Fata de mentinerea in actualitate a discutiilor publice cu privire la ceea ce a devenit deja, prin asumarea raspunderii Guvernului Romaniei, Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 242/2025), consider necesara adaugarea unor premise de fapt si de drept necunoscute publicului si care ar putea oferi o perspectiva mai ampla asupra situatiei.

PL-x nr. 242/2025 a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Muncii la data de 14.08.2025, cu termen limita de depunere a propunerilor si observatiilor din partea societatii civile la data de 23.08.2025.

Propunerile si observatiile depuse de noi pentru Asociatia Asistentilor Judiciari din Romania la data de 22.08.2025, ora 18.23 au primit numarul 1245 la mapa de dezbatere publica a respectivului proiect de lege. Propunerile si observatiile primite de Ministerul Muncii la PL-x nr. 242/2025 nu au fost incarcate niciunde accesibil public, nici pe site-ul Ministerului Muncii, nici la Fisa actului de la Camera Deputatilor, nu au fost examinate, discutate...

Propriu-zis, este vorba despre o incalcare a esentei contractului social reprezentat de Constitutie, respectarea eligibilitatii organului legiuitor si a principiului separatiei puterilor in stat.

Dezbaterea publica nu este o etapa formala, dispensabila, ci reprezinta luarea in considerare a societatii de catre autoritatile unui stat social, prin primirea de sugestii de la persoanele interesate de proiectul normativ ori de la specialisti in domeniu, dar si permiterea supravegherii publice a etapelor de adoptare a unei legi.

La sfarsitul lunii august 2025 toate profesiile din domeniul Justitie au hotarat adoptarea unor forme de protest fata de preconizata adoptare prin asumarea raspunderii Guvernului Romaniei a Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 242/2025), deoarece au fost afectate toate categoriile profesionale din Justitie, nu doar judecatorii, PL-x nr. 242/2025 continand modificari atat la Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cat si la Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice.

Prin HOTARAREA Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de casatie si Justitie (ICCJ) sub nr. 3 din 04 septembrie 2025 s-a decis Sesizarea Curtii Constitutionale pentru a se pronunta asupra neconstitutionalitatii Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL x nr. 242/2025).

O prima observatie facuta in memoriul nostru Amicus Curiae depus in dosarul nr. 4008A/2025 al Curtii Constitutionale se refera la Sesizarea de catre ICCJ a Curtii Constitutionale pentru a se pronunta asupra neconstitutionalitatii Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL x nr. 242/2025) in integrum, dar motivarea acestei sesizari este axata cvasi majoritar pe incalcarea statutului judecatorului

Doar cap. I. din Hot Sectiilor Unite ale ICCJ nr. 3 din 04 septembrie 2025 „Motive de neconstitutionalitate extrinseca”, pct 4 se refera la proiectul de lege in ansamblul sau, aratand ca „4. Legea incalca art. 114 din Constitutie cu referire la conditiile in care Guvernul isi poate angaja raspunderea asupra unui proiect de lege”.

Cu privire la Motivele de neconstitutionalitate intrinseca, motivare in sesizare incepand cu Capitolul II al sesizarii, in esenta sunt argumentate incalcari ale principiilor neconstitutionale prin nesocotirea protectiei sociale de care trebuie sa se bucure judecatorii (doar ei?!) la momentul pensionarii.

Exista un articol foarte important in Constitutie, referitor la drepturile lucratorilor activi. Art. 41 - Munca si protectia sociala a muncii, cu ale sale alin. 2 si 5:

„(2) Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.

(5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate”.

Aceste prevederi constitutionale sunt aplicabile judecatorilor? Nu exista nicio excludere a judecatorilor de la ocrotirea drepturilor judecatorilor in perioada de activitate, dar, de facto si de jure (prin interzicerea sindicalizarii), dreptul judecatorilor la protectie sociala a fost restrans la dreptul la pensie de serviciu.

Autoritatile sistemului judiciar, inclusiv Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, au atributii care le apropie de definitia si rolul unor organizatii patronale, iar asociatiile profesionale se ocupa de situatie profesiei de judecator si nu de drepturile si nevoile judecatorilor ca lucratori activi. Personal, cred ca am identificat motivul pentru care problematica de resurse umane din Justitie nu este abordata sistemic.

Preocuparile de identificare a nevoilor lucratorilor activi si aducerea lor in fata autoritatilor decidente au fost „lasate” sindicatelor personalului auxiliar, judecatorii acceptand greutatile profesionale ca inerente si sub mirajul recompensei rapide a pensiei de serviciu.

Si aici voi puncta lipsa de solidaritate sociala din Justitie.

Ca nu a fost solidaritate a judecatorilor cu personalul auxiliar si conex, cand acestia au pierdut beneficiul pensionarii la acumularea a 25 de ani de activitate, nu comentez, dar judecatorii nu au fost solidari nici cu colegii judecatori care au cumulat o vechime mai mica de 23 de ani ca judecator. Acestia nu au nicio bonusare, nicio recunoastere a efortului depus ca judecatori si/sau procurori.

Sunt foarte multi fosti magistrati cu vechime in magistratura sub 23 de ani si e ciudat ca cineva care a avut o vechime in profesii juridice de 24 de ani(consilier juridic, avocat s.a.) si un an ca judecator sa acceada la pensie de serviciu (asa cum e prevederea legala in acest moment), iar fostii judecatori care au avut o vechime sub 23 de ani sa nu aiba o bonusare corespunzatoare conditiilor de munca si profesiei desfasurate, cum au militarii si functionarii publici cu statut special potrivit Legii nr. 223/2015.

Pensia de serviciu nu este un drept abstract, ci este o consecinta a parcurgerii unui drum profesional.

Beneficiul pensionarii la acumularea unui stagiu de 25 de ani de activitate recunoscut judecatorilor, procurorilor si personalului asimilat (si personalului auxiliar si conex, candva...) a reprezentat consecinta desfasurarii activitatii in conditiile impuse de lege.

Daca raportam aceasta cerinta a acumularii unui stagiu de 25 de ani pentru a accesa eliberarea din functie observam ca este similara celor care au desfasurat activitate in conditii speciale. Exact aceasta este conditia ceruta personalului silvic, din minerit, producerea curentului electric, etc, 25 de ani de activitate in conditiile respective.

Prin permiterea pensionarii la cumularea a 25 de ani in profesii de magistrat sau asimilate, situatia a parut rezolvata, dar solutia a fost inechitabila, atat ca si cerinte la eliberarea din functie, precum si cu privire la imaginea publica a conditiilor de munca din domeniul Justitie.

Inechitabila la pensionare pentru cei care au lucrat mai putin de 25 de ani in Justitie, deoarece efortul lor de x ani a fost anual acelasi ca si al celorlalti colegi, dar nu pot beneficia de nicio reducere a varstei de pensionare ori supliment de stagiu si punctaj deoarece ar fi lucrat in conditii normale (cu toxicitate, risc si suprasolicitare neuropsihica).

Si, in lipsa masurarii conditiilor de munca din Justitie, a normarii activitatii, a echilibrarii schemelor de personal cu incarcatura instantelor, imaginarul public este acela al unei activitati privilegiate, care nu justifica beneficiul unei pensionari timpurii.

Conditiile de munca din Justitie nu sunt conditii de munca normale, 2 sporuri pentru dificultatea conditiilor de munca sunt suficiente pentru declansarea procedurilor de verificare a conditiilor de munca si noi avem peste trei: risc, suprasolicitare neuropsihica, toxicitate, lucru in fata ecranului (masuratori de radiatii electromagnetice?, pentru ca noi nu avem net simplu, avem sistemele informatice suplimentare cu radiatiile lor suplimentare), alaturi de incompatibilitati si interdictii, inclusiv cele de reputatie si rezerva sociala.

Hotararea Guvernului nr. 390/2025 prin care a fost adoptata Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar si a justitiei ca serviciu public 2025 – 2029 include la „Cap. IV VI. DIRECTII DE ACTIUNE SI REZULTATE ASTEPTATE

Obiectiv strategic 3: Cresterea eficientei si calitatii serviciilor furnizate de sistemul judiciar, prin imbunatatirea politicii de resurse umane (...)

Obiectiv specific 3.2: Dezvoltarea unui nou cadru legal pentru salarizarea personalului din familia ocupationala de functii bugetare "justitie"

Directii de actiune aferente obiectivului specific 3.2.: Identificarea solutiilor legislative in dialog cu MJ, CSM, PICCJ, ICCJ; Elaborarea si adoptare proiect act normativ

Obiectiv specific 3.3.: Elaborarea si punerea in aplicare de programe de formare care sa raspunda nevoilor de formare identificate la nivelul sistemului judiciar

Directii de actiune aferente obiectivului specific 3.3.: Efectuarea unei evaluari pentru a identifica nevoile de formare ale magistratilor inclusiv in domenii non-juridice precum comunicare, management financiar, resurse umane etc.; Efectuarea unei analize pentru a identifica nevoile de formare ale grefierilor; Elaborarea activitatilor/actiunilor de formare pe baza nevoilor identificate pe fiecare categorie de personal, inclusiv actiuni comune INM-SNG; Includerea tematicii managementului financiar in agendele activitatilor de formare in domeniul managementului judiciar; Furnizare de formare profesionala continua, cu prioritate online, pentru asistentii judiciari pentru litigii de munca si asigurari sociale; Evaluarea globala a programului de formare din perspectiva beneficiarilor

Obiectiv specific 3.4.: Masurarea, evaluarea si imbunatatirea conditiilor de munca pentru categoriile de personal din instante si parchete

Directii de actiune aferente obiectivului specific 3.4.: Efectuarea de analize detaliate a conditiilor de munca in cadrul instantelor si parchetelor, utilizand datele existente din rapoartele de medicina a muncii, sanatate si securitate in munca pentru a identifica riscurile profesionale specifice si a imbunatati conditiile de munca; Elaborare planuri de masuri de imbunatatire a conditiilor de munca (in functie de concluziile rezultate din analiza elaborata la punctul 3.4.1)”.

Guvernul Romaniei, sub semnatura Primului Ministru, prin HG 390/2025 a stabilit o abordare sistemica a parcursului profesional a lucratorilor din Justitie, evaluarea conditiilor de munca si apoi, in raport de acestea „Identificarea solutiilor legislative in dialog cu MJ, CSM, PICCJ, ICCJ; Elaborarea si adoptare proiect act normativ”, dar iata prin Proiectul de lege suspus dezbaterii publice se urmareste a se interveni si asuma doar cu privire la conditiile de incetare a activitatii, nu si cu privire la conditiile de desfasurare a activitatii, desi intre ele exista o legatura de interdependenta.

Aceasta perspectiva a abordarii integrale a situatiei profesionale a lucratorilor din Justitie este deja asumata de Guvernul Romaniei si este similara celei care a condus la adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare. Personalul militar are deschis accesul la verificarea/masurarea conditiilor de munca precum si la pensie de serviciu.

Cu aceasta viziune de ansamblu, a privirii profesiei ca ocupatia realizata de lucratorii activi, apare ca fragmentara preocuparea acestui Guvern legislativ referitoare doar la momentul iesirii din profesie (Justitie), fara preocupare asupra conditiilor care au justificat pensionarea timpurie.

Aceasta deoarece nu este vorba doar despre regimul interdictiilor si incompatibilitatilor, e vorba despre ritmul alert in care se desfasoara activitatea in toate domeniile Justitiei, despre faptul ca nu au fost rezolvate problemele de resurse umane: normarea muncii, stabilitatea schemelor de personal, verificarea conditiilor de munca, ci a fost „platita” tacerea asupra lor prin conditiile speciale de pensionare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a aratat prin Decizia DCD nr. 79/2023 ca:

„134. Art. 2 si 3 din Legea nr. 31/1991 statueaza criteriile relevante la stabilirea categoriilor de personal, a activitatilor si locurilor de munca pentru care durata timpului de munca se reduce sub 8 ore pe zi si modul concret in care se stabileste existenta conditiilor deosebite - vatamatoare, grele sau periculoase - la locurile de munca, textele de lege fiind inaplicabile in situatia magistratilor, dat fiind faptul ca stabilirea conditiilor acordarii sporului pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase nu s-a realizat potrivit dispozitiilor Legii nr. 31/1991”.

Adica, masuratorile conditiilor de munca din Justitie au fost realizate, insa acestea reprezentau doar premisa adresarii catre Medicina Muncii, care verifica prin expertiza conditiile de munca, etapa care nu a fost niciodata realizata dupa 1989, astfel ca, oficial si public, conditiile de munca din Justitie sunt normale, pana la verificarile programate a fi incepute in anul 2026.

Asociatia Asistentilor Judiciari din Romania a fost implicata, alaturi de Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial in dezbaterea publica in care s-a sustinut necesitatea introducerii in Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar si a justitiei ca serviciu public 2025 – 2029 (subliniem, deja adoptata prin H.G. nr. 390/2025) a Obiectivului referitor masurarea, evaluarea si imbunatatirea conditiilor de munca pentru categoriile de personal din instante si parchete prin efectuarea de analize detaliate a conditiilor de munca in cadrul instantelor si parchetelor, utilizand datele existente din rapoartele de medicina a muncii, sanatate si securitate in munca pentru a identifica riscurile profesionale specifice si a imbunatati conditiile de munca.

Concluziile masuratorilor conditiilor de munca pot fi fundamentul extinderii varstei de pensionare sau al micsorarii ei, dar cele doua sunt indisolubil legate, stabilirea conditiilor de munca si varsta de pensionare, astfel ca exista o contradictie intre asumarea realizarii lor, pentru prima data in istoria Domeniului Justitie si asumarea extinderii varstei de pensionare, anterior efectuarii analizei conditiilor de munca, asumare a aceluiasi Guvern al Romaniei.

Si daca in urma expertizelor de Medicina Muncii se va stabili ca in Justitie se lucreaza in conditii de munca deosebite/speciale?!, conditii ce atrag reducerea varstei de pensionare?!

In propunerea noastra trimisa Ministerului Muncii aratam aceste aspecte si propuneam parcurgerea etapelor succesiv logice, intai analizarea conditiilor de munca din Justitie si apoi in functie de concluziile analizelor, modificarea sau nu a conditiilor de pensionare.

Insa dezbaterea publica nu a fost considerata necesara....

Pe site-ul Ministerului Justitiei, Sectiunea Acte normative – Proiecte in dezbatere a fost postat la data de 19.08.2025 inca un proiect de lege referitor la modificarea Legii nr. 303/2022 si anume, PROIECT Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative:

Art. I - Alineatul (2) al articolului 216 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(2) Reincadrarea in functia de judecator sau procuror a fostilor judecatori sau procurori eliberati din functie prin pensionare se face fara concurs la instantele sau, dupa caz, la parchetele de pe langa acestea in cadrul carora au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional avut la data pensionarii. Reincadrarea se face numai la instante sau parchete care nu pot functiona normal din cauza numarului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective si numai daca judecatorul sau procurorul a fost eliberat din functie prin pensionare in ultimii 7 ani anterior reincadrarii. Pe perioada reincadrarii, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%. Prevederile prezentului alineat se aplica in mod corespunzator si celuilalt personal prevazut la alin. (1)”.

Q.E.D. Doar intervenirea aparent imediata asupra pensiilor de serviciu din Justitie necesita o procedura de urgenta, insa completarea schemelor de personal afectate pana la reducerea schemelor de personal la jumatate sau chiar desfiintarea unor instante din lipsa de personal din cauza plecarilor masive din sistem prin pensionare pe legea veche si demisii, nu reprezinta o urgenta.