După reacțiile instanțelor, ale PICCJ și ale CSM, critici dure la adresa proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (legea salarizării unitare) au fost formulate de asociațiile magistraților. Este vorba despre Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR).

Într-un comunicat comn de presă, publicat joi, 28 mai 2026, cele patru asociații conduse de judecatoarele Andreea Ciucă (foto a doua de la dreapta la stânga), Dana Girbovan (foto stânga) și Florica Roman (foto a doua de la stânga la dreapta), respectiv de procuroarea pensionară Elena Iordache (foto dreapta) acuză că proiectul de lege privind salarizarea unitară este un nou atac la adresa independenței justiției și ordinii constituționale.

Amintind că proiectul de lege aparține unui guvern demis, deci care nu mai putea iniția acte normative, asociațiile atrag atenția că prevederile din proiect degradează statutul constituțional al magistraţilor și îl apropie de cel al funcționarilor publici, transformând justiția – putere distinctă în stat – într-o simplă funcțiune administrativă aflată sub controlul executivului. Or, doar în viziunea regimului comunist justiția nu era independentă, ci subordonată puterii politice și utilizată ca instrument al statului.

Comunicatul AMR, UNJR, AJADO și APR:

„Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociația Procurorilor din România (APR) condamnă ferm atacurile sistematice îndreptate împotriva autorității judecătorești, în cadrul cărora se înscrie și proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prezentat de Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, din cadrul guvernului demis, condus de Ilie Bolojan, proiect ce reprezintă un atac direct asupra independenței justiției și asupra ordinii constituționale.

Independența justiției nu este un privilegiu al judecătorilor, ci o garanție esențială a cetățeanului într-un stat de drept. Orice tentativă de subordonare a justiției faţă de interesul politic afectează direct drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Considerăm inadmisibil și profund periculos pentru statul de drept faptul că un guvern demis prin moțiune de cenzură își arogă competența de a modifica statutul constituțional al judecătorului și arhitectura unei puteri a statului. Eludarea limitelor constituționale ce se impun a fi aplicate unui guvern lipsit de legitimitate parlamentară constituie un precedent extrem de grav care relativizează însăși forța obligatorie a Constituției.

La fel de gravă este fundamentarea proiectului de lege pe ideea că executivul poate lipsi de efecte hotărâri judecătorești definitive care nu îi convin. O asemenea practică este incompatibilă cu principiul separației puterilor și transformă autoritatea judecătorească într-o structură tolerată doar atât timp cât validează interesele politice ale executivului.

În mod deliberat, proiectul degradează statutul constituțional al magistraţilor și îl apropie de cel al funcționarilor publici, transformând justiția – putere distinctă în stat – într-o simplă funcțiune administrativă aflată sub controlul executivului. Această concepție reproduce logica regimului comunist, în care justiția nu era independentă, ci subordonată puterii politice și utilizată ca instrument al statului.

În paralel, este alimentată o campanie publică de culpabilizare a judecătorilor prin prezentarea denaturată a situației privind obligațiile financiare ale statului. Problemele existente sunt consecința directă a incoerenței legislative și a refuzului repetat al autorităților de a respecta hotărâri judecătorești definitive, nu efectul existenței unui statut constituțional al magistratului.

Prin Declaraţia adoptată la Reuniunea de la Baku (octombrie 2025), Asociaţia Europeană a Judecătorilor a cerut, în mod clar, tuturor autorităţilor române competente, să își îndeplinească propriile responsabilități și să pună capăt atacurilor și campaniilor împotriva judecătorilor, respectiv să implice sistemul judiciar în dezbaterile și elaborarea legislației privind statutul judecătorilor și funcționarea sistemului judiciar. De asemenea, prin Declaraţie publică (august 2025), MEDEL ((Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés) a condamnat campania de denigrare a sistemului judiciar din România, relansată în iulie 2025 de partidele aflate la guvernare, avertizând că acest climat de ostilitate politică, condus de înalți funcționari, nu numai că amenință independența justiției, dar erodează și încrederea publicului în sistemul judiciar și în legitimitatea acestuia, care este o componentă esențială a statului de drept.

În pofida acestor solicitări ferme, campania defăimătoare nu a încetat, ci, dimpotrivă, i s-au dat noi dimensiuni.

Sub pretextul eliminării unor inechități, proiectul de lege creează noi discriminări și situații absurde, inclusiv diminuarea drepturilor salariale în cazul promovării ori al dobândirii unei vechimi superioare, cu încălcarea unor drepturi legal dobândite.

Asociațiile profesionale ale judecătorilor avertizează că slăbirea deliberată a independenței justiției reprezintă un atac direct asupra statului de drept și asupra ordinii constituționale democratice. Vom utiliza toate mijloacele legale și constituționale pentru apărarea independenței justiției și a dreptului cetățeanului la un proces echitabil.

AMR, prin președinte, jud.dr. Andreea Ciucă

UNJR, prin președinte, jud. Dana Gîrbovan

AJADO, prin președinte, jud. Florica Roman

APR, prin preşedinte, proc. Elena Iordache”