Asociația NextJudex – condusă de judecătorul Ciprian Tița (foto) de la Tribunalul Specializat Argeș – face apel la întreaga magistratură română să respingă proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin care guvernul lui Ilie Bolojan – demis prin moțiune de cenzură – vrea să taie salariile și, implicit, pensiile judecătorilor și procurorilor. 

ONG-ul subliniază că inițiativa de act normativ nu face altceva decât să trateze cu un „dispreț contabil” tot ceea ce înseamnă importanța socială a muncii de judecător și procuror: „interdicțiile, incompatibilitățile absolute și riscurile inalienabile profesiei”. Mai mult: proiectul de lege aruncă la gunoi întreaga jurisprudență CEDO și CJUE potrivit căreia veniturile magistraților trebuie să fie suficient de mari încât să le asigure independența.

Redăm întregul comunicat NextJudex:

„Legea înghețării salariale. Cum Guvernul demis pune justiția sub papuc. Asaltul final asupra independenței puterii judecătorești.

Ani la rând, clasa politică a desfășurat o campanie constantă de decredibilizare a justiției. Atacuri publice repetate, presiuni asupra sistemului judiciar, blocaje administrative, tăieri mascate de drepturi și măsuri prezentate cinic drept ‘reforme’, toate au avut un singur scop: slăbirea autorității magistraturii și pregătirea terenului pentru ceea ce vedem astăzi.

Prin noul proiect al Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, un guvern demis și lipsit de legitimitate politică lansează un asalt fără precedent asupra independenței justiției. Sub masca ‘echității’ și a ‘sustenabilității financiare’, Executivul transformă puterea judecătorească într-o simplă variabilă de ajustare bugetară, ignorând total locul și rolul pe care magistratura trebuie să le ocupe în arhitectura constituțională a statului.

Este o politică iresponsabilă și periculoasă, care transmite mesajul ferm că actul de justiție nu mai constituie o prioritate a statului.

La nivel declarativ, Anexa nr. V a proiectului clamează ipocrit că salarizarea judecătorilor și procurorilor trebuie să le asigure o ‘reală independență economică, condiție necesară pentru protecția acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenței și imparțialității lor în înfăptuirea actului de justiție’. În realitate, textul ascunde un mecanism de plafonare brutală.

Conform art. 32 din proiect, dacă indemnizația calculată pe noua grilă este mai mică decât cea din luna decembrie 2026, se va acorda o ‘diferență salarială tranzitorie’. Însă această diferență compensatorie este acordată doar temporar, ‘dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031’. În termeni practici, aceasta este o lege a înghețării salariale absolute. Timp de cel puțin cinci ani, veniturile magistraților vor fi blocate, în timp ce inflația și costurile de trai vor eroda substanțial tocmai acea ‘independență economică’ pe care legea pretinde că o garantează.

Un element central al statului de drept este recunoașterea faptului că magistratura nu este o funcție administrativă de rang secund, ci reprezintă una dintre cele trei puteri fundamentale ale statului. Proiectul propune un raport salarial general de 1 la 8, utilizând coeficienți de salarizare de la 1,00 pentru cea mai mică responsabilitate, până la 8,00 pentru funcția cu cea mai mare responsabilitate în stat.

Deși legea teoretizează că drepturile salariale se stabilesc ținându-se seama de ‘locul și rolul justiției în statul de drept’ și de ‘echilibrul puterilor în stat’, grilele reale de salarizare eșuează lamentabil în a așeza judecătorul și procurorul la nivelul corespunzător acestui echilibru. Este inacceptabil ca importanța socială a muncii magistratului, interdicțiile, incompatibilitățile absolute și riscurile inalienabile profesiei să fie tratate cu un dispreț contabil.

Guvernul demis pare să fi ignorat complet jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Orientările instanței europene au statuat clar faptul că primirea unei remunerații la un nivel adecvat importanței funcțiilor îndeplinite constituie o garanție inerentă a independenței judiciare. Orice intervenție legislativă care maschează o retrogradare salarială sub forma unor ‘diferențe tranzitorii’ este o încălcare a acestui principiu.

Aceleași garanții sunt reflectate și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, ce consideră că vulnerabilizarea financiară a magistratului deschide ușa ingerințelor în actul de justiție.

Asociația NextJudex solicită respingerea fermă a acestui asalt final asupra justiției. Refuzăm ca puterea judecătorească să fie subjugată de un executiv preocupat exclusiv de calcule cinice, pe termen scurt. Magistratura trebuie reașezată la vârful piramidei salariale, corespunzător demnității și greutății puterii pe care o exercită”.