Lumea Justitiei prezinta justificarile DNA pentru aplicarea unor standarde diferite in functie de culoarea politica a inculpatilor. Dupa cum bine se stie, parchetul anticoruptie condus de Calin Nistor (foto) nu a atacat cu contestatie in anulare decizia de achitare a presedintelui PNL Ludovic Orban, pronuntata de Completul de 5 judecatori al ICCJ, insa a facut acest lucru in cazul deciziei de rejudecare din dosarul familiei Cosma.

DNA recunoaste – intr-un raspuns din 16 iunie 2019 oferit la solicitarea Lumea Justitiei din 20 aprilie 2019 – ca atat in dosarul lui Ludovic Orban (trimis in judecata pentru folosirea influentei in scopul obtinerii unor foloase necuvenite si achitat definitiv), cat si in cel al familiei Cosma erau indeplinite conditiile de admisibilitate a contestatiei in anulare, avand in vedere ca deciziile au fost pronuntate de Completele de 5 judecatori nelegal compuse, potrivit deciziei CCR. Cu toate acestea, parchetul condus de Calin Nistor a lucrat cu dubla masura, iar in opinia noastra motivul a fost culoarea politica a inculpatilor. Caci daca Ludovic Orban (un sustinator acerb al DNA, dupa ce in trecut condamna abuzurile procurorilor) a sarit in Piata Victoriei alaturi de #rezistentii care sustineau sistemul securist care a terorizat tara cu arma catuselor, fostul deputat Vlad Cosma (trimis in judecata impreuna cu tatal sau, ex-presedintele Consiliului Judetean Prahova Mircea Cosma) a fost unul dintre cei care au devoalat nenorocirile DNA, dezvaluirile sale ducand la destructurarea gruparii de la DNA Ploiesti, autoare a nenumarate distrugeri de destine.

Asta-i tare: DNA acuza incalcarea dreptului la un proces echitabil

Astfel, potrivit raspunsului DNA, in ceea ce priveste dosarul presedintelui PNL Ludovic Orban, parchetul anticoruptie nu a formulat contestatie in anulare impotriva deciziei de achitare intrucat “rasturnarea prezumtiei de vinovatie pe baza probelor deja administrate nu este posibila, iar alte probe noi de vinovatie nu se contureaza a putea fi administrate”.

In schimb, DNA a ales sa formuleze contestatie in anulare intr-un dosar in care inca mai avea sanse sa obtina condamnari, in conditiile in care cauza a fost trimisa la rejudecare. Si aici ne referim la dosarul in care sunt judecati fostul presedinte al Consiliului Judetean Prahova Mircea Cosma si ex-deputatul Vlad Cosma. Motivul contestatiei in anulare facute de DNA priveste modul nelegal in care Completul de 5 judecatori ICCJ a fost compus, doar 4 dintre cei 5 membri fiind trasi la sorti.

Parchetul anticoruptie arata – in raspunsul oferit la solicitarea Lumea Justitiei – ca daca nu ar fi facut contestatie in anulare si ar fi acceptat ca dosarul sa fie rejudecat (asa cum stabilise instanta de apel), “s-ar ajunge in situatia in care instanta de fond, rejudecand cauza in limitele stabilite de instanta de apel, sa pronunte o solutie cu incalcarea dreptului la un proces echitabil”. Culmea ironiei este ca tocmai DNA a ajuns sa invoce incalcarea dreptului la un proces echitabil. Si o face fix intr-un dosar in care Vlad si Mircea Cosma au fost haituiti ani de zile de "Unitatea Haules" de la DNA Ploiesti prin comiterea de catre procurori a unor abuzuri infioratoare, cu incalcarea celor mai elementare drepturi ale omului.   

Oricum: nu afirmam ca decizia de a nu formula contestatie in anulare in cazul Orban este una gresita. Caci, dupa cum am mai explicat in trecut, dosarul liderului PNL este o facatura de la un cap la altul. Observam doar cum DNA continua sa aplice standarde diferite, asa cum afirmam, in functie de culoarea politica a inculpatilor.

Iata raspunsul DNA oferit la solicitarea Lumea Justitiei (vezi facsimil):

“Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, cu caracter mixt, atat de anulare cat si de retractare.

Exercitarea acestei cai de atac are drept scop desfiintarea hotararii definitive, pronuntate prin indeplinirea unor acte procedurale cu incalcarea legii, avand drept efect repunerea cauzei in aceeasi etapa a judecatii in care aceasta s-a aflat inainte de ramanerea definitiva a hotararii.

In urma analizei hotararilor pronuntate de instantele de judecata, a probelor administrate, atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata, procurorii din cadrul Sectiei Judiciare pot aprecia daca o solutie de achitare ar putea fi reformata sau nu prin exercitarea caii extraordinare de atac.

Referitor la primul dosar, in urma analizei efectuate, s-a apreciat ca se impune declararea caii extraordinare de atac a contestatiei in anulare, avand in vedere ca instanta de apel in urma probatoriului administrat in cauza, a apreciat ca se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, iar dispozitiile instantei de apel sunt obligatorii pentru instanta de fond, rejudecarea fondului cauzei urmand a se face in limitele stabilite de instanta de apel, ceea ce echivaleaza cu o judecare, ce-i drept partiala, a fondului cauzei de catre instanta de apel.

In aceste conditii, s-ar ajunge in situatia in care instanta de fond, rejudecand cauza in limitele stabilite de instanta de apel, sa pronunte o solutie cu incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Referitor la al doilea dosar, in stabilirea deciziei de a nu exercita calea extraordinara de atac, s-a tinut cont de aprecierile formulate de instanta de fond si de instanta de apel, precum si de absenta altor probe, toate acestea determinand incidenta principiului 'in dubio pro reo', astfel incat rasturnarea prezumtiei de vinovatie pe baza probelor deja administrate nu este posibila, iar alte probe noi de vinovatie nu se contureaza a putea fi administrate.

Concluzionand, desi in cazul ambelor decizii pronuntate de instanta de apel, sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a contestatiei in anulare, analiza Ministerului Public cu privire la promovarea acestei cai de atac nu s-a limitat doar la aceste conditii de admisibilitate ci a vizat, asa cum era si firesc si posibilitatea efectiva de reformare sau nu a hotararilor pronuntate, prin exercitarea caii extraordinare de atac”.

foto: tribuna.ro