SCURTATURA SMECHERILOR – Sute de functionari de specialitate juridica din MJ, CSM si INM incaseaza salariu de magistrat, doar pentru ca au luat un examen banal. Viorica Costiniu, presedinte de onoare al AMR, pentru Lumeajustitiei.ro: “Nu poti sa dai aceleasi drepturi cu ale judecatorilor unora care misca hartiile dintr-un birou in altul”

Este posibil sa nu fii magistrat, dar sa incasezi un salariu de judecator sau procuror? Da, se poate. O aberatie legislativa permite unor simpli functionari din cadrul Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii sau din alte institutii din sistemul judiciar sa incaseze salarii de magistrat, desi nu au lucrat o zi ca procuror ori judecator. Este vorba despre personalul de specialitate juridica, care ocupa functii asimilate magistratilor. Iar acesti functionari nu sunt deloc putini la numar. Practic, un consilier juridic din MJ sau CSM, de exemplu, ori angajat pe un alt post pentru care se cere existenta unei facultati de Drept, gratie unor legi permisive, pot da un examen si ajung asimilati magistratilor. In realitate, dupa acest examen, respectivii nu fac nimic in plus, nici macar nu devin mai destepti, insa ajung sa incaseze un salariu gras de magistrat, potrivit vechimii detinute. Astfel, un consilier juridic cu 15 ani vechime, doar pentru ca da un examen pentru o functie de magistrat asimilat, sare de la un salariu de 15 – 20 milioane lei, la unul de 100 – 150 milioane lei, aferent unui judecator de curte de apel sau de Inalta Curte.

Evident, metoda, desi e prevazuta de lege, este discriminatorie in raport cu magistratii adevarati, care au muncit ani de zile in instante si parchete, cu interdictiile, riscul si stresul de rigoare, pentru ca niste simpli consilieri care au plimbat hartii si nu au avut nici pe departe raspunderea si munca grea a unui magistrat ajung sa aiba salariu egal cu ei.

Conform datelor oficiale furnizate de institutiile in cauza, in prezent exista:

- Ministerul Justitiei: 139 de posturi de personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor;

- Consiliul Superior al Magistraturii: 83 de posturi de personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor;

Toti acestia incaseaza luna de luna un salariu de magistrat, chiar daca nu judeca vreun dosar si nici nu instrumenteaza vreo cauza penala. Unii dintre ei nu fac altceva decat simple treburi administrative.

Purtatorul de cuvant al CSM, Monica Prejmereanu, adus de la DGIPI vrea sa beneficieze de avantajele sistemului dicriminatoriu

Chiar in momentul in care scriem, la CSM se deruleaza un amplu concurs de ocupare de posturi de personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor. Cap de afis al acestui concurs este Monica Prejmereanu (foto 2) care a venit prin detasare de la Interne (unde a lucrat la DGIPI) si a fost pusa purtator de cuvant al CSM, fara sa aiba nicio calificare pentru acest post, care de circa un an de zile nu a fost scos la concurs, desi imaginea institutiei trebuia sa fie o prioritate conform promisiunilor presedintei Alina Ghica din proiectul ei de candidat. Deci, iata cum un ofiter DGIPI vine de la Interne, la CSM, ocupa prin detasare un post pentru care nu are experienta si calificarea necesare, care in mod nejustificat nu este scos la concurs, dupa care da un examen si daca il ia, va sari la un salariu de magistrat potrivit vechimii sale, iar apoi dupa un an de lucru se va putea pensiona cu 80 din idemnizatia bruta lunara avuta pe ultimele 12 luni. Iar contribuabilii vor plati...

Forteaza sistemul: dai un examen si iei salariu de magistrat

Interesant este ca nici nu e greu sa ajungi in postura de a lua un salariu de judecator sau procuror, desi nu ai nicio legatura cu aceasta profesie. Nu e nevoie decat de un simplu examen la o institutie de profil pentru a putea fi la acelasi nivel de salarizare cu un magistrat, care are in spate ani de studii de specialitate si de munca asidua in instanta sau parchete, cu o raspundere incomparabil mai mare.

Aceasta aberatie este prevazuta chiar in Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Actul normativ prevede ca personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei, CSM sau INM este asimilat judecatorilor si procurorilor, avand aceleasi drepturi ca magistratii.

Iata ce spune alineatul 1 al articolului 86 din Legea 303 din 2004: “Pe durata indeplinirii functiei, personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei, din Ministerul Public, din Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul National de Criminologie si din Institutul National al Magistraturii este asimilat judecatorilor si procurorilor in ceea ce priveste drepturile si indatoririle, inclusiv sustinerea examenului de admitere, evaluarea activitatii profesionale, sustinerea examenului de capacitate si de promovare, dispozitiile prezentei legi aplicandu-se in mod corespunzator, cu exceptia dreptului prevazut de art. 82 alin”.

Mai mult, perioada in care cel care face parte din personalul de specialitate juridica a fost consilier juridic sau jurisconsult este considerata vechime in magistratura. Asa reiese din articolul 86 al Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: “Constituie vechime in magistratura perioada in care judecatorul, procurorul, personalul de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a indeplinit functiile de judecator, procuror, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justitie, judecator financiar, judecator financiar inspector, procuror financiar si consilier in sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1), precum si perioada in care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ”.

Specialist la DNA cu salariu de procuror de curte de apel

Cam la fel stau lucrurile si in cazul specialistilor care lucreaza in parchete. Aici, un informatician sau un economist, de exemplu, iau aceleasi salarii ca un procuror de parchet de curte de apel, potrivit Ordonantei de Urgenta 43 din 4 aprilie 2002 privind Parchetul National Anticoruptie. Astfel, articolul 11 din aceasta OUG prevede ca: “In cadrul Parchetului National Anticoruptie sunt numiti, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, la propunerea procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul ministerelor de resort, specialisti cu inalta calificare in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice in activitatea de urmarire penala”.

Iar la articolul 28 din aceeasi ordonanta se mentioneaza ca: “Procurorii din cadrul Parchetului National Anticoruptie sunt salarizati potrivit anexei nr. 1, cap. A nr. crt. 1-11, la Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Specialistii prevazuti la art. 11 sunt asimilati din punct de vedere al salarizarii cu procurorii de la parchetul de pe langa curtea de apel si primesc o indemnizatie lunara care reprezinta unica forma de salarizare”.

Viorica Costiniu: “Nu e normal ca altcineva sa aiba aceleasi drepturi cu un magistrat, dar nu si obligatii”

Contactata de Lumeajustitiei.ro, judecatoarea Viorica Costiniu (foto) presedinte de onoare al Asociatiei Magistratilor din Romania, ne-a declarat ca este absurd ca cei care activeaza pe functii asimilate magistratilor sa aiba aceleasi drepturi ca acestia din urma: “Noi am spus intotdeauna ca judecatorul e judecator si procurorul e procuror. Nu e normal ca altcineva sa aiba aceleasi drepturi cu un magistrat, dar nu si obligatii. Nu poti sa dai aceleasi drepturi cu ale judecatorilor unora care misca hartiile dintr-un birou in altul. Nu se poate sa aiba acelasi statut”.

Viorica Costiniu sustine ca multi dintre cei care ocupa functii asimilate magistratilor ajung sa aiba salarii egale cu cele ale unor judecatori care au lucrat in sistem ani de zile si apoi sa incaseze o pensie de magistrat: “Prin acea asimilare s-a intamplat ca au venit oameni din alte profesii, care dupa un an s-au pensionat si au avut o pensie de magistrat. De aceea fondul de pensii dar si cel de salarii pentru magistrati pare mai mare. Imi aduc aminte de un caz in care a venit in magistratura un juristconsult de la un consiliu comunal. Dat fiind ca avea vechime a ajuns sa aiba un salariu mai mare decat anumiti judecatori de la o judecatorie care munceau acolo de sapte-opt ani. Nu poti sa ai o activitate administrativa sau sa mai ai si activitate politica si sa vii in magistratura si sa ai aceleasi beneficii cu un judecator”.

Altfel, presedintele de onoare al AMR considera ca niciun Guvern de pana acum nu a dorit sa remedieze aceasta problema, care mareste artificial bugetul pentru salarizarea magistratilor: “Nimeni dintre guvernantii de pana acum nu a impartasit ideea ca aceste beneficii sunt necuvenite. Da-le banii pentru functia pe care o au, da-le banii care li se cuvin. Trecerea acestor functii pe sistemul de salarizare al magistratilor nu a facut decat sa umfle artificial aceasta zona de salarizare a magistratilor. Cata vreme salarizarea magistratilor devine punct de reper pentru alte categorii profesionale care beneficiaza si de alte drepturi se ajunge ca acestea sa aiba un salariu mai mare decat al magistratilor”.