In pofida sicanelor infernale facute de o parte tot mica a avocatilor traditionali, cei peste 2500 de avocati din Barourile lui Pompiliu Bota (foto) castiga incet, dar sigur, recunoasterea oficiala. Tribunalul Botosani, printr-o recenta sentinta irevocabila, a stabilit ca un avocat de-al lui Bota, a carui calitate era contestata de avocatii adversi intr-un dosar, profeseaza legal, in conformitate cu Legea nr. 51/1995, fiind inscris in Uniunea Nationala a Barourilor din Romania infiintata in 2003, in baza unei hotarari judecatoresti irevocabile (vezi hotararea integrala atasata la finalul articolului). Demonstratia acestei decizii irevocabile este cu atat mai importanta cu cat ea se bazeaza pe jurisprudenta CEDO in materie.  

Istoricul barourilor infiintate de Bota – omul care a spart monopolul avocaturii

Inainte de a prezenta decizia irevocabila a Tribunalului Botosani, reamintim ca avocatul Pompilu Bota, a obtinut, la cerere, pe una din asociatiile sale, dreptul de a infiinta barouri. Dreptul de a infiinta barouri i-a fost conferit prin mai multe hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile. Ulterior, speculand imposibilitatea de dovedire a modului de infiintare a barourilor traditionale (care nu pot demonstra cand s-au infiintat, dupa ce printr-un decret din 1948 fostul regim comunist le-a desfiintat in bloc, iar Legea 51/1995 a avocaturii nu este o lege de infiintare, ci una doar de reglementare a profesiei de avocat), Pompiliu Bota infiintat mai intai Baroul Constitutional. Apoi l-a desfiintat si a infiintat baroruri paralele in Bucuresti si in toate judetele tarii – purtand denumiri identice cu cele traditionale si inregistrandu-se cu fiecare la fisc, ca platitoare de taxe si impozite – infiintand totodata si Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (denumire identica cu cea a UNBR-ului in care sunt inrolate toate barourile clasice). In fapt, se poate concluziona ca Pompiliu Bota, a fructificat cu inteligenta neglijenta barourilor traditionale in ce priveste intocmirea dupa 1989 a unor acte de infiintare (statut, act constitutiv etc) si, cu ajutorul unor hotarari judecatoresti care i-au dat acest drept a intrat pe taramul avocaturii. E de precizat ca in Europa mai exista state cu barouri paralele, in unele republici din fosta URSS existand situatii de cate sase, sapte randuri de barouri paralele.

Desi esenta democratiei este sa recunosti cand cineva a dobandit un drept legal (chiar daca nu-ti convine) capii avocaturii traditionale au comis o greseala monumentala. Initial, s-a dorit fuzionarea celor doua barouri, si s-au avansat unele negocieri, insa orgoliile fostului decan al Baroului Bucuresti si ai fostilor conducatori ai fostei Uniuni a Avocatilor din Romania - care au subjugat structurile propriilor lor interese - au primat si negociatorii fuziunii din partea traditionalilor s-au razgandit subit.

Adversarii lui Bota au ordonat fostului procuror general al Romaniei Joita Tanase sa-i promoveze recursuri in anulate prin care sa-i desfiinteze hotararile judecatoresti civile, care i-au dat dreptul de a infiinta barouri. In ultima zi cand legea romaneasca mai permitea promovarea de recursuri in anulare (eliminate din lege ca efect al alinierii la legislatia europeana) Joita Tanase, care era concomitent si avocat traditional la Brasov, a promovat patru recursuri in anulare impotriva lui Bota. Trei pentru desfiintarea hotararilor judecatoresti care au dat drept de infiintare de barouri si unul contra unei sentinte penale definitive, de achitare a lui Bota (victima a unei inscenari a procuraturii, pentru care a si castigat la CEDO impotriva statului roman, obtinand despagubiri de 500 milioane lei vechi, cu titlu de daune morale). Toate patru recursurile in anulare au fost admise. In ultimul recurs in anulare, cel penal, sentinta definitiva de achitare a lui Bota a fost desfiintata abuziv de Inalta Curte (judecator Camenita Pasca, plus alti doi, care aveau cu totii rude avocati traditionali), iar Bota a fost condamnat la 2 ani de inchisoare, cu suspendare, pentru o evaziune fiscala de „0” lei - in care statul nu s-a constituit parte civila!!! S-a vrut si s-a reusit la momentul respectiv discreditarea lui Bota, a carui sentinta de condamnare la ordin a stat ani in sir afisata la barourile traditionale, el fiind pozat drept un infractor. Pompiliu Bota a castigat ulterior la CEDO, iar sentinta data la comanda a fost revizuita si anulata in urma cu circa trei ani. Cat priveste recursurile in anulare, pe partea civila pentru desfintarea sentintelor care i-au dat dreptul sa infiinteze barouri, acestea au fost, asa cum am mai spus, admise. Insa Pompiliu Bota a avut ingerul sau pazitor – in ticalosia lui, fostul procuror general de trista amintire Joita Tanase (dovedit de intreaga presa si societate civila ca fiind o unealta politica) nu a stiut ca Bota a mai avut o a patra asociatie, in fapt o filiala infiintata la Tg. Jiu, care a primit drept de infiintare de barouri. Iar cand a aflat de ea, era prea tarziu pentru el, intrucat recursurile in anulare si in materie civila si in penala, fusesera eliminate.

Dupa Joita, si Predoiu si Kovesi au vrut sa-l distruga pe Bota

Inca de la instalarea in functie, actualul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu (ginerele lui Calin Zamfirescu – fostul sef al avocatilor traditionali si adversar declarat al lui Bota) a incercat in mai multe randuri sa modifice legea avocaturii, astfel incat activitatea avocatilor lui Bota sa fie scoasa in afara legii si, ca efect, chiar sa-l bage in puscarie. Pana acum avocatul-ministru Catalin Predoiu nu a reusit, una din „operele” sale de modificare a legii avocaturii fiind declarata neconstitutionala. In alta ordine de idei, fostii capi ai avocaturii traditionale au organizat greve de protest impotriva barourilor lui Bota, cu amenintari de refuz de a mai asigura asistenta din oficiu. S-a renuntat rapid la greve, dupa ce barourile lui Bota au depus la instante liste cu avocati din oficiu, cu mesajul „daca voi nu mai vreti, asiguram noi asistenta din oficiu.”

La inceputul primului sau mandat de Procuror General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi a asmutit (inclusiv verbal) procurorii din subordine sa-i faca dosare penale lui Bota si tuturor avocatilor sai. S-a ordonat centralizarea la Sectia de urmarire penala a tuturor dosarelor din tara in care avocatii traditionali formulasera plangeri penale contra avocatilor lui Bota pentru pretinsa savarsire a infractiunii de practicare fara drept a unei profesii. O procuroare servila, pe numele ei Elena Sandu s-a pretat sa instrumenteze aceste dosare la o maniera tipic comunista. Bota a fost trimis in judecata – vadit abuziv – iar Parchetul General a dat circulara tuturor parchetelor din tara sa adopte solutia procuroarei Sandu in dosarele celorlalti avocati ai lui Bota – circulara care constituie un act de crasa imixtiune in activitatea procurorilor. Spre cinstea lor sute de procurori au dat NUP (neinceperea urmaririi penale) fiind evident pentru orice om de bun simt ca avocatii lui Bota nu practicau avocatura ilegal, de vreme ce aveau la baza o hotarare judecatoreasca irevocabila. Avocatii lui Bota au avut istetimea sa atace, formal, solutiile de NUP in instanta in temeiul art. 278 indice 1, Cod procedura penala, cerand alte temeiuri ale achitarii - de regula litera a) in locul literei d) - adica fapta nu exista in loc de lipsa unui element constitutiv al infractiunii. In absolut toate aceste cazuri, instantele de judecata le-au respins plangerile, astfel incat solutiile de neincepere a urmaririi penale au primit autoritate de lucru judecat. La ora actuala exista sute de NUP-uri date de procurori, confirmate de instantele de judecata, iar numarul magistratilor care s-au pronuntat in vederea legalitatii avocatilor lui Bota bate spre cifra de 1500. Sutele de solutii favorabile pot fi vazute de oricine pe site-ul www.bota.ro. Cat despre Bota, orice ar spune detractorii sai despre el, este remarcabila tenacitatea cu care a reusit sa reziste infernalelor presiuni, care ar fi dobarat un om obisnuit. Mai mult, aparitia barourilor lui Bota au redus considerabil cuantumul spagilor de notorietate care se dadeau in anii trecuti la accesul in profesie, si a determinat un puternic curent negativ de opinie al majoritatii avocatilor traditionali impotriva unora dintre conducatorii marilor barouri.

Sursele noastre avizate mai spun ca la jelaniile unor influenti avocati traditionali, ani in sir Laura Kovesi a asteptat o singura hotarare judecatoreasca de condamnare a lui Bota sau a altui avocat de-al lui (care nu s-a intamplat) pentru a promova un recurs in interesul legii, astfel incat sa desfiinteze celelalte zeci de hotarari judecatoresti care au confirmat pana in prezent ca barourile lui Bota functioneaza legal. Probabil, ca intre timp Laura Kovesi a revenit la sentimente mai bune in ceea ce priveste „fenomenul Bota” - dupa ce circularele trimise cu stiinta sa au fost ignorate de procurorii din sistem.

La un moment dat a existat si o decizie a CEDO in privinta barourilor lui Bota, care a statuat ca membrii asociatiei acestuia pot functiona daca respecta Legea 51/1995. Ori cum Legea 51/1995 e doar una de reglementare, care nu infiinteaza barorui, oricine dobandeste dreptul de infiintare a unui barou poate practica avocatura. Pe ideea asta se si axeaza Pompiliu Bota in acuzatiile sale la adresa barourilor traditionale, pe care le califica ca fiind in afara legii intrucat nu au acte de infiintare.

Cam aceasta este istoria nestiuta de cei mai multi a barourilor lui Bota. Chiar daca intre cele doua barouri paralele inca mai exista un razboi declarat (de fapt e mai mult razboiul sefilor acestor barouri pentru ca la nivel de mase rivalitatea, cu mici excepii, nu exista) in mediile Magistraturii barourile lui Bota sunt privite cu tot mai multa simpatie, intrucat nimeni nu priveste cu ochi buni politica de monopol a barourilor traditionale. In plus, magistratii nu au privit niciodata cu ochi buni perioadele cand s-a impus examen la admiterea in profesia de avocat a procurorilor si judecatorilor care au parasit Magistratura. Ori perioada cand magistratii au fost obligati sa faca „sluj” timp de cinci ani pentru a fi primiti in avocatura dupa retragere.

Mai este de adaugat ca daca cineva vrea sa practice in prezent avocatura in Romania are doua optiuni:

- ori alege barourile traditionale, unde plateste o „zeciuiala” considerabila, pe langa impozitele datorate si i se impun examene deosebit de restrictive cu taxe prohibite de examinare si inscriere in barou;

- ori alege barourile lui Bota unde nu i se percepe decat o suma modica, insa are dezavantajul ca va fi contestat in instanta de unii dintre avocatii traditionali, care sunt instruiti sa faca jocurile sefilor lor (si trebuie sa se inarmeze cu rezistenta la stres sa faca fata acestor sicane). Cel putin in materie civila, unde exista sicanari de acest gen, avocatii lui Bota folosesc procurori notariale de reprezentare din partea clientilor lor, pentru a anula orice impotrivire.

Demonstratia Tribunalului Botosani privind legalitatea UNBR - Bota

Revenind la decizia irevocabila a Tribunalului Botosani, instanta - referindu-se la contestarea calitatii de avocat al lui Ionel Marian Jurgiu, de catre instanta de fond - a statuat: „Calitatea de avocat a fost dobandita de Jurgiu Ionel Marian in conformitate cu dispozitiile art. 19, aliniat 1, 2, 3 din Legea nr. 51/1995, republicata. Uniunea Nationala a Barourilor din Romania a fost infiintata in baza incheierii din 30.07.2003 in dosar nr. 79/PJ/2003 al Judecatoriei Tg. Jiu. Raportat la aceasta situatie nu se poate spune ca drepturile dobandite printr-o sentinta judecatoreasca ar fi lipsite de legitimitate, doar pe considerentul ca infiintarea acestor barouri s-a suprapus pe cele deja existente. Astfel, avocatul ales Jurgiu Ionel Marian si-a desfasurat activitatea pe baza legitimitatii date de o hotarare judecatoreasca, detinand o documentatie care il autorizeaza si-i confera dreptul de a exercita profesia de avocat in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 51/1995. Instanta de fond nu a tinut cont nici de Hotararea asupra admisibilitatii cererii nr. 24.057/2003 promovata de Pompiliu Bota contra Romaniei in fata CEDO (hotararea CEDO din 12.10.2004) in care Curtea a precizat 'membrii asociatiei pot exercita profesia de avocat cu conditia indeplinirii exigentelor prevazute de Legea nr. 51/1995. Ori, inscrierea in profesie si desfasurarea acesteia de catre avocatul Jurgiu Ionel Marian este conforma cu Legea 51/1995'.”

Hotararea Tribunalui Botosani nu este singulara. Exista multe altele, care afirma cu argumente asemanatoare aceleasi lucru, si pe care le vom publica in editii viitoare.

Cititi aici decizia irevocabila a Tribunalului Botosani, care demonstreaza legalitatea barourilor lui Bota.