Daca statului roman ii pasa vreun pic de raspunderea magistratilor, trebuie sa se indrepte cu actiune in regres impotriva celor gasiti definitiv vinovati de incalcarea drepturilor omului. Iar cel mai recent caz este cel al judecatorului Florin Mihai Potcoava, vicepresedintele Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti. Felul in care acesta a pronuntat o condamnare in prima instanta a facut ca Romania sa incaseze o noua scatoalca din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Mai precis, judecatorii CEDO Faris Vehabovic (presedinte), Iulia Antoanella Motoc si Peter Paczolay au pronuntat marti, 24 septembrie 2019, o hotarare definitiva si unanima prin care au obligat statul roman la plata a 4.000 de euro catre un om de afaceri condamnat cu incalcarea dreptului la un proces echitabil, prevazut de articolul 6 din Conventia EDO.

Iata mai intai ce spune art. 6 din Conventie:

„1. Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.

2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.

3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul:

a. sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, despre natura si cauza acuzatiei aduse impotriva sa;

b. sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;

c. sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare remunerarii unui aparator, sa poata fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei o cer;

d. sa audieze sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;

e. sa fie asistat gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere”.

Totul a inceput in anul 2011, cand omul de afaceri Sorin Antohi (foto 1) a fost trimis in judecata pentru delapidare, inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Faza de fond a procesului de la Judecatoria Sectorului 4 (dosar nr. 28424/4/2011) l-a avut la inceput ca judecator de scaun pe Ovidiu Richiteanu-Nastase (intre timp promovat la Curtea de Apel Bucuresti), dar sentinta de condamnare la 13 ani de inchisoare a fost pronuntata de catre magistratul Florin Mihai Potcoava, de la Judecatoria Sectorului 4, care in aceasta vara a castigat concursul pentru promovarea in functia de vicepresedinte al aceleiasi instante. Pe 19 mai 2015, judecatoarele CAB Carmen Constanta Balaci si Iuliana Marilena Ciolca au mentinut definitiv condamnarea de la fond.

Dintre toate cele patru nume de magistrati, numai cel al lui Florin Potcoava ne intereseaza, intrucat CEDO a stabilit ca doar el ca i-a incalcat lui Sorin Antohi dreptul la un proces echitabil, din cauza ca judecatorul JS4 a refuzat ca trei martori ai apararii sa fie audiati, precum si ca inculpatul sa dea un supliment de declaratie.

Initial, omul de afaceri a reclamat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si o incalcare de catre statul roman a art. 3 din Conventia EDO (interzicerea torturii), din cauza conditiilor execrabile de care Antohi a avut parte in arestul preventiv. Totusi, intre timp el a beneficiat de reducerea pedepsei in baza Legii recursului compensatoriu (ca urmare tocmai a conditiilor inumane pe care a trebuit sa le indure), asa ca si-a retras acest capat de plangere inaintat CEDO.

Curtea a plecat urechea la zgarcenia Romaniei

Nu putine au fost cazurile in care reclamantii au cerut la CEDO daune morale de zeci sau chiar sute de mii de euro, alegandu-se in schimb cu sume mult mai mici, de ordinul a numai cateva mii de euro. Sorin Antohi a cerut o suma cat se poate de rezonabila (6.000 de euro), insa Guvernul Romaniei s-a aratat nemultumit de acest cuantum. La randul ei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a lasat induplecata de Executivul de la Bucuresti – reprezentat de catre fosta agenta guvernamentala Catrinel Brumar – si i-a acordat lui Antohi daune morale de doar 4.000 de euro.

Inainte sa va prezentam cele mai importante pasaje din hotararea CEDO (anexata la final in forma completa), mentionam ca Sorin Antohi a fost reprezentat in fata instantei europene de catre avocatul Andrei Grigoriu (foto 2), din Baroul Bucuresti.

Redam principalele fragmente din hotararea CEDO (cauza nr. 48093/15):

„A. Procedura penala impotriva reclamantului

6. La 31 octombrie 2011, parchetul din Bucuresti l-a pus sub acuzare pe reclamant pentru delapidare, inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata, si a trimis dosarul in judecata.

7. Solicitantul a fost asistat de reprezentantul legal ales pe toata durata procesului.

8. In cadrul audierilor desfasurate intre 15 noiembrie 2011 si 3 decembrie 2013, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti (...), aflata intr-un complet unic de judecata (judecatorul ORN), a audiat reclamantul. De asemenea, instanta a audiat douazeci si sapte de martori in cauza, inclusiv martorii L.B. si I.O.

9. In timpul audierilor organizate intre 3 decembrie 2013 si 25 februarie 2014, componenta completului unic al Judecatoriei Sectorului 4 care a examinat cazul reclamantului a fost modificata in mod repetat.

10. In cadrul unei audieri din 23 septembrie 2014, judecatoria, in complet unic (judecatorul FMP), a audiat un expert financiar cu privire la obiectiunile formulate de reclamant la raportul expertului contabil care fusese depus la dosar, si a respins obiectiile reclamantului. In plus, instanta a respins o cerere formulata de reclamant pentru ca martorii F. H., L.B. si I.O. sa fie audiati de instanta. Instanta a considerat ca audierea acestor martori nu era necesara, deoarece in dosar existau suficiente dovezi pe care reclamantul sa-si sprijine apararea. Instanta a respins o cerere a reclamantului pentru a i se permite sa dea un supliment de declaratie. A considerat ca nu exista elemente noi care sa impuna reaudierea reclamantului. De asemenea, instanta a considerat ca, in timpul deliberarilor, reclamantul ar fi putut prezenta argumente precise in apararea sa, bazandu-se pe toate probele disponibile.

11. La 29 octombrie 2014, Judecatoria, in complet unic (judecatorul FMP), a condamnat reclamantul pentru delapidare, inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata, la treisprezece ani de inchisoare si l-a obligat sa acopere prejudiciul material cauzat ca urmare a actiunilor sale. S-a constatat ca actiunile reclamantului fusesera dovedite prin probele aduse in cauza. Astfel, marturiile reprezentantilor partilor vatamate, precum si documentele disponibile au fost coroborate cu declaratiile martorilor, raportul expertului contabil, depozitiile orale si scrise ale expertului contabil, documentele financiare disponibile, un raport de grafologie, alte documente, precum si partial cu declaratiile reclamantului. Instanta a mentionat ca, in declaratiile date autoritatilor, reclamantul a recunoscut savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata. Cu toate acestea, declaratiile sale cu privire la infractiunile de delapidare si inselaciune au fost inconsecvente si prin ele a incercat sa reduca la minimum aspectul infractional al actiunilor sale si al pagubelor pricinuite.

12. Reclamantul a facut apel impotriva hotararii. El a sustinut ca judecatorul instantei de fond s-a schimbat in mod repetat (...). In consecinta, judecatorul care l-a condamnat nu a fost acelasi cu judecatorul care i-a audiat direct pe el si pe martori. Mai mult, Judecatoria Sectorului 4 i-a respins cererea de audiere a martorilor F.H., L.B. si I.O. (...), chiar daca acestia ar fi putut oferi clarificari relevante cu privire la infractiunea de delapidare si la cuantumul pagubelor produse efectiv.

13. In cadrul unei audieri din 19 martie 2015, un complet de doi judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti (...), respectiv judecatorii CB si IC, l-a audiat pe reclamant cu privire la faptele de care era acuzat. Printre altele, reclamantul a recunoscut ca a comis infractiunile de inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Cu toate acestea, el a declarat ca nu intentionase sa provoace prejudicii prin comiterea unei inselaciuni. In ceea ce priveste infractiunea de delapidare, el a recunoscut doar ca si-a insusit unele fonduri pentru a achita o datorie, deoarece un creditor il santajase. Reclamantul si-a semnat declaratia si a certificat ca a citit si a fost de acord cu continutul ei.

14. In aceeasi data, instanta a respins o cerere formulata de reclamant pentru audierea expertului financiar, a lui F.H., a lui R.S. si a alti noua martori. A apreciat ca lucrurile care ar fi putea fi dovedite prin marturiile expertului si ale acestor martori fusesera deja acoperite de alte probe atasate la dosarul cauzei, in special documente si alte marturii. Instanta a tinut cont de o declaratie prin care reclamantul solicita adaugarea probelor la dosar, deoarece intentiona sa demonstreze ca nu fusese administrator al firmei si, prin urmare, nu ar fi putut savarsi infractiunea de delapidare.

15. Printr-o hotarare definitiva din 26 martie 2015, Curtea de Apel, in complet de doi judecatori, respectiv judecatorii CB si IC, a respins apelul reclamantului. Instanta a retinut ca garantiile procedurale prevazute de noul Cod de procedura penala (...) au fost respectate in cazul reclamantului. In special, judecatorul care l-a condamnat pe reclamant la fond a fost prezent si in timpul dezbaterii in cauza. Prin urmare, modificarile in componenta completului unic nu au afectat dreptul de aparare al reclamantului, inclusiv dreptul sau de a aduce probe in fata unui judecator.

16. De asemenea, instanta a retinut ca, in conformitate cu probele disponibile – si anume documentele, declaratiile martorilor audiati de organele de ancheta si instante, precum si raportul financiar de expertiza – au existat elementele infractiunii de delapidare. In plus, instanta a retinut ca au fost prezente si elementele infractiunii de inselaciune. In aceasta privinta, instanta s-a bazat pe marturiile lui L.B. (...) impreuna cu concluziile raportului financiar de expertiza. In ultimul rand, instanta a retinut ca au existat elementele infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata, bazandu-se pe recunoasterile repetate ale reclamantului ca a comis aceasta infractiune, precum si pe alte documente si concluziile raportului expertizei grafologice depus la dosar.

B. Conditiile de detentie

17. In scrisorile sale initiale adresate Curtii, reclamantul s-a plans in temeiul articolului 3 din Conventie cu privire la conditiile in care a fost tinut in arest dupa 1 iulie 2013: la Sectia de politie nr. 15, la Arestul Central, precum si la inchisoarea de la Jilava. Reclamantul s-a referit inclusiv la nesepararea fumatorilor de nefumatori. El a facut referire la: supraaglomerare, celulele mizerabile, repartizarea in celule alaturi de fumatori, desi el este nefumator, lumina insuficienta si lipsa intimitatii la grupurile sanitare.

18. La 24 aprilie 2018, reclamantul a informat Curtea ca doreste sa-si retraga plangerea sus-mentionata, deoarece pedeapsa cu inchisoarea ii fusese redusa din cauza conditiilor inadecvate de detentie, asa cum prevede legislatia interna recent adoptata cu privire la executarea pedepselor cu inchisoarea. (...)

LEGEA

I. Presupusa incalcare a articolului 3 din Conventie

21. Reclamantul s-a plans de conditiile de arest dupa 1 iulie 2013 (...). S-a bazat pe articolul 3 al Conventiei, care prevede urmatoarele:

„Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.

22. Reclamantul a informat Curtea ca nu mai intentioneaza sa sustina acest capat al cererii sale. (...)

II. Presupusa incalcare a articolului 6 din Conventie

26. Reclamantul s-a plans ca procesul penal impotriva lui a fost nedrept, in masura in care el si martorii nu au fost audiati direct de judecatorul care l-a condamnat sau de judecatorii care i-au confirmat condamnarea. S-a bazat pe articolul 6 din Conventie, care, in masura in care este relevant, prevede:

„1. Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. (...)

3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul: (...)

d. sa audieze sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii”. (...)

B. Considerentele

1. Observatiile partilor

28. Reclamantul a sustinut ca ultima instanta nu a remediat deficientele aparute in procedura din prima instanta. Aceasta i-a respins cererile repetate de audiere a martorilor si i-a limitat capacitatea de a face declaratii, impiedicandu-l sa-si reitereze sau sa-si clarifice declaratiile anterioare.

29. Guvernul a recunoscut ca declaratiile martorilor convocati de instante au fost importante pentru justificarea condamnarii reclamantului. Cu toate acestea, declaratiile martorilor nu au fost singurele probe care sustineau condamnarea. Instanta de fond a acordat, de asemenea, o importanta speciala raportului de expertiza si marturiei expertului depuse in fata instantei. Judecatorul F.M.P. a permis ca reclamantul sa aduca obiectii la raportul de expertiza si l-a audiat direct pe expert (...). De asemenea, reclamantul a fost condamnat pentru fals pe baza unui raport tehnic si pe baza propriilor lui declaratii.

30. Instanta de apel a solutionat deficientele de la fond in parte prin audierea reclamantului (...). Mai mult: in ceea ce priveste condamnarea reclamantului, la fel ca instanta de fond, cea de apel nu s-a bazat exclusiv pe marturiile martorilor. S-a bazat deopotriva pe declaratiile acuzatului si pe documentele disponibile.

2. Judecata Curtii

31. Curtea reitereaza principiile generale enuntate in jurisprudenta sa in ceea ce priveste circumstantele in care judecatorii care nu i-au audiat pe martori si pe inculpat pronunta direct un verdict de condamnare (...).

32. In cazul de fata, Curtea constata ca Guvernul Romaniei nu contesta faptul ca alcatuirea completului de la Judecatoria Sectorului 4 s-a schimbat in timpul fondului (...). In plus, judecatorul care l-a condamnat pe reclamant nu l-a audiat decat pe expertul contabil care a elaborat raportul (...) si nu a audiat direct reclamantul sau martorii.

33. Curtea constata ca ORN, judecatorul care a fost implicat initial in procedura si care a audiat reclamantul si martorii la primul nivel de jurisdictie (...), nu a ramas in dosar (...).

34. Mai departe, Curtea observa ca, desi condamnarea reclamantului nu s-a bazat doar pe declaratia martorilor sau pe propria lui declaratie, Guvernul a recunoscut ca dovezile mentionate mai sus au jucat un rol important in justificarea condamnarii sale (...). Mai mult, FMP, judecatorul unic care l-a condamnat pe reclamant, a respins cererile acuzatului de a fi audiati direct trei dintre martori si pentru ca reclamantului sa i se permita sa dea un supliment de declaratie. (...)

A. Daune

46. ​​ Reclamantul a solicitat 6.000 de euro ca daune morale pentru incalcarea drepturilor sale prevazute de articolul 3 din Conventie. El a solicitat, de asemenea, o suma identica pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a incalcarii drepturilor stipulate de articolul 6 din Conventie.

47. Guvernul nu s-a opus ca reclamantului sa i se acorde suma pe care a pretins-o in privinta prejudiciului moral pentru incalcarea drepturilor sale prevazute de Conventie la articolul 3. Cu toate acestea, Guvernul a sustinut ca este excesiva suma pretinsa pentru presupusa incalcare a drepturilor in temeiul articolului 6 din Conventie.

48. Curtea constata ca acolo unde (la fel ca in cazul de fata) o persoana a fost victima unor proceduri care au presupus incalcari ale dispozitiilor art. 6 din Conventie, o rejudecare sau redeschiderea cauzei, daca reclamantul o cere, reprezinta in principiu o modalitate adecvata de remediere a incalcarii drepturilor (...). In acest sens, Curtea observa ca reclamantul poate solicita redeschiderea procedurii in temeiul art. 465 CPP (...). Cu toate acestea, Curtea considera ca reclamantul a suferit unele daune morale ca urmare a incalcarii drepturilor prevazute de art. 6 din Conventie, care nu pot fi compensate prin simpla constatare a unei incalcari sau prin redeschiderea procedurii (...). Tinand cont de dorinta reclamantului de a-si retrage plangerea intemeiata pe art. 3 (...) si facand o evaluare echitabila, Curtea acorda reclamantului 4.000 de euro ca daune morale, plus orice alta suma care sa acopere eventualele taxe.

B. Costuri si cheltuieli

49. Solicitantul nu a depus nicio cerere pentru costuri si cheltuieli de judecata, in afara de solicitarea de a-i fi acordata asistenta juridica (...). Prin urmare, Curtea nu este chemata sa pronunte vreo alta hotarare in acest sens. (...)

Pentru aceste motive, Curtea, in unanimitate, (...)

3. considera ca a existat o incalcare a articolului 6 din Conventie;

4. Stabileste

(a) ca statul parat trebuie sa-i plateasca solicitantului, in termen de trei luni, 4.000 de euro, plus orice alt impozit exigibil, pentru daune morale, suma ce urmeaza sa fie convertita in moneda nationala a statului parat la cursul de schimb de la data platii;

(b) ca de la expirarea celor trei luni mentionate mai sus pana la plata efectiva, dobanda simpla aplicabila sumei mentionate trebuie platita la un curs valutar egal cu cursul de creditare marginala al Bancii Centrale Europene in perioada de neplata, plus trei puncte procentuale; 

5. Respinge restul cererii solicitantului vizand satisfactia echitabila”.

* Cititi aici hotararea completa a CEDO in limba engleza

Sursa foto Antohi: TVR.ro