Consiliul Superior al Magistraturii – condus de judecatorul Marian Buda (foto) – vrea sa puna capat sirului de chiriasi pe viata din magistratura romana. Ne referim la dreptul judecatorilor si procurorilor de a beneficia din partea Guvernului de decontare a chiriilor lunare, in limita unor plafoane stabilite prin ordin de ministru, in functie de fiecare localitate in care exista instante si parchete.

In avizul favorabil cu observatii dat la 12 august 2022 (motivarea Hotararii 115/2022 fiind publicata in 22 august), Plenul CSM i-a sugerat Ministerului Justitiei – condus de Catalin Predoiu – sa includa in proiectul noii legi privind statutul judecatorilor si procurorilor o prevedere care sa le permita magistratilor sa beneficieze de decontarea ratelor la creditele imobiliare. Este vorba, desigur, doar despre imprumuturile pentru cumpararea unei locuinte – dupa modelul legilor privind statutul militarilor si cel al politistilor. In plus, CSM a propus ca Guvernul sa limiteze la 5 ani perioada de decontare a chiriilor lunare pentru judecatori si procurori, ideea fiind aceeasi: incurajarea magistratilor de a contracta credite pentru locuinte.

Guvernul nici n-a vrut s-auda. Magistratii pensionari, lasati de izbeliste

Nu doar ca Executivul – in frunte cu prim-ministrul Nicolae Ciuca – a ignorat propunerea CSM. In forma proiectului de lege privind statutul judecatorilor si procurorilor adoptata de Guvern si trimisa la Parlament, regimul Ciuca-Predoiu a eliminat posibilitatea ca judecatorii si procurorii sa beneficieze pe viata de decontarea chiriilor – deci inclusiv dupa iesirea la pensie. Prevederea este continuta in actuala Lege nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a fost preluata in varianta initiala a noii legi (cea din 2020). Totusi, ea a disparut in a doua versiune (cea din iunie 2022), situatie care s-a mentinut in a treia si a patra versiune (cea din iulie 2022, respectiv cea din august, adoptata de Palatul Victoria).

Redam art. 79 alin. 6 si 7 din Legea 303/2004:

„(6) Judecatorii si procurorii au dreptul la inchirierea locuintelor de serviciu. Locuintele de serviciu aflate in proprietatea sau administrarea Ministerului Justitiei si unitatilor subordonate, precum si cele aflate in proprietatea sau in administrarea Ministerului Public nu pot fi cumparate de judecatori, procurori sau orice alti salariati ai acestor institutii.

(7) In cazul pensionarii pentru limita de varsta, titularul contractului de inchiriere prevazut la alin. (6) si, dupa caz, sotul ori sotia acestuia isi pastreaza drepturile locative pe tot parcursul vietii”.

Prezentam art. 211 alin. 1 si 2 din proiectul adoptat de Guvern:

„(1) Judecatorii si procurorii au dreptul la locuinta de serviciu sau la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuinta, in limitele si conditiile stabilite de lege.

(2) Contractul de inchiriere a locuintelor de serviciu inceteaza la data eliberarii din functie, inclusiv prin pensionare, a titularului”.

Cititi forma initiala (din 2020) a art. 211 alin. 1 din proiect (in acel moment, alineatul 2 viza cu totul altceva, fara legatura cu chiriile):

„Magistratii au dreptul la locuinta de serviciu sau la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuinta, in limitele si conditiile stabilite de lege”.

Plafoanele chiriilor n-au mai fost actualizate din 2012

Cel mai recent act normativ prin care au fost stabilite plafoanele de decontare a chiriilor pentru magistrati – in functie de municipiile, orasele si comunele in care functioneaza instante – este Ordinul de ministru nr. 545/C din 15 februarie 2012 privind procedura de acordare a compensatiei lunare pentru chirie, precum si pentru stabilirea plafonului maxim in limita caruia se poate deconta chiria pentru unele categorii de personal din sistemul justitiei. In acel moment, ministrul Justitiei era tot Catalin Predoiu, in guvernul Mihai-Razvan Ungureanu. Cel mai mare plafon – de 600 de euro pe luna – este cel aferent Capitalei (urmat de 400 de euro pe luna pentru Ilfov), iar cel mai mic – de 100 de euro – a fost stabilit pentru 36 de localitati. Plafoanele nu au fost actualizate din 2012 pana in prezent, chiar daca piata imobiliara a crescut in ultimul deceniu.

CSM vrea pastrarea in sistem a magistratilor cu varste de pensionare

Tot in legatura cu drepturile magistratilor, CSM propune introducerea in viitorul statut a unor prevederi care sa-i incurajeze pe judecatori si procurori sa ramana in sistem dupa ce implinesc vechimea necesara pensionarii. Nu in ultimul rand, avizul Consiliului contine propunerea ca in categoria beneficiarilor de asistenta medicala gratuita sa fie inclusi toate rudele de gradul I ale judecatorilor si procurorilor, iar de pensia de urmas sa beneficieze inclusiv copiii cu dizabilitati.

Prezentam pasajele relevante din avizul CSM:

„Sub aspectul drepturilor magistratilor, Plenul a apreciat ca, in raport de demersurile legislative vizand acordarea unel compensatii lunare pentru plata ratelor aferente unor credite imobiliare si avand in vedere consacrarea acestei solutii normative pentru alte categorii profesionale (politisti, cadre militare, gradati sau soldati profesionisti), este oportuna introducerea unor prevederi similare in ceea ce li priveste pe judecatori si procurori. Corelativ, doar in masura in care se va adopta propunerea Consiliului, se propune si limitarea duratei pentru care este acordata decontarea contravalonii chiriei la 5 ani pe durata intregii cariere, masura care este apta sa incurajeze cumpararea de locuinte, cu consecinta limitarii, in timp, a cheltuielilor generate de decontarea chiriei.

Totodata, se impune targirea sferei beneficiarilor de asistenta medicals gratuita, prin includerea tuturor rudelor de gradul 1 ale judecatorilor si procurorilor si a sferei beneficiarilor pensiel de urmas prin includerea si a copiilor cu dizabilitati.

De asemenea, in raport de problemele de personal ate instantelor si parchetelor, se impune Introducerea unor prevederi pentru incurajarea judecatorilor si procurorilor sa ramana in profesie dupa Indeplinirea conditiilor de pensionare”.

* Cititi aici intregul aviz continut in Hotararea nr. 115/2022 a Plenului CSM