Codul de procedura civila ar putea fi ciuruit de catre CCR din cauza fostului sef CSM Bogdan Mateescu (foto). Speta are legatura cu mandatul legal al lui „Bobita Matilet” de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, nu cu interimatul detinut cu incalcarea legii si a Constitutiei.

Luni, 26 septembrie 2022, judecatorul Petronel-Iulian Alecxandru de la Tribunalul Calarasi a obtinut din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 216 alin. 4 Cod procedura civila, care ii permite presedintelui completului de judecata sa limiteze timpul de expunere orala a partilor: „Presedintele poate sa limiteze in timp interventia fiecarei parti. In acest caz, el trebuie sa puna in vedere partii, inainte de a-i da cuvantul, timpul pe care il are la dispozitie”.

Exceptia a fost ridicata la ICCJ in cauza nr. 788/1/2022/a2, in care Iulian Alecxandru a atacat cu recurs sanctiunea disciplinara constand in retrogradarea profesionala pe care CSM i-a aplicat-o pentru mai multe presupuse abateri disciplinare. Nu intram in detalii, caci am facut-o deja cand v-am prezentat prima dintre exceptiile ridicate de magistrat in acest dosar (click aici pentru a citi).

Problema, sustine Alecxandru, este faptul ca art. 216 alin. 4 CPC nu specifica in ce masura este permisa o asemenea limitare. Or, daca limitarea este excesiva, ea risca sa incalce dreptul la aparare al partii, subliniaza magistratul. Iulian Alexandru da propriul exemplu in acest sens: audiat la Sectia pentru judecatori in materie disciplinara din CSM in 2021, Bogdan Mateescu (presedintele CSM din acel an) l-a lasat sa vorbeasca doar 5 minute – o durata insuficienta pentru ca paratul sa-si exercite efectiv dreptul la aparare, in conditiile in care dosarul disciplinar are peste 7.000 de pagini si vizeaza 8 abateri disciplinare. Numai partea de fond a apararilor se intinde pe 148 de pagini, mai arata judecatorul.

Pe scurt: Petronel-Iulian Alecxandru solicita din partea CCR o decizie nu simpla (sau extrema, cum mai este cunoscuta), ci una interpretativa. Adica una prin care Curtea sa spuna ca un text legal este constitutional doar in masura in care prevede ceva sau nu prevede altceva – nu ca este neconstitutional la modul absolut.

Concret, Petronel Alecxandru sustine ca art. 216 alin. 4 CPC incalca urmatoarele pasaje din Constitutie:

- Art. 20:

„Tratatele internationale privind drepturile omului):

(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”.

- Art. 21 alin. 1-3:

„Accesul liber la justitie

(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”.

- Art. 24 alin. 1: „Dreptul la aparare este garantat”.

De asemenea, judecatorul a invocat art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului (DUDO): „Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa”.

Mateescu, pus la punct de Baltag si Oprina

Exceptia de neconstitutionalitate este cu atat mai spectaculoasa, cu cat in ea este citat un fragment din opinia concurenta exprimata de catre judecatoarele CSM Gabriela Baltag si Evelina Oprina in hotararea de sanctionare disciplinara a lui Iulian Alecxandru. Acolo, Baltag si Oprina l-au pus la punct pe Bogdan Mateescu, atragandu-i atentia ca limitarea, de catre presedintele completului de judecata a timpului de expunere orala a argumentelor pentru parti nu trebuie sa fie una excesiva, caci in acest caz s-ar aduce atingere dreptului la aparare si, la un nivel mai general, dreptului la un proces echitabil.

Iata cele mai importante fragmente din exceptia de neconstitutionalitate (vezi facsimil):

„In fapt, prin Hotararea Sectiei Pentru Judecatori in Materie Disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 30 sept. 2021 data in dosarul nr. 8/J/2021, a fost respinsa exceptia nulitatii actiunii disciplinare si am fost sanctionat disciplinar cu aplicarea sanctiunii retrogradarii din gradul profesional de tribunal in gradul profesional de judecatorie si continuarea activitatii in cadrul Judecatoriei Calarasi.

In cadrul sedintei de judecata din data de 16 sept. 2021 desfasurate in fata Sectiei Pentru Judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, am fost pus in imposibilitatea de fapt de a pune concluzii pe fondul cauzei, incalcandu-se astfel dreptul meu la aparare (art. 24 alin 1 din Constitutie) sub aspectul dreptului de a-mi expune punctul de vedere nemijlocit, oral si in conditii de contradictorialitate in fata instantei prin limitarea timpului de expunere de catre presedintele completului de judecata – domnul Bogdan Mateescu – la doar 5 minute.

Aceasta in conditiile in care anterior Sectia pentru Judecatori a CSM in materie disciplinara nu a procedat nici la audierea mea in cadrul procedurii disciplinare.

Potrivit dispozitiilor art. 15 din Codul de procedura civila, 'procesele se dezbat oral, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel sau cand partile solicita expres instantei ca judecata sa se faca numai pe baza actelor depuse la dosar'.

In acest sens, in sedinta de judecata din data de 16 sept 2021 am aratat in mod expres si repetat ca doresc sa imi sustin oral cauza si ca prin limitarea timpului de expunere a concluziilor pe fond in raport cu volumul si complexitatea cauzei, mi se incalca dreptul la aparare.

Aceasta deoarece:

- dosarul avea peste 7.000 de pagini;

- era deosebit de complex, intrucat viza o multitudine de fapte si situatii ce vizau peste 8 abateri disciplinare diferite;

- numai pentru formularea apararilor de fond (partea a III-a a intampinarii / notelor scrise expuse pe 148 de pagini) lucrasem timp de o luna de zile de la ora 8 dimineata la ora 9 seara.

Or, aceasta munca nu putea fi comprimata in timpul de doar 5 minute alocat de instanta concluziilor pe fond.

Prin actiunea disciplinara, mi se imputau peste 8 abateri disciplinare diferite, neavand timp de expunere orala nici macar un minut pentru fiecare abatere, intreaga mea munca de o viata depusa de la admiterea in facultatea de drept si pana la acea data (aproximativ 30 de ani) fiind pusa in cele 5 minute acordate de instanta.

Comparativ, se poate observa ca pentru motivarea hotararii (ce reprezinta corespondentul concluziilor orale pe care ar fi trebuit sa le fac in sedinta publica), Sectia Pentru Judecatori in materie Disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii a avut nevoie de aproximativ 6 luni (obligatia de redactare fiind de 20 de zile de la pronuntare).

Chiar si in acest timp de aproximativ 6 luni pe care si l-a alocat instanta (in mod normal, motivarea se face in 20 de zile), in motivare nu se regasesc analiza apararilor mele de fond si motivele pentru care acestea nu a fost luate in considerare.

Acest lucru denota in mod clar faptul ca in 5 minute nu puteau fi puse concluzii pe fondul cauzei.

Prin urmare, in conditiile in care nu s-a tinut cont de solicitarea de alocare a unui timp mai indelungat si cererea mea privind incalcarea dreptului la aparare nu a fost luata in considerare, am fost pus in imposibilitate obiectiva de a-mi sustine cauza in fata instantei de judecata.

Prin reducerea timpului de expunere la doar 5 minute, practic nu am fost lasat sa vorbesc si sa imi sustin cauza, personal tinand foarte mult la acest aspect.

Faptul ca pronuntarea s-a amanat nu ma ajuta cu nimic, intrucat eu depusesem deja note scrise la dosar si doream foarte mult sa imi sustin punctul de vedere oral in fata instantei, iar concluziile scrise nu pot consta decat intr-o reluare sucinta a concluziilor orale sustinute in fata instantei.

Or, daca nu se pun concluzii orale, nu pot fi puse nici concluzii scrise, intrucat instanta nu isi poate intemeia hotararea decat pe motive de fapt si de drept ce au facut obiectul unei dezbateri contradictorii, aducerea unor argumente noi prin concluziile scrise fiind de natura a conduce la repunerea cauzei pe rol pentru a se respecta principiile contradictorialitatii, oralitatii, nemijlocirii si al respectarii dreptului la aparare al celeilalte parti.

Prin urmare, nu pot fi puse concluzii scrise pe aspecte care nu au format obiectul dezbaterii publice orale.

Obligatia corelativa a dreptului de a pune concluzii orale in fata instantei reprezinta obligatia acesteia de a asculta. (...)

Faptul ca prevederile art. 216 c. pr. civ. dau dreptul presedintelui de complet sa limiteze cuvantul partilor, aducandu-le la cunostinta timpul alocat, nu acopera incalcarea dreptului la aparare in cazul de fata, intrucat in raport cu volumul, complexitatea numarul abaterilor imputate si numarul de judecatori trimisi in judecata disciplinara (aveam dreptul de a pune concluzii si cu privire la situatia celorlalti parati, intrucat eram trimisi in judecata disciplinara in comun in acelasi dosar), timpul alocat de doar 5 minute este insuficient, punandu-ma in imposibilitate obiectiva de a-mi sustine cauza.

Limitarea timpului de expunere a concluziilor pe fond la doar 5 minute (anterior, pentru punerea concluziilor pe exceptii se alocasera 10 minute) in raport cu volumul, complexitatea, numarul abaterilor disciplinare imputate, al partilor si al neaudierii mele constituie un abuz de drept (art. 12 c. pr. civ.). (...)

In speta de fata, limitarea cuvantului pe fond la doar 5 minute a fost expresia unui drept exercitat intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte, in dezacord cu bunele moravuri.

In acest sens, este contrar bunelor moravuri sa pui un judecator sa isi sustina in 5 minute cauza de o complexitate extrema, de acest timp depinzand intreaga sa cariera si munca de o viata si insusi viitorul sau.

De aceea, la sfarsitul expunerii mele am aratat ca am avut cel mai mare volum de activitate si cele mai grele dosare de la nivelul Tribunalului Calarasi si in aceste conditii apreciez totul injust.

Limitarea timpului de expunere a fost dezaprobata in opinie concurenta si de catre membrii completului de judecata, respectiv doamnele judecator Evelina Oprina si Gabriela Baltag pe parcursul desfasurarii sedintei de judecata din data de 16 sept. 2021.

Astfel, in opinie concurenta, s-a apreciat ca 'motivele cererii de recuzare se subsumeaza modului de conducere a sedintei de judecata de catre presedintele completului de judecata la momentul procesual al discutarii probatoriului.

Or, atributia presedintelui completului de judecata de a conduce sedinta de judecata [art. 216 alin. (1) Cod procedura civila], de a limita in timp interventia fiecarei parti [art. 216 alin. (4) Cod procedura civila] si de a exercita politia sedintei de judecata (art. 217 Cod procedura civila) nu exclude obligatia acestuia de a se preocupa de asigurarea pentru parti a principiilor dreptului la aparare, contradictorialitatii, dreptului la un proces echitabil si oralitatii procesului civil, care presupune cu necesitate dezbaterea orala a procesului, in conditiile art. 15 Cod procedura civila.

Posibilitatea presedintelui de complet de a limita in timp sustinerile de probatorii ale partilor trebuie sa se faca fara ca partile sa fie private de dreptul efectiv la aparare si cu luarea in considerare a complexitatii deosebite a prezentei cauze care reclama interventia punctuala a partii pe diversele aspecte retinute in sarcina acesteia. Presedintele completului de judecata are obligatia de a asigura echilibrul procesual al partilor, cu respectarea tuturor garantiilor pentru acestea, prin identificarea corecta a finalitatii normelor legale cu caracter sanctionator pentru parte raportat la toate circumstantele cauzei'.

In concluzie, va rog sa constatati ca prevederile art. 216 alin 4 c.pr. civ. sunt neconstitutionale in masura in care limitarea in timp a cuvantului de catre presedintele completului este de natura sa incalce dreptul la aparare sub aspectul dreptului partii de a-si sustine cauza oral, nemijlocit si contradictoriu in fata instantei de judecata. (...)

Audierea in mod echitabil presupune acordarea unui timp suficient partii pentru ca aceasta sa poata efectiv sa isi exprime punctul de vedere in fata instantei in raport cu complexitatea acesteia, in conditii respectarii pricipiului oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii, iar limitarea in timp a cuvantului sa nu aduca atingere insesi substantei dreptului, drepturile conferite de Constitutie nefiind teoretice si iluzorii, ci concrete si efective”.

* Cititi aici precedenta exceptie de neconstitutionalitate ridicata de judecatorul Iulian Alexandru, precum si detalii despre dosarul disciplinar