Procurorii DNA ar trebui sa isi indrepte atentia mai mult catre sectiile comericale ale instantelor. Asta sustine Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei. Potrivit AMJ, multi justitiabili spera ca organele de ancheta vor cerceta posibilele fapte de coruptie savarsite la sectiile comerciale.

Intr-un articol intitulat “Pe cand mai multa atentie sectiilor comerciale ale instantelor”, postat pe pagina de internet www.amjust.ro, Asociatia atrage atentia ca la sectiile comerciale sunt adevaratele mize, mize de milioane de euro, pentru care judecatorii si grefierii trec peste orice norme legale. Tot aici, sustine AMJ, hotararile sunt date pe baza ordinelor primite pe linie ierarhica, judecata devenind o loterie.

Pe de alta parte, Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei considera ca arestarile care au avut loc in randul unor magistrati nu dau foarte multe sperante, ele fiind cauzate de lipsa de ascultare a unor judecatori si de refuzul acestora de a da solutii intr-o anumita directie. De altfel, in ceea ce priveste arestarea judecatorilor Mircea Moldovan, Elena Roventa, Ion Stanciu si Sorin Ciprian Viziru de la Sectia a VII-a a Tribunalului Bucuresti, AMJ opineaza ca si dosare au fost declansate in legatura cu o lupta de culise la nivel politic si incercarea descurajarii unor finantatori de campanie electorala.

Nu in ultimul rand, AMJ observa ca arestarile se indesesc in momentul in care in tara vine cate o delegatie a Comisiei Europene sau functionar american, actiunile procurorilor fiind prezentata ca o dovada a “deplinului nostru servilism”.

Iata articolul Asociatiei pentru Monitorizarea Justitiei:

“Romania a infiintat, binenteles la presiunea externa, parchete care sa supravegheze parchete. De fiecare data cand vine vreo delegatie a Comisiei Europene, sau vine vreun functionar american, ca pe vremuri reprezentantii Inaltei Porti, arestarile se indesesc si sunt prezentate ca dovada a deplinului noastru servilism.

Din cand in cand mai apare cate un ambasador care ne invata cum trebuie sa facem si ne lauda pentru progresele pe care le-am facut, incurajandu-ne sa continuam, dojenindu-ne pentru greseli. Toata lumea este intelegatoare, pentru ca, nu-i asa, si daca nu ar fi, tot nu ar realiza nimic.

Insa la nivelul instantelor, presiunea s-ar putea spune ca a existat decat la nivel declarativ.

Aceasta o demonstreaza tendinta accentuata din ultimul timp a Consiliului Superior al Magistraturii de opacizare si de sindicalizare.

Cele cateva arestari de la nivelul magistratilor nu au dat foarte multe sperante, deoarece ele au fost, in mod evident, reactia lipsei de ascultare a unor judecatori de a da solutii intr-un anumit sens.

Bineinteles, nesupunerea lor nu ar fi putut fi sanctionata atat de drastic daca nu ar fi fost si corupti. Coruptie, despre care, bineinteles se stia, pentru ca altfel nu ar fi fost posibile interventii atat de prompte si precise.

Inregistrarile si rechizitoriile releva un fenomen de coruptie atat de extins la nivelul instantelor, o adevarata piata libera bazata pe cerere si oferta, incat orice om de buna credinta nu poate fi decat ingrozit.

Recent insa, au fost arestati cativa judecatori de la Sectia a VII-a (sectia falimente) a Tribunalului Bucuresti.

Din pacate, si aceste cercetari au fost declansate tot in legatura cu o lupta de culise la nivel politic si incercarea descurajarii unor finantatori de campanie electorala. Ar fi bine ca ele sa fie duse la bun sfarsit, fara deosebiri!

Bineinteles, ca si celelalte cazuri, nici un moment nu a fost prezentata situatia in acest fel. S-au vehiculat sume de bani ridicole, fapte de trafic de influenta cu mize infime, infractiuni marunte, nimic important, nimic semnificativ.

Daca ar fi vrut sa faca o schimbare reala in sistemul de justitie din Romania, probabil ca parchetele s-ar fi sesizat in legatura cu intrarea inopinata a Hidroelectrica in reorganizare, doar pentru (asa cum s-a declarat in mod public) a putea fi suspendata executarea unor contracte comerciale. In mod evident conditiile legale nu existau, pentru ca nu acesta era scopul legii, insa judecatorul, care in mod miraculos a avut aceeasi parere cu cel care i-a trimis dosarul, a considerat oportun sa deschida procedura. De asemenea, ar fi putut DNA sa verifice daca este o coincidenta faptul ca, de fiecare data cand se schimba centrul de greutate la nivel politic, se schimba si casa de avocatura care reprezinta institutiile statului, ministerele, societatile comerciale cu capital majoritar de stat, etc.

Este sau nu coruptie?

Interesul DNA focalizat pe Sectia a VII-a a fost o surpriza pentru foarte multi deoarece pana la acel moment se simteau vizate doar sectiile penale. Multi justitiabili spera ca, pe viitor, atentia organelor de cercetare penala sa se deplaseze mai mult catre zona comerciala a instantelor de judecata. Pentru ca acolo sunt adevaratele mize. Mize mult mai mari decat cele de cateva mii de lei pe care le primea vreun magistrat in pragul pensionarii prin intermediul unui grefier.
Mize de milioane de euro, pentru care grefieri si judecatori sunt dispusi sa treaca peste orice norma legala sau sa “interpreteze legea”, hotarari date conform ordinelor primite pe linie ierarhica, zone gri in care totul este posibil iar judecata devine o loterie.

Si acum, pentru ca doamna judecator Laura Andrei a formulat un drept la replica, pe care, in mod surprinzator nu l-a trimis si AMJ, cu toate ca era vorba de pozitia acestei asociatii,

Facem urmatoarele precizari:

Pozitia asociatiei, ca si a membrilor acesteia, a fost exprimata de-a lungul timpului in Raportele privind transparenta in Justitie intocmite, ca si prin reclamatiile si solicitarile de informatii care intotdeauna s-au lovit de refuzul atat a Tribunalului Bucuresti, cat si a Consiliului Superior al Magistraturii, ca si a completelor de judecata in general, de a da curs solicitarilor de verificari a repartizarilor facute in diferite cauze, sau a cererilor de expertiza judiciara efectuata de catre un expert independent, si nu de lucratorii IT din cadrul instantelor,

sau sa judece exceptiile de nelegalitate invocate de catre avocati sau justitiabili cu privire la repartizarea administrativa a dosarelor.

Credem ca este evident vorba de rea vointa si ca atat magistratii, cat si conducerea instantelor cunosc fenomenul despre care am relatat pe larg anterior.

Faptul ca, la un moment dat, CSM a afirmat ca, in urma unui control desfasurat la Tribunalul Bucuresti nu s-ar fi constatat nici o neregula,

Nu este de natura sa infirme in nici un fel ceea ce se cunoaste de toata lumea si se afirma de mai multe asociatii si persoane implicate in actul de justitie – anume ca sistemul de repartizare este coruptibil si de foarte multe ori corupt. Pe de o parte, asa-zisa ancheta desfasurata de CSM nu ne convinge, pentru ca a fost facut fara participarea nici unui expert independent sau a membrilor altor profesii decat magistratii. Fiind un audit intern, este normal ca si concluziile sa fie cele dorite de CSM si de magistrati in general. Pe de alta parte, si dupa cazurile la care se refera doamna Andrei, a fost date publicitatii, in contextul respectiv, un alt caz de manipulare a sistemului ecris, de asta data din cadrul sectiei VI-a Comerciale din cadrul Tribunalului Bucuresti, in care repartizarea dosarelor pe parcursul a mai multor saptamani s-a facut catre aceeasi judecatoare – Cristina Farcas Surpanu – care mai apoi s-a dovedit ca a fost agent al Romaniei la Strasbourg si a fost laudata de catre CSM si MAE pentru activitatea fructuoasa desfasurata la CEDO in urma careia mai multe cereri ale cetatenilor romani, au fost respinse ca inadmisibile fara sa mai poata fi niciodata evaluate de catre un judecator al Curtii EDO.

Cu privire la indemnul doamnei Andrei de a sesiza institutiile abilitate, aratam ca acestea au fost sesizate chiar in cazul despre care dansa vorbea, ca si in ultimele dosare privind judecatorii de la Sectia a VII-a, in care se arata, conform informatiilor date publicitatii, ca magistratii isi imparteau dosarele, ceea ce nu vedem cum ar fi fost posibil daca ar fi existat repartizare aleatorie”.