BOLOVAN IN CAPUL GUVERNULUI – Plin de derapaje de la lege si Constitutie, proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor a picat: CCR a admis sesizarea Inaltei Curti. In urma cu cateva saptamani, premierul Ilie Bolojan sustinea ca o decizie nefavorabila din partea CCR reprezinta pierderea legitimitatii de catre Guvern
Lovitura in plex pentru Guvern si premierul Ilie Bolojan. Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a constatat luni, 20 octombrie 2025, neconstitutionalitatea modificarilor referitoare la pensiile de serviciu ale magistratilor.
Practic, CCR a admis sesizarea de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu proiectul de lege initiat de Executiv, care a redus cuantumul pensiilor de serviciu si a crescut varsta de pensionare la 65 de ani.
Urmare a verdictului Curtii conduse de judecatoarea Simina Tanasescu (foto), ramane de vazut ce va face premierul Ilie Bolojan. Spunem asta avand in vedere ca recent Bolojan declara ca o solutie nefavorabila la CCR in cazul pensiilor de serviciu ale magistratilor inseamna pierderea legitimitatii de catre Guvern.
Potrivit informatiilor noastre, decizia a fost adoptata cu cinci voturi pentru admiterea sesizarii si patru impotriva admiterii.
Comunicatul CCR privind decizia referitoare la pensiile de serviciu ale magistratilor poate fi citit aici.
O lege scrisa pe genunchi
Totusi, decizia CCR nu trebuie sa fie una care sa surprinda. Proiectul de lege ce aduce modificari la pensiile magistratilor contine numeroase probleme si derapaje de la lege si de la Constitutie, aspect semnalat, spre exemplu, Consiliul Legislativ, care a constatat ca acesta “instituie un tratament diferentiat pentru beneficiari ai prevederilor referitoare la pensii de serviciu”, ca “ignora complet jurisprudenta Curtii Constitutionale”, concluzionand ca “este necesar ca proiectul sa fie reconsiderat in totalitate” (click aici pentru a citi).
De asemenea, critici dure la adresa proiectului au venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii, din partea Procurorului General al Romaniei Alex Florenta, din partea asociatiilor profesionale ale magistratilor, precum si din partea grefierilor.
Inalta Curte: “Incalcarea principiului statului de drept, al independentei justitiei, al securitatii juridice, al legalitatii si neretroactivitatii legii, al increderii legitime, crearea de discriminari fara justificare rationala si obiectiva, nesocotirea unor obligatii legale imperative”
Mai mult, judecatorii de la Inalta Curte de Casatie au decis in unanimitate sa atace la CCR proiectul de lege al Guvernului privind pensiile magistratilor. In Hotararea Hotararea nr. 3 din 4 septembrie 2025, adoptata de Sectiile Unite ale ICCJ, instanta suprema arata ca “Legea contravine, in esenta, dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3), care consacra statul de drept si caracterul democratic al statului si alin. (5) referitor la principiile calitatii legii si securitatii juridice, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalitatii in fata legii, art. 124 alin. (3) privind independenta judecatorilor, precum si in art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curtii Constitutionale”.
Totodata, Inalta Curte atrage atentia ca “dupa doar doi ani de la operarea ultimelor modificari legislative in materia pensiilor de serviciu ale magistratilor, adoptate prin Legea nr. 282/2023, legiuitorul a ales sa intervina din nou in aceasta materie, schimband intr-un mod substantial regimul juridic al pensiilor de serviciu ale magistratilor, atat in privinta conditiilor necesare pentru dobandirea dreptului la pensia de serviciu, cat si in privinta cuantumului acestei pensii”.
Inalta Curte acuza si ca “Legiuitorul nu doar ca nu si-a indeplinit obligatia prevazuta de art. 1 alin. (5) din Constitutie de a asigura un cadru normativ previzibil din perspectiva coerentei si stabilitatii dispozitiilor legale - cu consecinta generarii unei insecuritati juridice si a incertitudinii subiectelor de drept vizate cu privire la conduita de urmat - ci, contrar dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie, s-a abatut de la limitele trasate anterior de Curtea Constitutionala in privinta reglementarii acestei materii si a afectat grav principiul independentei justitiei, consacrat de art. 124 din Constitutie”.
Nu in ultimul rand, ICCJ avertizeaza ca “Legea incalca nu mai putin de 37 de decizii obligatorii ale Curtii Constitutionale si numeroase principii fundamentale ale statului de drept”, explicand ca “principalele motive de neconstitutionalitate vizeaza incalcarea principiului statului de drept, al independentei justitiei, al securitatii juridice, al legalitatii si neretroactivitatii legii, al increderii legitime, crearea de discriminari fara justificare rationala si obiectiva, nesocotirea unor obligatii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finala a legii, nesocotirea prevederilor constitutionale substantiale referitoare la conditiile in care guvernul isi poate asuma raspunderea, precum si a numeroase decizii obligatorii ale Curtii Constitutionale, cat si normele de tehnica legislativa”.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Năuc, Nicușor Dan...
Comentarii
# Ce înseamnă asta?
20 October 2025 16:02
+38
# ??????
20 October 2025 16:23
-103
# obiectiva
20 October 2025 16:36
-101
# obiectiva
20 October 2025 16:43
-106
# Sarcasticul
20 October 2025 17:15
+12
# hahaha
20 October 2025 17:42
-54
# Prostii
20 October 2025 21:47
+3
# obiectivo
20 October 2025 22:08
+3
# om de bine
21 October 2025 07:13
+23
# ??????
21 October 2025 08:17
0
# pem
21 October 2025 09:12
+1
# Gogu Pintenogu
21 October 2025 16:38
0
# mihai
27 October 2025 09:11
0