Judecatorii de la CEDO au fericit-o pe europarlamentara PDL Monica Macovei (foto). Familia fostei ministrese a Justitiei a primit daune in valoare de 130.900 de euro, in controversatul caz al imobilului din strada Ioanid, pentru care Ana Maria Petrini s-a judecat cu parintii acesteia, Silvia si Vasile Gherghescu. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat Romania sa-i plateasca europarlamentarei Monica Macovei si mamei sale, Silvia Gherghescu, suma de 130.900 de euro, considerand ca acestora le-au fost incalcate drepturile la proprietate si la un proces echitabil in contestatul dosar privind imobilul din strada Ioanid nr. 3, detinut in prezent de Ana Maria Petrini. Hotararea a fost data la 4 iunie 2013, in urma unei actiuni deschise in 2007 de tatal Monicai Macovei, Vasile Gherghescu, intre timp decedat.

Informatia privind procesul de la CEDO se regaseste in declaratia de avere a Monicai Macovei, unde se precizeaza ca acesteia i-a revenit suma de 226.056,08 lei, pe care i-a dat-o insa mamei sale: "Venit provenit in 2013 din cota parte despagubiri prin decizia CEDO, titular al actiunii fiind tatal meu, decedat in 2008. Suma nu se regaseste in conturile mele pentru ca aceasta a revenit in totalitate mamei mele, de comun acord, fiind vorba de despagubiri pentru un imobil care s-a aflat in proprietatea parintilor".

Monica Macovei, dupa aproape cinci minute de discutii cu Lumeajustitiei.ro: "Nu intru in dialog cu luju... E hotarare publicata pe site-ul CEDO si da, am castigat procesul, si casa a fost restituita proprietarului. Dar deciziile, ultimele, ale instantelor din Romania au incalcat decizia CEDO"

Pana in data de 14 mai 2014, Monica Macovei nu a vorbit public despre acest proces. Informatia privind daunele castigate la CEDO a fost descoperita de Lumeajustitiei.ro si confirmata apoi de justitiara PDL. Contactata de Lumeajustitiei.ro, marti seara, 13 mai 2014, Macovei a declarat:

"Gasiti hotararea pe site-ul CEDO... Daca Lumea Justitiei este luju, increderea mea este foarte mica in ceea ce se publica acolo. Ce este trecut in declaratia de avere, exact asa este. E hotarare publicata pe site-ul CEDO si da, am castigat procesul, si casa a fost restituita proprietarului. Dar deciziile, ultimele, ale instantelor din Romania au incalcat decizia CEDO. Este vechea poveste. Deci, casa este la Petrini inapoi, ultima decizie a instantelor romanesti a incalcat CEDO. Proprietari erau parintii...

Sunt curioasa acum ce apare, am vazut multe lucruri neadevarate, de aceea...

Am publicat hotararea ultimei instante, nu eu, mama, tocmai pentru ca se terminase la CEDO, insa nu ati publicat acest lucru, ati publicat doar o alta motivare. Dar faptul ca s-a renuntat la proces din partea mamei mele, tata a murit intre timp, asta n-a mai aparut pe site. Ati publicat acea hotarare fara sa spuneti ca mama mea si-a retras actiunea, in consecinta casa s-a intors la doamna Petrini. Deci asta nu mai apare, ca am retras actiunea, ceea ce inseamna ca nu ati scris adevarul, din punctul meu de vedere. Eu nu mai uit pe luju, dar cineva binvoitor mi-a semnalat. Repet, nu intru in dialog cu luju."

Macovei s-a grabit sa scoata la suprafata povestea, inainte sa apara pe Lumeajustitiei.ro

La cateva ore dupa aceasta discutie, Monica Macovei a publicat pe blog toata povestea pe care a tinut-o secreta, dorind ca aceste informatii sa apara inainte de dezvaluirile de pe Lumeajustitiei.ro:

"CEDO a decis pe 4 iunie 2013, printr-o singura hotarare definitiva, patru cazuri de incalcare a dreptului la un proces echitabil si a dreptului la proprietate, inclusiv cazul in care reclamant a fost tatal meu. Decizia a fost data pe baza unei practici a CEDO, deja stabilite in multe alte cazuri anterioare, potrivit careia nu se poate schimba o solutie in procedura revizuirii fara a se administra probe. Or, in cazul tatalui meu, decizia civila de revizuire din aprilie 2007 a ICCJ a fost adoptata fara a se administra probe, desi acestea au fost cerute. In toate cele patru cazuri, Guvernul Romaniei a fost obligat de Curtea Europeana sa plateasca despagubiri. Am mentionat in Declaratia de avere, depusa la Autoritatea Electorala Permanenta, aceasta despagubire, desi nu am beneficiat de pe urma acesteia, intrucat ii aparține mamei mele.

Mama mea a renunțat la judecata si la dreptul de proprietate prin declaratie notariala din 27.08.2013 si, ca urmare, procesul a incetat, apartamentul revenindu-i dnei Ana Maria Petrini.

Procesul castigat la CEDO de tatal meu - care a murit intre timp - arata, o data in plus, ca subiectul “casei parintilor” a fost unul fabricat de personaje si adversari politici care aveau ca tinta denigrarea mea. In mare parte sunt aceiasi care mint opinia publica si astazi, pentru ca ei nu stiu sa faca politica decât prin minciuna.

Reamintesc ca apartamentul in discuție a fost obtinut de parinții mei in urma unui schimb de locuinte de comun acord facut in anul 1972, pe baza caruia cele doua parti au cumparat, ulterior, apartamentele in care locuiau. (...)

Despagubirea acordata prin decizia CEDO pentru erorile judiciare din timpul procesului este o masura compensatorie care demonstreaza, inca o data, ca celor carora li s-a facut o nedreptate, prin ultima decizie a ICCJ, au fost parinții mei".

Decizia CEDO

Sa revenim insa la decizia Curtii de la Strasbourg. CEDO a reunit intr-o singura judecata patru cereri similare, constituind astfel cauza Gridan si altii contra Romaniei. Toti cei 4 reclamanti s-au adresat Curtii de la Strasburg dupa ce hotararile definitive prin care li s-au recunoscut drepturi de proprietate au fost desfiintate ulterior prin varii cai extraordinare de atac (revizuire - in cazul lui Aurel Iosif Gridan, recurs in anulare - la Alexandru Barbu, revizuire – in cazul lui Gherghescu si Popa, respectiv contestatie in anulare – la Ion Colcea). Fiind vorba de cereri considerate repetitive (ridica o problema in privinta careia CEDO s-a pronuntat deja intr-un anumit numar de dosare privind statul in cauza), hotararea din 4 iunie 2013 in cauza Gridan si altii contra Romaniei a fost pronuntata de un Comitet de 3 judecatori: Jan Sikuta – presedinte, Luis Lopez Guerra si Nona Tsotsoria. Amintim ca la CEDO orice hotarare pronuntata de un Comitet de 3 judecatori este definitiva.

Toti cei patru petenti au reclamat la CEDO faptul ca desfiintarea hotararilor definitive prin cai extraordinare de atac a consitutit o incalcare a Articolului 6 din Conventie (privind dreptul la un proces echitabil) si a Articolului 1 din Protoculul 1 (referitor la dreptul de proprietate).

CEDO a anonimizat numele Gherghescu si Macovei

La 23 octombrie 2007, Vasile Gherghescu, tatal Monicai Macovei, si Rodica Popa – parte in dosarul privind imobilul situat pe Intr. Ioanid nr. 3, au inregistrat la CEDO cererea cu numarul 46124/07. Noua luni mai tarziu, Vasile Gherghescu a decedat, astfel ca actiunea a fost continuata de mostenitorii acestuia, respectiv Monica Macovei si mama acesteia, Silvia Gherghescu. In cererea adresata Curtii de la Strasbourg, reclamantul Vasile Gherghescu a sustinut ca sanctiunea disciplinara impusa presedintelui Sectiei civile de la ICCJ pentru incalcarea de catre acesta a Regulamentului intern al ICCJ a constituit un motiv mult prea slab pentru a casa Hotararea din 30 septembrie 2005, prin care a castigat definitiv imobilul (n.r. - casa din Intr. Ioanind nr. 3).

Precizam ca in Hotararea CEDO din 4 iunie 2013 pronuntata in cauza Gridan si altii contra Romaniei, prin care Monica Macovei a castigat impotriva statului, numele Gherghescu, Macovei, Popa si Petrini sunt anonimizate. Optiunea Curtii de la Strasbourg de a anonimiza doar numele acestora este cel putin bizara, cata vreme in celelalte 3 dosare reunite in cauza Gridan si altii sunt dezvaluite identitatile petentilor:

1.Cerere nr. 28237/03 – Aurel Iosif Gridan

2.Cerere nr. 24386/04 – Alexandru Barbu

3.Cerere nr. 46124/07 – G. si P.

4.Cerere nr. 33488/10 – Ion Colcea

Prezentam cauza pe scurt, asa cum a fost aceasta retinuta de CEDO in anexa la Hotararea pronuntata la 4 iunie 2013:

"Decizia din 24 aprilie 2007 a ICCJ prin care s-a admis cererea de revizuire inregistrata de A.M.P. (n.r. - Ana Maria Petrini) pe motiv ca, la 28 noiembrie 2006, a fost luata o masura disciplinara impotriva presedintelui Sectiei civile a ICCJ (n.r. - Danut Cornoiu), intrucat a autorizat cu rea-credinta transferul dosarului de la un complet la altul in interiorul aceleiasi sectii, incalcand astfel Regulamentul intern al Inaltei Curti. Cererea de revizuire a fost admisa, iar hotararea definitiva din 30 septembrie 2005 a fost casata. Un nou Complet al ICCJ a reinterpretat probele din dosar si a considerat ca petentii au actionat cu rea-credinta atunci cand au achizitionat drepturile de proprietate asupra imobilului in cauza. Prin urmare, a declarat nule si neavenite contractele din 1996 prin care petentii au dobandit imobilul".

CSM a intervenit dupa ce dosarul Petrini-Gherghescu a fost mutat de la un complet la altul

Procesul in care Vasile si Silvia Gherghescu s-au judecat cu Ana Maria Petrini a fost pierdut de acestia la Tribunalul Bucuresti si la Curtea de Apel Bucuresti, dar in recurs, ICCJ a dat castig de cauza parintilor Monicai Macovei. Ulterior, insa, inspectorii judiciari ai CSM s-au sesizat in legatura cu transferul dosarului de recurs de la Inalta Curte de la un complet la un altul, care a dat castig de cauza sotilor Gherghescu. S-a mai stabilit ca judecatorii supremi Luana Stancu si Danut Cornoiu (presedintele Sectiei civile pe atunci) s-au abatut de la principiul continuitatii judecarii cauzei. Cei doi au luat dosarul de la Completul C1, format din judecatorii Margareta Ionescu, Florin Costiniu si Vasile Culcea, plasandu-l la Completul C2, unde dosarul a fost analizat de judecatorii Luana Stancu, Ioana Surdescu si Filofteia Cismaru. Transferarea dosarului s-a efectuat fara instiintarea judecatorilor care aveau, initial, cauza spre solutionare, precum si fara a exista o cerere in acest sens, formulata motivat de ex-presedintele Sectiei civile, Dan Cornoiu. Din verificarile CSM a reiesit implicarea fostului sef al Sectiei civile a ICCJ, Danut Cornoiu, in mutarea dosarului.

In urma revizuirii dispuse de ICCJ, Tribunalul Bucuresti a decis ca Silvia Gherghescu sa cedeze Mariei Petrini dreptul de proprietate asupra imobilului din strada Ioanid

La 6 septembrie 2013, in dosarul in care Ana Maria Petrini avea calitatea de reclamant parat, iar Silvia Gherghescu, mama Monicai Macovei, de parat reclamant, Tribunalul Bucuresti a decis: "Admite actiunea principala. Obliga parata sa ii lase reclamantei in deplina proprietate si linistita posesie, imobilul situat in Bucuresti, Intrarea Ioanid nr. 3, sector 2, camera de serviciu de la subsol, wc, baie, dus, culoar, bucatarie, camara de la subsol, camera serviciu, wc mansarda, pivnita. Respinge cerera reconventionala si cererea de chemare in garantie formulate de parata-reclamanta, ca urmare a renuntarii la dreptul subiectiv. Respinge cererea de chemare in garantie formulata de Ministerul Finantelor Publice, ca fiind ramasa fara obiect".

*Cititi aici Hotararea CEDO din 4 iunie 2013 prin care Monica Macovei a castigat in numele tatalui sau, Vasile Gherghescu, suma de 130.900 de euro

*Cititi aici declaratia de avere a Monicai Macovei

*Cititi aici mai multe detalii despre cazul Petrini-Gherghescu