Inalta Curte de Casatie si Justitie a publicat miercuri, 24 septembrie 2025, in Monitorul Oficial hotararea prealabila nr. 47 din 24 februarie 2025, pronuntata in dosarul nr. 2287/1/2024, prin care a stabilit ca fostii avocati, grefieri si politisti judiciari deveniti judecatori sau procurori nu isi pot valorifica perioada dinaintea intrarii in magistratura ca vechime in functia de judecator sau procuror, pentru a putea primi coeficienti de ierarhizare si plata a drepturilor salariale ca si cand ar fi activat ca magistrati inca de la inceput.

Amintim ca ICCJ a fost sesizata in baza faimoasei OUG 62/2024 („Ordonanta tribunalelor satesti”) de catre Curtea de Apel Cluj si tribunalele din Galati si Cluj (click aici pentru a citi).

Speta a pornit de la o judecatoare care a invins CSM

Facem o paranteza: la Tribunalul Galati, judecatoarea Valentina-Cristina Chiriac a sesizat instanta suprema in 11 octombrie 2024, in dosarul nr. 996/121/2023, in care judecatoarea Maria Radulescu de la Judecatoria Ploiesti (foto) – fosta procuroare intre 2017 si 2021, iar anterior avocata – a dat in judecata mai multe instante si parchete – in frunte cu ICCJ si PICCJ – pentru calculul drepturilor salariale, inclusiv cu retinerea perioadei in care a activat ca avocata (2008-2017).

In caz ca va suna cunoscut numele, amintim ca Maria Radulescu este aceeasi care in mai 2025 a fost exclusa disciplinar din magistratura de catre CSM pentru atitudini nedemne, insubordonare si lipsa de celeritate. Cu aceeasi ocazie, Sectia pentru judecatori a CSM a suspendat-o din functie pe colega lor de breasla pana la solutionarea definitiva a spetei disciplinare. In iunie 2025, Radulescu s-a intors la dosare dupa ce a obtinut la Inalta Curte desfiintarea hotararii CSM de suspendare din functie (click aici pentru a citi).

In cealalta cauza (nr. 1296/1/2025), in care Maria Radulescu contesta excluderea disciplinara, Inalta Curte a stabilit termen pentru 13 octombrie 2025.

Cum a dezlegat ICCJ problema

Revenind: in decizia 47/2025 din cauza 2287/1/2024, Inalta Curte face trimitere la propria jurisprudenta in materie de dezlegari de drept pronuntate cu privire la Legea salarizarii unitare (Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice), concluzionand ca, potrivit acestui act normativ, coeficientii de ierarhizare se stabilesc exclusiv in raport cu vechimea in functie, si nu cu vechimea in magistratura. Pe cale de consecinta, adauga ICCJ, existenta unei hotarari judecatoresti contrare nu poate avea ca efect aplicabilitatea generala a interpretarii continute in hotarare. Motivul este acela ca invocarea principiilor egalitatii si nediscriminarii nu este suficienta pentru o atare egalizare, incheie ICCJ.

Redam principalul pasaj al hotararii prealabile:

„X.2. Asupra fondului sesizarilor

59. Problema valorificarii vechimii in magistratura la stabilirea vechimii in functia de judecator / procuror / magistrat-asistent / personal asimilat isi are sorgintea in legislatia anterioara adoptarii, incepand cu 2009, a sistemului unitar de salarizare. Astfel, potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006: 'Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti au dreptul pentru activitatea desfasurata la o indemnizatie de incadrare bruta lunara stabilita in raport cu nivelul instantelor sau parchetelor, cu functia detinuta si cu vechimea in magistratura prevazuta de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza valorii de referinta sectoriala si a coeficientilor de multiplicare prevazuti in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta'.

60. Prin nota nr. 2 din anexa la care art. 3 face trimitere se prevede ca 'prin «vechime», in sensul lit. A, pct. 28-31 si lit. B, pct. 10-12 din prezenta anexa, se intelege vechimea in magistratura prevazuta la art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicata'. Pct. 28-31 vizeaza exclusiv judecatorii si procurorii de la judecatorii si parchete de pe langa judecatorii cu o vechime de 0-3 ani, astfel ca vechimea in magistratura, in sensul de vechime in alte functii juridice, se valorifica exclusiv la incadrare, pentru obtinerea coeficientului de multiplicare maxim de 13,500 al acelui nivel al instantei / parchetului, aplicabil valorii de referinta sectoriale. La indemnizatia astfel calculata se adaugau, distinct, procentele de majorare pentru vechimea in functie, prevazute de art. 4, respectiv pentru vechimea in munca, prevazute de art. 41 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006.

61. In urma adoptarii sistemului unitar de salarizare, prin legile-cadru nr. 284/2010, respectiv nr. 153/2017, indemnizatia de incadrare pentru judecatori, procurori, magistrati-asistenti a fost calculata prin includerea a 5 gradatii, corespunzatoare transelor de vechime in munca, si a unor coeficienti de ierarhizare/salarizare calculati pe baza vechimii in functie (denumita in cuprinsul sesizarilor si vechime continua in magistratura). Conform notei nr. 1 din anexa nr. V cap. I lit. A, respectiv B, prin vechimea in functie se intelege exclusiv vechimea in functia de judecator, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justitie.

62. Aceasta notiune, aplicabila in materia salarizarii, nu se confunda si nici nu poate fi asimilata cu vechimea dobandita in exercitarea altor profesii juridice, valorificabila, potrivit Legii nr. 303/2004, in situatii strict determinate, de exemplu, ca o conditie de admitere in magistratura in conformitate cu dispozitiile art. 33 alin. (1) sau ca vechime utila la deschiderea drepturilor de pensie, potrivit art. 82 alin. (1) si (2) din legea anterior mentionata.

63. Prin urmare, la stabilirea drepturilor salariale potrivit legii-cadru, se valorifica vechimea in functie astfel cum este definita in nota nr. 1 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, si nu vechimea in magistratura reglementata de art. 86 din Legea nr. 303/2004 (ce nu a fost asimilata, din acest punct de vedere, ca efecte, unei vechimi in functie), astfel ca perioada de activitate in alte functii juridice nu poate fi utilizata la acordarea coeficientului de ierarhizare din grila.

64. Ceea ce a constituit obiect al jurisprudentei divergente a fost posibilitatea de a recunoaste, exclusiv pe baza principiilor nediscriminarii si egalitatii, ca vechime in functie, perioadele de activitate in functii juridice, in vederea stabilirii unui coeficient de ierarhizare majorat, prin raportare la existenta unor hotarari judecatoresti care au valorificat, la randul lor, aceste principii generale.

65. De altfel, in cauzele ce constituie obiect al sesizarilor, reclamantii nu isi intemeiaza pretentiile exclusiv pe norma de drept substantial ce defineste 'vechimea in functie', ci invoca o stare de discriminare creata prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti, dintre care una, ce a fost solutionata in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, vizeaza aplicarea coeficientului de 13,500 la incadrarea in profesie, alte doua valorificand Decizia nr. 794/2016 a Curtii Constitutionale.

66. Acest mecanism nu poate constitui, in sine, un temei juridic apt sa conduca la fundamentarea dreptului pretins, intrucat, pe de o parte, Decizia Curtii Constitutionale nr. 794/2016 a avut in vedere norme cu aplicabilitate generala, cum au fost coeficientii de indexare a salariilor, egalizarea cu nivelul maxim in plata vizand aceeasi functie, grad, gradatie, vechime in munca si specialitate, si nu o situatie in care se solicita modificarea formulei legale de calcul al vechimii in functie prin includerea unor perioade neprevazute de lege. De altfel, astfel cum s-a aratat si in Decizia nr. 80/2023 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Completul pentru solutionarea unor chestiuni de drept: 78. (...) Legea-cadru nr. 153/2017, (...) a integrat dezlegarile oferite prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curtii Constitutionale in normele de la art. 6 lit. b) si c) din aceasta lege, respectiv in continutul conceptual al principiului nediscriminarii (care reclama eliminarea oricaror forme de discriminare si instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care presteaza aceeasi activitate si are aceeasi vechime in munca si in functie) si in cel al principiului egalizarii in salariul maxim aflat in plata pentru persoane din aceeasi institutie sau autoritate publica (in sensul asigurarii de salarii de baza egale pentru munca cu valoare egala)' si '79. Incidenta Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curtii Constitutionale, in legatura cu domeniul de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, a fost dezlegata de instanta suprema in cadrul mecanismelor de unificare, pe cale incidentala, in cuprinsul unor considerente cu valoare decizorie din Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 921 din 27 septembrie 2021. 80. In acest sens, relevante sunt paragrafele 86 si 88 din aceasta decizie, prin care s-a statuat astfel: «Principiul egalizarii cu venitul maxim in plata pentru persoane din aceeasi institutie sau autoritate publica, stabilit prin lege sau prin hotarari judecatoresti, astfel cum a fost interpretat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 si prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in aplicarea Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului, cu modificarile ulterioare, nu poate fi preluat mutatis mutandis in litigiile vizand calculul drepturilor salariale in baza Legii-cadru nr. 153/2017, dat fiind faptul ca aceasta lege contine o reglementare noua, ce instituie dispozitii distincte, inclusiv in ceea ce priveste principiul egalitatii care, potrivit art. 6 lit. c) din lege, se infaptuieste prin asigurarea de salarii de baza egale pentru munca cu valoare egala'. (...) Nu se poate considera ca normele care reglementeaza salarizarea din sistemul justitiei (anexa nr. V capitolul VIII din Legea-cadru nr. 153/2017) deroga de la dispozitiile cu caracter de principiu inserate in capitolele I-IV din legea-cadru. Dimpotriva, anexele care stabilesc sistemul de salarizare pentru fiecare dintre familiile ocupationale sunt edictate cu respectarea principiilor generale ale sistemului de salarizare cuprinse in art. 6 din legea-cadru, normele interpretandu-se in coerenta intregii reglementari, in mod coroborat».

67. Pe de alta parte, este optiunea legiuitorului sa stabileasca modalitatile de calcul al indemnizatiei de incadrare cu valorificarea unor elemente care sa urmareasca fidelizarea in profesie, valorificand exclusiv vechimea efectiva ca judecator, procuror, magistrat-asistent, personal asimilat si auditor de justitie. In aceste conditii, nu exista posibilitatea unei interpretari extensive a textului de lege prin includerea functiilor prevazute de art. 86 din Legea nr. 303/2004, cu atat mai mult cu cat Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin deciziile nr. 818-821/2008 in sensul ca instantele judecatoresti nu au competenta sa anuleze, sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative.

68. In dezlegarea acestei chestiuni, sunt aplicabile mutatis mutandis si dezlegarile Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru solutionarea unor chestiuni de drept continute in deciziile nr. 2/2015 si nr. 40/2024.

69. Astfel, prin Decizia nr. 2/2015 s-a statuat in sensul ca: 'Atat timp cat tratamentul mai favorabil al unor angajati este rezultatul punerii in executare a unor hotarari judecatoresti prin care s-au acordat acestora anumite drepturi salariale, in raport cu alti salariati carora nu li s-au acordat aceste drepturi ori carora le-au fost respinse astfel de cereri prin hotarari judecatoresti pronuntate de instante diferite, nu exista discriminare in sensul art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) si alin. (3) din Ordonanta Guvemului nr. 137/2000, republicata. (...) Dimpotriva, in fiecare litigiu, reclamantul va trebui sa probeze legalitatea si temeinicia cererii sale, ce nu se poate baza pe invocarea discriminarii sau a egalitatii de tratament in raport cu solutia pronuntata de o alta instanta, ci pe argumente de interpretare si aplicare corecta a legii, chiar si in situatia in care invoca o astfel de hotarare'.

70. De asemenea, prin Decizia nr. 40/2024 s-a constatat ca: 92.(...) principiul egalitatii impreuna cu principiul nediscriminarii nu poate opera impotriva principiului legalitatii si ca: 124. (...) persoanele care nu se gasesc in situatia premisa a unei dispozitii legale nu pot beneficia de aceasta chiar daca invoca hotarari judecatoresti pronuntate in beneficiul unor persoane aflate in situatie similara sau identica, principiul egalitatii neputand opera in favoarea lor impotriva sensului si scopului normei (...)', dar si ca: '128. (...) instrumentele de unificare nu produc efecte decat pentru viitor, asupra cauzelor aflate pe rol sau care vor fi initiate ulterior publicarii deciziilor'; prin urmare, prezenta dezlegare obligatorie se va aplica in aceste litigii, fara a aduce atingere drepturilor dobandite anterior publicarii acestei decizii, in temeiul unor hotarari judecatoresti sau al practicilor administrative constante fundamentate pe Decizia nr. 794/2016 a Curtii Constitutionale, prin recunoasterea vechimii in functie cu prilejul determinarii salariului, precum si efectelor acestora, care se mentin.

71. De vreme ce, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, coeficientii de ierarhizare se stabilesc exclusiv in raport cu vechimea in functie, si nu cu vechimea in magistratura, existenta unei hotarari judecatoresti contrare nu poate avea ca efect aplicabilitatea generala a interpretarii continute in hotarare, cata vreme, astfel cum s-a statuat deja in jurisprudenta de unificare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, invocarea principiilor egalitatii si nediscriminarii nu este suficienta pentru o atare egalizare.

72. Prin urmare, perioadele de vechime in magistratura prevazute de art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu pot fi valorificate ca vechime in functie, utila in stabilirea indemnizatiei de incadrare prevazute in anexa nr. V cap. I lit. A si B din Legea-cadru nr. 153/2017”.

* Cititi aici intreaga decizie ICCJ 47/2025