Prim-ministrul Ilie Bolojan (foto) se incapataneaza sa propage minciuna ca varsta de pensionare a judecatorilor si procurorilor este de 48-49 de ani, in ciuda faptului ca aceasta manipulare a fost demontata inca de acum aproape doua luni de catre Consiliul Superior al Magistraturii, CSM explicandu-i lui Bolojan ca magistratii se pensioneaza, in medie, la 52-53 de ani, nicidecum la 48-49 de ani (click aici pentru a citi).

Bolojan a scos pe gura aceasta minciuna, in direct si la ora de varf, chiar vineri seara, 29 august 2025, la finalul sedintei in care Guvernul a adoptat al doilea pachet de masuri de austeritate – pachet pe care il va trece, la fel ca pe primul, prin angajarea raspunderii. Asadar, prin ocolirea Parlamentului: fara niciun fel de dezbatere sau de vot in Legislativ.

Tot vineri seara, premierul Ilie „Saracie” Bolojan a anuntat ca al doilea pachet al austeritatii are in vedere cresterea varstei de pensionare pentru judecatori si procurori pana la 65 de ani pana in 2035 (iar nu pana in 2030, cum prevedea versiunea initiala a proiectului), precum si plafonarea pensiilor pentru magistrati la 70% din valoarea ultimului salariu.

Bolojan recunoaste: va continua tirul de procese pe drepturi salariale

Pe de alta parte, seful Executivului a declarat ca acest pachet de masuri nu clarifica sistemul de salarizare pentru judecatori si procurori si a dat de inteles ca Guvernul va continua sa fie asaltat de procese ale magistratilor in legatura cu drepturile lor salariale.

Iata afirmatiile lui Ilie Bolojan (vezi video):

„Acest proiect de lege rezolva doua dintre cele trei probleme majore care tin de partea de eficienta si de achitate a acestui domeniu, respectand independenta justitiei. Constienti de importanta magistraturii intr-un stat, nu putem insa evita acumularile negative pe care le-am avut in acesti ani.

Prima dintre ele este pensionarea la o varsta a unei maturitati profesionale care nu mai poate continua. Atunci cand ai 48-49 de ani, cand ai maturitatea profesionala, poti sa asiguri pentru multi ani inainte servicii publice pentru cetatenii tarii noastre. Practic, acest proiect prelungeste vasta de pensionare la varsta-standard de 65 de ani si acorda o perioada tranzitorie, in asa fel incat varsta de pensionare sa creasca treptat, in urmatorii 10 ani, asa cum este propus in acest pachet.

Cel de-al doilea aspect care este rezolvat prin acest proiect de lege este valoarea pensiei in magistratura. Si aici am avut o situatie anormala, care nu se regaseste nicaieri in sistemul de pensii general (nici in Romania, nici in alte tari europene) – si anume: ca valoarea pensiei sa fie egala cu ultimul salariu in plata. Astazi, valoarea unei pensii medii in magistratura este intre 4.800 si 5.000 de euro – deci 24.000-25.000 de lei. O pensie care este de multe ori mai mare decat pensia medie, de 550-600 de euro, care este in Romania. In formula propusa de lege, pensia in magistratura nu va putea depasi 70% din valoarea ultimului salariu – ceea oricum ce este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din Romania, dar este una mult mai echitabila si mai apropiata de realitate.

Cea de-a treia componenta – care nu este rezolvata de acest pachet, dar trebuie si aceasta clarificata cat mai repede posibil – este un sistem de salarizare clar. Pentru ca pe actualul sistem de salarizare (interpretabil) am avut peste 23.000 de procese generate de magistrati legate de salarii si pe diferite aspecte care tin de discriminare, inechitati, calcule procentuale. S-a ajuns in situatia ca statul roman sa plateasca peste 2 miliarde de euro diferente salariale suplimentare si mai sunt inca cam pe-atatea sume care trebuie achitate in perioada urmatoare. E nevoie de un sistem de salarizare predictibil, care sa nu afecteze salariile magistratilor, dar care sa nu mai permita o atare situatie, in care ai procese in cascada, care fac impredictibila partea de bugetare pe componenta de magistratura”.