29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

A DOUA DECIZIE PE PRESCRIPTIE LA CAB – Judecatorii Elena Costache si Valentin Mihai de la Curtea de Apel Bucuresti au aplicat deciziile CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia: “Legea penala care a reglementat in art. 155 alin. (1) CP solutia normativa declarata neconstitutionala, de la intrarea sa in vigoare si pana la modificarea dispozitiei prin OUG 71/2022, e o lege penala substantiala in concret mai favorabila persoanei acuzate, aplicabila astfel in mod global raportului de conflict”

Scris de: George TARATA | pdf | print

14 July 2022 12:36
Vizualizari: 6819

Dupa ce completul format din judecatorii Ovidiu Richiteanu-Nastase si Carmen Gaina de la Curtea de Apel Bucuresti au spart gheata in legatura cu respectarea deciziilor CCR referitoare la prescriptie (click aici pentru a citi), aceeasi instanta a pronuntat o noua decizie sanatoasa, de aplicare a Deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia, obligatorii potrivit legii si art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei. Este vorba despre decizia penala nr. 941 din 5 iulie 2022, pronuntata in dosarul 18531/299/2021, de judecatorii Elena Costache (foto) si Valentin Mihai de la Curtea de Apel Bucuresti.


 

Astfel, printr-o hotarare extrem de bine argumentata, magistratii Elena Costache (vicepresedinta CAB si viitor membru CSM) si Valentin Mihai au stabilit definitiv incetarea procesului penal fata de un inculpat trimis in judecata de Parchetul Judecatoriei Sectorului 1 pentru delapidare, constatand ca termenul de 5 ani al prescriptiei generale s-a implinit in conditiile in care ulterior datelor de 05 aprilie 2017 - cand a fost savarsita fapta de delapidare, si 25 iulie 2017 - cand s-a dispus efectuarea urmaririi penale in rem, si pana la data de 30 mai 2022 (adoptarea OUG 71/2022 prin care s-a pus in acord art. 155 alin. (1) Cod penal privind prescriptia cu Decizia CCR 297/2018) - cand termenul de prescriptie era implinit, nu a existat niciun act de intrerupere a cursului prescriptiei in dosar, toate actele de procedura realizate in cauza si chiar comunicate inculpatului fiind efectuate ulterior datei de 25 iunie 2018, atunci cand a fost publicata in Monitorul Oficial Decizia CCR 297/2018.

In acest sens, Elena Costache si Valentin Mihai de la Curtea de Apel Bucuresti arata ca dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal declarate neconstitutionale, deci care practic nu prevedeau cazurile de intrerupere a cursului prescriptiei si implicit nu prevedeau existenta prescriptiei speciale, reprezinta lege penala mai favorabila. “Concluzia certa care se desprinde din cele de mai sus este ca legea penala care a reglementat in cuprinsul art. 155 alin. (1) Cod penal solutia normativa declarata neconstitutionala, de la intrarea sa in vigoare (1 februarie 2014) si pana la modificarea dispozitiei legale prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2022, este o lege penala substantiala in concret mai favorabila persoanei acuzate pana la solutionarea definitiva a cauzei, aplicabila astfel in mod global raportului de conflict, in consens cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 372 din 20 mai 2014) prin care s-a statuat aplicarea globala a legii penale mai favorabile”, precizeaza cei doi magistrati.

Pe de alta parte, judecatorii Elena Costache si Valentin Mihai explica si de ce nu a fost nevoie sa se astepte solutia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Inalta Curte privind aplicarea Deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022: “Curtea nu a apreciat necesara repunerea cauzei pe rol, pentru punerea in discutie a suspendarii acesteia, potrivit art.476 alin.4 CPP, in raport cu sesizarile inregistrate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, conexate in Dosarul nr.####/1/2022, cu termen de judecata la data de 25 octombrie 2022, intrucat solutionarea prezentei cauze nu depinde de lamurirea care, eventual, ar fi data chestiunii de drept la care se refera acele sesizari. In acest sens, Curtea retine ca, indiferent daca normele care reglementeaza efectul intreruptiv de prescriptie al actelor de procedura sunt norme de drept substantial, susceptibile a fi aplicate ca lege penala mai favorabila, situatie in care art.155 alin.1 din Codul penal, in forma in vigoare in perioada 25 iunie 2018 - 30 mai 2022, ar trebui aplicat ca o astfel de lege, potrivit art.5 din acelasi cod sau sunt norme de drept procesual, supuse principiului 'tempus regit actum' si al caror efect se produce ope legis, conform principiului aplicarii imediate a legii de procedura, in speta, de la data de 05.04.2017 si pana la implinirea termenului (de 5 ani) al prescriptiei generale a raspunderii penale, nu a existat niciun act de intrerupere a cursului acesteia”.


Prezentam un fragment din decizia judecatorilor Elena Costache si Valentin Mihai de la Curtea de Apel Bucuresti, intregul document fiind atasat la finalul articolului:


“Astfel, din probatoriul cauzei, rezulta, in afara oricarui dubiu, ca, la data de 05.04.2017, in calitate de lucrator comercial - controlor de calitate la SC ######## SRL. punctul de lucru din localitatea Bucuresti Sectorul I, Soseaua Orhideelor, nr. 27-29, HALA C3, parter si etaj, inculpatul ######### ###### ########## si-a insusit, din gestiunea societatii unde isi desfasura activitatea, trei laptopuri, in valoare totala de 9.398,88 lei, bunuri pe care le gestiona in baza atributiilor de serviciu, fapta sa constituind infractiunea de delapidare, pentru care norma de incriminare, art.295 alin.1 CP rap. la art. 308 al. 1 CP, prevede pedeapsa inchisorii de la 1 an si 4 luni la 4 ani si 8 luni.

In raport cu aceasta pedeapsa, termenul prescriptiei generale a raspunderii penale este 5 ani, conform art.154 alin.1 lit.d din Codul penal si curge de la data savarsirii infractiunii, potrivit art.154 alin.2 teza I din acelasi cod.

Referitor la intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale, prin Decizia nr. 297/2018 (publicata in Monitorul Oficial nr. 518 din data de 25 iunie 2018), Curtea Constitutionala a statuat ca solutia legislativa care o prevede prin indeplinirea 'oricarui act de procedura in cauza', din cuprinsul dispozitiilor art.155 alin.1 din Codul penal, este neconstitutionala. Prin Decizia nr. 358/2022 (publicata in Monitorul Oficial nr. 565 din data de 09 iunie 2022), Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile art.155 alin.1 din Codul penal sunt neconstitutionale, aratand, in considerentele acesteia, pe de o parte, ca, pe perioada cuprinsa intre data publicarii Deciziei nr. 297/2018 (25 iunie 2018) si pana la intrarea in vigoare a unui act normativ care sa clarifice norma respectiva, prin reglementarea expresa a cazurilor apte sa intrerupa cursul termenului prescriptiei raspunderii penale (fapt realizat prin OUG nr.71/2022, publicata in Monitorul Oficial nr. 531 din data de 30 mai 2022), fondul activ al legislatiei nu contine vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale (parag.73), iar, pe de alta parte, ca ratiunea care a stat la baza pronuntarii Deciziei nr. 297/2018 nu a fost inlaturarea termenelor de prescriptie a raspunderii penale sau inlaturarea institutiei intreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozitiilor art.155 alin.1 din Codul penal la exigentele constitutionale, astfel ca termenele de prescriptie generala reglementate in art.154 din acelasi cod nu sunt afectate de deciziile Curtii Constitutionale (parag.74).

In speta, Curtea constata ca prin ordonanta organelor de cercetare penala din data de 25.07.2017 s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem, sub aspectul savarsirii infractiunilor de delapidare prev. de art. 295 alin. (1) C.pen.

Prin ordonanta organelor de cercetare penala din data de 23.09.2020 s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care se efectueaza cercetari, din delapidare prev. de art. 295 alin. (1) C.pen. in delapidare prev. de art. 295 alin. (1) C.pen. rap. la art. 308 C.pen.

Prin ordonanta organelor de cercetare penala din data de 23.09.2020 s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspectul ######### ###### ########## pentru savarșirea infractiunii de delapidare in forma continuata (3 acte materiale) prev. de art. 295 alin. (1) C.pen. rap. la art. 308 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen.

Prin ordonanta procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti din data de 10.02.2021 s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei, din delapidare in forma continuata (3 acte materiale) prev. de art. 295 alin. (1) C.pen. rap. la art. 308 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen, in delapidare prev. de art. 295 alin. (1) C.pen. rap. la art. 308 C.pen. si punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul ######### ###### ##########, pentru savarsirea infractiunii de delapidare prev. de art. 295 alin. (1) C.pen. rap. la art. 308 C.pen.

Pe parcursul urmaririi penale, inculpatului i-a fost asigurata respectarea drepturilor si garantiilor procesuale, dupa cum urmeaza: Prin procesul-verbal din data de 14.01.2021, s-a consemnat faptul ca suspectul ######### ###### ########## a luat la cunostinta drepturile si obligatiile procesuale pe care le are in aceasta calitate, fiindu-i comunicate prin mijloace de comunicare electronica, la adresa de e-mail comunicata. Prin procesul-verbal din data de 23.03.2021, s-a consemnat faptul ca inculpatul ######### ###### ########## a luat la cunostinta drepturile si obligatiile procesuale pe care le are in aceasta calitate, fiindu-i comunicate prin mijloace de comunicare electronica, la adresa de e-mail comunicata. Prin rechizitoriul nr. ####/P/2019 din data de 10.05.2021, inregistrat la prima instanta sub nr. unic #####/299/2021, a fost trimis in judecata inculpatul ######### ###### ########## pentru savarsirea infractiunii de delapidare prev. de art. 295 alin. (1) C.pen. rap. la art. 308 C.pen. Prin incheierea de sedinta din camera de consiliu din data de 29.06.2021, ramasa definitiva, Judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea sesizarii instantei, administrarii probelor si efectuarii actelor de urmarire penala si a dispus inceperea judecatii fata de inculpat.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti pe fond, cu toate ca a fost informat despre proces, inculpatul a inteles sa nu se prezinte, astfel ca in etapa cercetarii judecatoresti, instanta de fond a procedat la readministrarea probatoriului administrat in faza de urmarire penala.

Asadar, cu exceptia ordonantei organelor de cercetare penala din data de 25.07.2017 prin care s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem, sub aspectul savarsirii infractiunilor de delapidare prev. de art. 295 alin. (1) C.pen., toate celelalte acte aflate in dosarul de urmarire penala, inclusiv acte de procedura, au fost efectuate ulterior datei de 25 iunie 2018 (cand a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr.297/2018).

Dupa sesizarea primei instante, procedura de camera preliminara a fost finalizata prin incheierea din data de 29.06.2021, hotararea in prima instanta a fost pronuntata la data de 11.03.2022, cauza a fost inregistrata pe rolul instantei de apel la data de 07.04.2022 (pentru solutionarea caii de atac exercitate de inculpat), primind termen de judecata la data de 21.06.2022, pentru care inculpatul a fost citat, toate aceste acte fiind efectuate anterior intrarii in vigoare, la data de 30 mai 2022, a OUG nr.71/2022.

Raportat la aspectele anterior mentionate, Curtea constata ca s-a implinit termenul de 5 ani al prescriptiei generale a raspunderii penale, intrucat, ulterior datei de 05.04.2017 (cand fapta de delapidare a fost savarsita si s-a dispus efectuarea urmaririi penale in rem cu privire la aceasta la data de 25.07.2017) si pana la data de 30 mai 2022, cand termenul respectiv era deja implinit, nu a existat niciun act de intrerupere a cursului acelei prescriptii.

Curtea nu poate sa nu observe ca desi atat in actul de sesizare, (inregistrat la DGPMB, Sectia 3 Politie la data de 22.05.2017, filele 16-18 d.u.p.), cat si in declaratia reprezentantului persoanei vatamate SC ######## SRL, numita Mincinopschi #####, (din data de 20.04.2018, fila 105 d.u.p., si din data de 25.09.2020, filele 120-122), precum si in declaratia martorului Martonka Ostvald care a intocmit referatul inregistrat sub nr. 408/07.04.2017, (filele 132-133 d.u.p.), atasat declaratiei date in cursul cercetarii penale, (la data de 22.02.2021, filele 128-130), referat pe care martorul l-a prezentat departamentului resurse umane si a informat conducerea unitatii despre constatarea sa rezultata din vizionarea imaginilor video surprinse de camerele de supraveghere in data de 05.04.2017, instalate in punctul de lucru al SC ######## SRL, este mentionat inculpatul ######### ###### ########## ca fiind autorul infractiunii de delapidare, in mod inexplicabil organele de urmarire penala au avut nevoie de peste trei luni de zile pentru emiterea ordonantei de incepere a urmarii penale in rem, la data de 25.07.2017 si de peste 3 ani de zile pentru dispunerea efectuarii in continuare a urmarii penale fata de suspectul ######### ###### ##########, prin ordonanta din data de 23.09.2020. Asadar, apare evident faptul ca desi principalele probe fusesera administrate la scurt timp dupa inregistrarea sesizarii organelor de urmarire penala, urmarirea penala a trenat nejustificat, inregistrand perioade de inactivitate ce nu pot fi imputate atitudinii procesuale a incupatului, care de altfel a recunoscut savarsirea faptei si mai mult a achitat integral prejudiciul cauzat.

Curtea nu a apreciat necesara repunerea cauzei pe rol, pentru punerea in discutie a suspendarii acesteia, potrivit art.476 alin.4 CPP, in raport cu sesizarile inregistrate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, conexate in Dosarul nr.####/1/2022, cu termen de judecata la data de 25 octombrie 2022, intrucat solutionarea prezentei cauze nu depinde de lamurirea care, eventual, ar fi data chestiunii de drept la care se refera acele sesizari. In acest sens, Curtea retine ca, indiferent daca normele care reglementeaza efectul intreruptiv de prescriptie al actelor de procedura sunt norme de drept substantial, susceptibile a fi aplicate ca lege penala mai favorabila, situatie in care art.155 alin.1 din Codul penal, in forma in vigoare in perioada 25 iunie #### # ## mai 2022, ar trebui aplicat ca o astfel de lege, potrivit art.5 din acelasi cod sau sunt norme de drept procesual, supuse principiului 'tempus regit actum' si al caror efect se produce ope legis, conform principiului aplicarii imediate a legii de procedura, in speta, de la data de 05.04.2017 si pana la implinirea termenului (de 5 ani) al prescriptiei generale a raspunderii penale, nu a existat niciun act de intrerupere a cursului acesteia. Un alt argument in sprijinul inexistentei necesitatii de a suspenda cauza conform art. 476 al. 4 CPP consta in cele stabilite prin decizia nr. #/2014 a ICCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, (publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 319 din ##/04/2014), prin care s-a apreciat ca 'se poate afirma cu certitudine ca prescriptia raspunderii penale este guvernata de norme de drept penal substantial, fiind susceptibila de a beneficia de efectele aplicarii mitior lex.' De asemenea, prin Decizia nr. #### din 18 decembrie 2012 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 67 din 31 ianuarie 2013, s-a opinat ca in materia prescriptiei raspunderii penale se aplica regulile legii penale mai favorabile. In considerentele acestei decizii instanta de contencios constitutional a aratat ca 'prin efectele sale prescriptia inlatura raspunderea penala. aceasta inseamna ca exista o asemenea raspundere, dar care, prin efectul prescriptiei, este inlaturata. In unele legislatii, efectul juridic al prescriptiei este aratat prin aceea ca inlatura actiunea penala. Acest punct de vedere este partial exact, deoarece prescriptia apartine dreptului penal material, si nu dreptului procesual penal. Asa fiind, prescriptia este o cauza de inlaturare a raspunderii penale.' De asemenea, prin decizia nr. #.470 din 8 noiembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2012, Curtea Constitutionala a statuat ca "determinarea caracterului 'mai favorabil' are in vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau continutul pedepselor, conditiile de incriminare, cauzele care exclud sau inlatura responsabilitatea, influenta circumstantelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativa, recidiva etc. Asa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au in vedere atat conditiile de incriminare si de tragere la raspundere penala, cat si conditiile referitoare la pedeapsa. [...] Sunt numeroase situatiile care impun aplicarea legii mai blande, dar pentru care nici Codul penal si nici Codul de procedura penala nu cuprind vreo dispozitie tranzitorie. Acest fapt nu este insa de natura a nega existenta principiului consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, reflectat in art. 13 din Codul penal. Prin urmare, dat fiind rangul principiului statuat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, Curtea constata ca acesta are caracter axiomatic si, consacrat ca atare, nu poate fi limitat de indeplinirea unor conditii procedurale care din motive obiective nu au putut fi cunoscute de destinatarii lor.'

Concluzia certa care se desprinde din cele de mai sus este ca legea penala care a reglementat in cuprinsul art. 155 alin. (1) Cod penal solutia normativa declarata neconstitutionala, de la intrarea sa in vigoare (1 februarie 2014) si pana la modificarea dispozitiei legale prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2022, este o lege penala substantiala in concret mai favorabila persoanei acuzate pana la solutionarea definitiva a cauzei, aplicabila astfel in mod global raportului de conflict, in consens cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 372 din 20 mai 2014) prin care s-a statuat aplicarea globala a legii penale mai favorabile. De altfel, in sensul celor apreciate de prezentul complet de apel sunt si solutiile pronuntate cu privire la aceeasi chestiune prin cateva hotarari de speta, pronuntate de instantele nationale, respectiv: sentinta penala nr. ###/16.06.2022 a Judecatoriei Targu #####, in dosarul nr. ####/320/2021; decizia nr. ###/17.06.2022 pronuntata in dosarul nr. ####/100/2020, de Curtea de Apel Cluj; decizia penala nr. ###/A/27.06.2022 pronuntata in dosarul nr.#####/301/2021 de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I penala; decizia nr. ###/15.06.2022 pronuntata de Curtea de Apel Bacau in dosarul nr. #####/180/2015; decizia penala nr. ###/A/22.06.2022 pronuntata in dosarul nr. ####/177/2018 al Curtii de Apel Oradea. Imprejurarea ca solutia ce se va pronunta de catre instanta suprema, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, in dosarul nr. ####/1/2022, cu termen de judecata la data de 25 octombrie 2022, nu poate influenta cele stabilite prin prezenta decizie cu referire la implinirea termenului general al prescriptiei raspunderii penale este confirmata si de cele retinute in considerentele deciziei nr. #### din 18 decembrie 2012 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 67 din 31 ianuarie 2013, mentionata anterior, respectiv: 'In acord cu dispozitiile constitutionale ale art. 126 alin. (3), Inalta Curte de Casatie si Justitie are competenta exclusiva de a se pronunta asupra problemelor ce tin de interpretarea si aplicarea unitara a legii ori de cate ori practica judiciara impune acest lucru. Fara a nega rolul constitutional al instantei supreme, a carei competenta este circumscrisa situatiilor de practica neunitara, Curtea Constitutionala retine ca, in cazul in care un text legal poate genera interpretari diferite, este obligata sa intervina ori de cate ori acele interpretari genereaza incalcari ale prevederilor fundamentale. Constitutia reprezinta cadrul si masura in care legiuitorul si celelalte autoritati pot actiona; astfel si interpretarile care se pot aduce normei juridice trebuie sa tina cont de aceasta exigenta de ordin constitutional cuprinsa chiar in art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, potrivit caruia in Romania respectarea Constitutiei si a suprematiei sale este obligatorie. Din perspectiva raportarii la prevederile Constitutiei, Curtea Constitutionala verifica constitutionalitatea textelor legale aplicabile in interpretarile ce pot fi generate de acestea. A admite o teza contrara contravine insasi ratiunii existentei Curtii Constitutionale, care si-ar nega rolul sau constitutional acceptand ca un text legal sa se aplice in limite ce ar putea intra in coliziune cu Legea fundamentala. De altfel, prin Decizia nr. ### din 28 aprilie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 482 din 7 iulie 2011, Curtea Constitutionala a stabilit ca, indiferent de interpretarile ce se pot aduce unui text, atunci cand Curtea Constitutionala a hotarat ca numai o anumita interpretare este conforma cu Constitutia, mentinandu-se astfel prezumtia de constitutionalitate a textului in aceasta interpretare, atat instantele judecatoresti, cat si organele administrative trebuie sa se conformeze deciziei Curtii si sa o aplice ca atare. In interpretarea legii, instantele judecatoresti, intre care si inalta Curte de Casatie si Justitie, trebuie sa respecte cadrul constitutional, iar sanctionarea depasirii/incalcarii acestuia revine in exclusivitate Curtii Constitutionale.'

Pe de alta parte, Curtea constata ca termenul prescriptiei generale a raspunderii penale nu a fost nici suspendat, conform art.156 alin.1 CP, pe durata celor 60 de zile de stare de urgenta din perioada 16 martie #### # ## mai 2020, cu efectul prevazut in art.156 alin.2 din acelasi cod, ca urmare a Decretelor Presedintelui Romaniei nr.195/2020 si nr.240/2020 (aprobate prin Hotararile Parlamentului Romaniei nr.3/2020 si, respectiv, nr.4/2020), intrucat cele doua decrete anterior mentionate nu se incadreaza in notiunea de dispozitie legala (folosita in art.156 alin.1 CP), pentru a constitui o cauza de suspendare a cursului prescriptiei generale a raspunderii penale, avand in vedere calificarea data acestora, de Curtea Constitutionala, prin considerentele Deciziei nr.###/2020 (publicata in Monitorul Oficial nr.387 din data de 13 mai 2020), respectiv aceea de acte administrative cu caracter normativ, subsecvente legii si avand o forta juridica inferioara legii, care nu pot sa deroge, sa se substituie ori sa adauge la lege (parag.88-90). In acelasi timp, starea de urgenta nu a constituit o imprejurare de neprevazut ori de neinlaturat, care ar fi impiedicat punerea in miscare a actiunii penale, sens in care Curtea retine ca, desi fapta de delapidare a fost savarsita la data de 05.04.2017, efectuarea in rem a urmaririi penale, s-a dispus la mai mult de trei luni de zile, respectiv la data de 25.07.2017, iar cercetarile au trenat din cu totul alte motive decat starea de urgenta, astfel ca, la data instituirii acesteia, 16.03.2020, desi trecusera aproximativ 3 ani de la comiterea faptei, cu autor cunoscut, nici macar nu se dispusese efectuarea in personam a urmaririi penale, lucru care s-a intamplat la data de 23.09.2020, punerea in miscare a actiunii penale avand loc la data de 10.02.2021.

In consecinta, constatand implinirea termenului prescriptiei generale a raspunderii penale si inexistenta oricarui act de intrerupere a cursului acesteia, pana la implinirea acelui termen (la data de 04.04.2022), Curtea, in temeiul art.421 pct.2 lit.a CPP, va admite apelul declarat de apelantul-inculpat ######### ###### ########## impotriva sentintei penale nr.###/11.03.2022 pronuntate de Judecatoria Sector 1 in dosarul nr. #####/299/2021, va desfiinta, in parte, sentinta penala apelata si, in fond, rejudecand: in temeiul art.396 alin.1, 6 rap. la art.16 alin.1 lit.f teza a II-a CPP, va inceta procesul penal fata de inculpatul ######### ###### ########## cu privire la infractiunea de delapidare, prevazuta de art.295 alin.1 CP rap. la art. 308 al. 1 CP, (fapta din data de 05.04.2017), ca urmare a implinirii termenului prescriptiei generale a raspunderii penale. De asemenea, Curtea va inlatura dispozitia privind obligarea inculpatului, in temeiul art.274 alin.1 CPP, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, in suma de 1.500 lei, iar in temeiul art.275 alin.3 CPP, va dispune ca toate acele cheltuieli judiciare sa ramana in sarcina statului. In baza art. 25 al. 5 CPP, Curtea va mentine dispozitia primei instante, de obligare a inculpatului pe latura civila la plata despagubirilor materiale catre partea civila si totodata, va lua act ca inculpatul a achitat integral suma de 9.398,88 lei cu titlu de daune materiale reprezentand contravaloarea prejudiciul cauzat partii civile S.C. ######## S.R.L., la care a fost obligat prin sentinta apelata. Celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate, care nu contravin prezentei, vor fi mentinute”.


* Cititi aici decizia judecatorilor Elena Costache si Valentin Mihai de la Curtea de Apel Bucuresti privind incetarea procesului penal in baza Deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 (hotararea fost publicata de rejust)

Comentarii

# Țurcanu Ciprian date 14 July 2022 13:32 +143

O decizie corectă si in spiritul legii! Felicitări, completului de judecata! Cinste, Constituției! Jos, DNA!

# dulapul esuarii, scutelnitei, pelticiunii si nulitatii natio date 14 July 2022 15:04 +458

Asta inseamna stiinta de carte! Asta inseamna JUSTITIE! Sa se duca la pregatire si sa ia meditatii menestrulul din capul justitiei si paukerista care io anketeaza pe Putin! Cat de nesimtitata e niua securitate!Cat de bolsevica este neoreziztala asta! Oare toata tagma procuratoare e atat de dusa si servila, ramoasa ca ,baloasa ca ecemplarul din capul ei! Oare JUDECATORII sunt manevrati de neosecureala bolsevivca tranpartinica! Afara cu secureal din justitie! aista-i o opinie

# Bogdan Gyuse date 15 July 2022 13:25 0

Urrrrraaaaaaaa! Ceauşescu şi poporu, s-a blurat televizoru'! Aplauze îndelungate, în direct şi în reluare! :D Să se ridice în graba trei statui cu o cucuvea roşcată! 8) Întrebaţi-l pe Valentin a l'u Mihai cum este cu cauza 11043/299/2021, că i-a leşinat prescripţia, iar după după aceea lăudaţi ceauşeii. Mai avea puţin a l'u Mihaiu şi făcea apoplexie cînd am spus că nu poate fi considerat ca inculpatul j'e spune despre judele Ene Laura Elena şi procuror Alexandru Anghel că formează un grup infracţional organizat atîta timp cît indivizii ce formează gruparea infracţională nu au fost cercetaţi penal. Judecă a l'u Mihaiu în apel pe a l'u Volintiru de parcă au făcut Ştefan Gheorghiu împreună cu Postelincu.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 29.03.2024 – Procurorul care se vrea avocat cu scutire

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva