Mizeria din spatele perchezitiei ilegale de la domiciliul judecatoarelor Birsan si Pusoiu. Procurorul care a efectuat perchezitia, Viorel Cerbu, a participat ca procuror de sedinta la ICCJ si a pus cu „impartialitate” concluzii de admitere. Judecatoarea Geanina Arghir nu a verificat nici un document al DNA (Incheierea)

Incheierea nr. 6 din 6.10.2011 a ICCJ Sectia penala, data in camera de consiliu de catre judecatoarea Geanina Cristina Arghir – document tinut la secret de Inalta Curte – a ajuns in posesia Lumeajustitiei.ro. Astfel, misterul perchezitiilor ordonate la domiciliile judecatorilor Gabriela Birsan (foto) care avea imunitate totala, Iuliana Pusoiu si a avocatei Claudia Gherbovan Silinescu nu mai exista. Din Incheiere, rezulta ca din completul de judecata a facut parte chiar procurorul de caz, care a solicitat perchezitia, respectiv Viorel Cerbu de la DNA si nicidecum un procuror de judiciar cum s-ar fi cuvenit. Desi procurorul are ca misiune in instanta apararea legalitatii, putand pune concluzii atat in favoarea cat si in defavoarea acuzatului, apare evident ca Viorel Cerbu sustinand admiterea perchezitiei cerute de el insusi, nu putea fi sub nicio forma obiectiv si impartial, fiind evident ca nu exista sub nicio forma posibilitatea sa ceara respingerea ei. Asta ca sa vedeti cum se judeca in Romania – stat cu pretentii europene!

In Romania inca nu se intelege inca de catre multi judecatori ca perchezitiile, ca si autorizatiile de interceptare, nu se dau automat, ci pe verificarea unor indicii temeinice si premise cerute de lege!

Investita cu solutionarea cererii de perchezitie, judecatoarea Geanina Cristina Arghir nu a facut nicio analiza a probelor de la dosar, nu a verificat daca exista conditia existentei unei cereri prealabile de predare a unor obiecte dorite a fi verificate de DNA si a refuzului din partea judecatoarelor si avocatei invinuite. Pur si simplu, judecatoarea a copiat ce a zis procurorul Cerbu in cererea sa, dupa care a enumerat probele de la dosar si a dispus aprobarea perchezitiilor la domiciliile celor trei invinuite, fara niciun rationament judecatoresc care sa motiveze de ce era necesara o asemenea masura. Practic, nu a existat niciun act de justitie real, ci doar unul de incuviintare „in alb” a solicitarilor DNA, incalcandu-se brutal, in opinia noastra, drepturile invinuitilor la un proces echitabil. Cu atat mai mult cu cat nu s-a spus nicio vorba despre imunitatea totala a sotilor Gabriela si Corneliu Birsan (judecator la CEDO) a caror domiciliu a fost supus abuziv perchezitiei.

Ca perchezitia dispusa a fost un abuz in cazul domiciliului sotilor Birsan este statuat cu autoritate de lucru judecata de catre CEDO de la Strasbourg care, la 29 noiembrie 2011 a declarat ca perchezitia a violat imunitatea de judecator CEDO, atat a profesorului Birsan, cat si in ceea ce o priveste pe Gabriela Birsan. Din analiza Incheierii judecatoarei Arghir, rezulta fara putinta de tagada ca judecatorul cauzei a actionat ca un robot, la cheremul DNA, fara a analiza de ce un drept fundamnetal – inviolabilitatea domiciliului, ar trebui incalcata. Mai departe se stie: perchezitia a fost un esec total, toate actele fiind anulate de CEDO, situatie recunoscuta de DNA prin infirmarea solutiei initiale de incepere a urmaririi penale.

Iata ce cauta procurorul Viorel Cerbu, care a intrat ilegal in casa sotilor Birsan!

Conform Incheierii ICCJ din 6.10.2011, prin rezolutia nr. 82/P/2011 din 5.10.2011, ora 14.00 s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de Birsan Gabriela Victoria si Pusoiu Iuliana sub aspectul savarsirii infractiunii de trafic de influenta, precum si fata de Gherbovan Silinescu Claudia si Chiriac Gabriela, pentru infractiunea de cumparare a influentei. „In esenta, s-a retinut ca in perioada mai 2010 – mai 2011, Gheorbovan Silinescu Claudia, avocat in Baroul Bucuresti si omul de afaceri Gabriel Chiriac au dat in mod repetat diferite foloase (reprezentand contravaloarea biletelor de avion si, uneori, plata cazarii pentru diferite deplasari in strainatate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosintei gratuite a unui apartament situat in Paris – Franta, precum si remiterea unor bijuterii) judecatorilor Birsan Gabriela si Pusoiu Iuliana, pentru facilitarea solutionarii favorabile a unor dosare aflate pe rolul ICCJ – Sectia de contencios-administrativ” - a sustinut procurorul de caz Viorel Cerbu, care data fiind imunitatea Gabrielei Birsan nu avea dreptul sa faca nicio cercetare pana la ridicarea acesteia, actele acestuia fiind nule si susceptibile de fabricare.

Mai departe, procurorul DNA a sustinut ca avocata Gherbovan si afaceristul Chiriac ar fi platit o excursie la Paris pentru sotii Corneliu si Gabriela Birsan si fiul acestora Mihnea Birsan, ocazie cu care in 22 mai 2010 cei doi ar fi platit si costurile unei mese festive la celebrul local parizian „Moulin Rouge”. S-a mai sustinut ca avocata Gherbovan ar fi platit Gabrielei Birsan si costurile unor articole de vestimentatie (trei perechi de pantofi si o geanta marca Chanel) achizitionate de la Paris, si ca s-ar fi suportat si beneficiile unui apartament din Paris folosit de Mihnea Birsan. La acest capitol, precizam ca acestea sunt pur si simplu sustinerile procurorului Cerbu, si trebuie sa mentionam ca sotii Birsan au declarat deja pentru Lumeajustitiei.ro ca au probe pentru toate cheltuielile efectuate, care vor fi prezentate opiniei publice la momentul oportun.

Despre judecatoarea Iuliana Pusoiu, procurorul Cerbu a pretins ca aceasta ar fi beneficiat in aprilie 2011 de o excursie in Malaezia, costuri suportate de tandemul Gherbovan-Chiriac, in schimbul „facilitarii unor solutii favorabile”. Si ca printre „avantajele” create s-ar fi numarat „un sirag cu foita de aur de 24 karate” si „un inel mare cu diamante”. La acest capitol, precizam ca din informatiile detinute din surse judiciare, la perchezitia efectuata la domiciliul judecatoarei Iuliana Pusoiu (care s-a pensionat intre timp) s-ar fi gasit acte/facturi care atestau ca si-a platit singura costurile excursiei si a altor obiecte.

„Rationamentul” judecatoarei Arghir

Asa cum am aratat mai sus - fara sa faca nicio analiza a „probelor” vehiculate de DNA ori sa analizeze daca procurorii DNA au cerut/ au incercat sa intre in posesia „dovezilor” necesare anchetei lor, si cineva s-a opus – judecatoarea Arghir nu a facut decat sa insire in Incheiere obiectele si inscrisurile vehiculate de procurorul Cerbu, invocand dispozitiile art. 100, alin 3 din Codul de procedura penala si sa dispuna urmatoarele: „Avand in vedere actele dosarului (...) dar si dispozitiile legale invocate, in vederea lamuririi cauzei sub toate aspectele, aflatii adevarului (...) si exercitarii rolului activ al organelor de urmarire penala (art. 202 din c.p.p.) se impune efectuarea perchezitiei”.

Simpla citire a art. 100 din Codul de procedura penala ne arata din capul locului urmatoarele: „PERCHEZITIA - Cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris dintre cele aratate in art. 98 tagaduieste existenta sau detinerea acestora, precum si ori de cate ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor, se poate dispune efectuarea acesteia.” Evident, la dosar nu exista in cazul niciunuia dintre invinuiti vreo dovada ca li s-a cerut in prealabil sa prezinte vreun inscris si acestia ar fi refuzat. Procurorii DNA au preferat sa ignore legea, iar cel mai grav, in loc ca judecatorul investit cu cererea sa verifice existenta premiselor minime necesare, a dat practic DNA un „cec in alb”, fara o analiza a oportunitatii acestei masuri extreme a carei mediatizare a distrus deja imaginea unor inalti magistrati. Ce sa mai spunem despre verificarea imunitatii... Efectul se stie: CEDO de la Strasbourg a declarat perchezitia ilegala in cazul sotilor Birsan.

Completul de 5 al ICCJ a ignorat CEDO si a dat prioritate normelor interne

Impotriva Incheierii judecartoarei Arghir, sotii Birsan au declarat recurs, pe temeiul prevederilor art. 13 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului, care garanteaza dreptul la un recurs efectiv in materia penala. Completul de 5, constituit prin repartizare manuala (si nu prin sistemul ECRIS) de catre vicepresedinta ICCJ Rodica Aida Popa, a fost compus din aceeasi Rodica Aida Popa si judecatorii Ionut Matei, Traian Gherasim, Mariana Ghena si Georgeta Barbalata, a respins la 12.10.2011 recursul declarat. Pe motiv ca ar fi inadmisibil, in sensul ca prevederile Conventiei nu ar fi aplicabile in speta, in raport cu legile noastre interne. Evident o solutie gresita, in raport cu Decizia CEDO care a declarat perchezitia ilegala, decizie obligatorie pentru Statul roman.

* Cititi aici Incheierea judecatoarei Geanina Cristina Arghir de la ICCJ

* Cititi aici Decizia Completului de 5 al ICCJ