19 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

AVOCATUL POPORULUI NU GANDESTE – Avocatul Poporului a refuzat sa trimita la CCR exceptia de neconstitutionalitate a art. 249 NCPP, privind masurile asiguratorii. Omisiunea autorilor noilor coduri de a limita in timp mentinerea sechestrului reprezinta o ingradire excesiva a dreptului la proprietate. Fix aceeasi omisiune a atras neconstitutionalitatea unor masuri preventive, lasate de legiuitor la discretia autoritatilor

Scris de: L.J. | pdf | print

30 September 2015 16:40
Vizualizari: 3978

Sechestrele asiguratorii raman in continuare la cheremul autoritatilor, cu consecinta afectarii grave a unor drepturi fundamentale ale omului, pentru ca Avocatul Poporului a refuzat sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 249 din noul Cod de procedura penala, privind conditiile generale de luare a masurilor asiguratorii.


Avocatului Poporului i s-a solicitat, in luna iulie 2015, sa sesizeze CCR cu aceasta exceptie pentru ca judecatorii constitutionali sa corecteze o noua omisiune a autorilor noilor coduri in materie penala de a limita in timp afectarea unor drepturi – in speta, dreptul la proprietate privata, garantat de art. 44 din Constitutie. In contextul in care mentinerea la nesfarsit a masurilor asiguratorii poate duce la falimentarea unor afaceri si la lasarea a mii de oameni fara slujbe, fapt care de altfel s-a si intamplat in numeroase cazuri, autorul exceptiei a invederat Avocatului Poporului ca, prin mentinerea sechestrelor o perioada de timp nedeterminata, avem de-a face practic cu aceeasi problema care a obligat CCR sa declare neconstitutionale alte masuri, preventive, precum arestul la domiciliu in faza de camera preliminara si de judecata, controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune, pe care de asemenea legiuitorul le lasase la discretia autoritatilor statului, uitand sa limiteze durata restrangerii unor drepturi si libertati individuale:

Curtea retine ca dispunerea masurii arestului la domiciliu, in procedura de camera preliminara si a judecatii in prima instanta, fara a se reglementa cu privire la termenele pentru care poate fi dispusa si durata maxima a acesteia, nu asigura un just echilibru intre interesul public si cel individual, intrucat aceasta masura poate fi dispusa pentru o perioada nelimitata de timp. Principiul proportionalitatii, astfel cum este reglementat in ipoteza particulara a art. 53 din Constitutie, presupune caracterul exceptional al restrangerilor exercitiului drepturilor sau libertatilor fundamentale, ceea ce implica, in mod necesar, si caracterul lor temporar. (...) De altfel, aceste considerente de principiu se regasesc si in Decizia nr. 712 din 4 decembrie 2014, prin care Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 211-217 din Codul de procedura penala, statuand faptul ca masura controlului judiciar reprezinta o masura intruziva ce afecteaza atat dreptul fundamental al libertatii individuale, cat si libera circulatie, viata intima, familiala si privata, libertatea intrunirilor, munca si protectia sociala a muncii si libertatea economica, asa incat nereglementarea termenelor si a duratei maxime pentru care controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune pot fi dispuse aduce atingere principiului proportionalitatii, astfel cum este reglementat in art. 53 din Constitutie, si care presupune caracterul exceptional al restrangerilor exercitiului drepturilor sau libertatilor fundamentale, ceea ce implica, in mod necesar, si caracterul lor temporar”.

Avocatul Poporului, insa, a respins cererea de sesizare a CCR cu execptia de neconstitionalitate a art. 249 NCPP fara a face vreo trimitere la cauzele care au atras neconstitionalitatea altor masuri intruzive. In loc sa citeasca decizia nr. 712/04.12.2014 si decizia nr. 361/07.05.2015, care au statuat neconstitutionalitatea controlului judiciar (art. 211-217 NCPP) si a arestului la domiciliu (art. 222 NCPP) tocmai din cauza omisiunii legiuitorului de a limita in timp aceste masuri, reprezentantii institutiei Avocatului Poporului au invocat o hotarare CCR care viza, intr-adevar, masurile asiguratorii, dar care nu avea nicio legatura cu fondul exceptiei ridicate. Este vorba despre decizia nr. 207/2015, prin care CCR a respins exceptia de neconstitionalitate a art. 250 alin. (6) NCPP. Aceasta hotarare priveste contestatia impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii luate de catre judecatorul de camera preliminara ori de catre instanta de judecata, nicidecum conditiile generale de luare a masurilor asiguratorii.

Prezentam motivarea cu care Avocatul Poporului a refuzat sesizarea CCR:

Petitia adresata institutiei Avocatului Poporului, prin care solicitati sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 249 din Codul de procedura penala, privind conditiile generale de luare a masurilor asiguratorii, fata de art. 44 din Constitutie, in masura in care afectarea dreptului de proprietate nu este limitata in timp, a fost inregistrata cu nr. 9592 din 17 iulie 2015.

Fata de aspectele sesizate in petitie, mentionam urmatoarele:

Masurile asiguratorii au caracter provizoriu, finalitatea lor constand in garantarea executarii obligatiilor cu caracter patrimonial, in cazul condamnarii inculpatului printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, pronuntata cu respectarea garantiilor reglementate de Codul de procedura penala. Acestea sunt, in fapt, masuri procedurale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile si imobile care apartin suspectului, inculpatului sau partii responsabile civilmente, in vederea confiscarii speciale, a confiscarii extinse sau a cheltuielilor judiciare ori acoperirii despagubirilor civile.

In privinta criticii de neconstitutionalitate a art. 249 Cpp, fata de art. 44 din Constitutie, privind dreptul de proprietate privata, in jurisprudenta sa, si anume in considerentele Deciziei nr. 207/2015, instanta de contencios constitutional a retinut ca masurile asiguratorii sunt o consecinta a savarsirii unei fapte penale si constau in indisponibilizarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra lor. Pana la dovedirea vinovatiei in materie penala, indisponibilizarea instituita prin sechestru nu afecteaza substanta dreptului avut asupra bunurilor supuse masurii, intrucat acest lucru se poate realiza numai prin dispozitivul hotararii care trebuie sa cuprinda si cele hotarate cu privire la masurile asiguratorii.

Avand in vedere ratiunile masurilor asiguratorii, apare ca justificata si restrangerea exercitiului dreptului de proprietate, in deplina concordanta cu prevederile art. 53 din Legea fundamentala, privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.

Motivat de cele expuse, consideram ca nu exista temeiuri care sa justifice sesizarea Curtii Constitutionale de catre institutia Avocatul Poporului asupra neconstitutionalitatii art. 249 din Codul de procedura penala.

Cu toate acestea, in cazul in care apreciati ca prevederile criticate aduc atingere drepturilor dumneavoastra, aveti posibilitatea sa invocati in cadrul procesului exceptia de neconstitutionalitate. In conditiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, instanta judecatoreasca va aprecia daca, in speta, este cazul sesizarii Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a actului normativ invocat”.

Art. 249 NCPP - Conditiile generale de luare a masurilor asiguratorii

(1) Procurorul, in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, din oficiu sau la cererea procurorului, in procedura de camera preliminara ori in cursul judecatii, poate lua masuri asiguratorii, prin ordonanta sau, dupa caz, prin incheiere motivata, pentru a evita ascunderea, distrugerea, instrainarea sau sustragerea de la urmarire a bunurilor care pot face obiectul confiscarii speciale sau al confiscarii extinse ori care pot servi la garantarea executarii pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a repararii pagubei produse prin infractiune.

(2) Masurile asiguratorii constau in indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

(3) Masurile asiguratorii pentru garantarea executarii pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.

(4) Masurile asiguratorii in vederea confiscarii speciale sau confiscarii extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane in proprietatea sau posesia carora se afla bunurile ce urmeaza a fi confiscate.

(5) Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei produse prin infractiune si pentru garantarea executarii cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente, pana la concurenta valorii probabile a acestora.

(6) Masurile asiguratorii prevazute la alin. (5) se pot lua, in cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara si al judecatii, si la cererea partii civile. Masurile asiguratorii luate din oficiu de catre organele judiciare prevazute la alin. (1) pot folosi si partii civile.

(7) Masurile asiguratorii luate in conditiile alin. (1) sunt obligatorii in cazul in care persoana vatamata este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.

(8) Nu pot fi sechestrate bunuri care apartin unei autoritati sau institutii publice ori unei alte persoane de drept public si nici bunurile exceptate de lege”.

Avocatul Poporului a refuzat si sesizarea CCR cu exceptia de neconstitionalitate a art. 339 NCPP

In aceeasi zi in care a fost chemat sa trimita la CCR exceptia de neconstitutionalitate a art. 249 NCPP, Avocatul Poporului a fost sesizat cu o alta exceptie de neconstitionalitate. Este vorba despre art. 339 NCPP, privind plangerea impotriva actelor procurorului, cerere de sesizare de asemenea respinsa de Avocatul Poporului. Motivul invocat de Avocatul Poporului in refuzul de sesizare a CCR a fost acela ca judecatorii constitutionali s-ar mai fi pronuntat pe aceasta chestiune. Totusi, trimiterile Avocatului Poporului la jurisprudenta CCR in materie nu vizeaza nicidecum vreo decizie privind art. 339 din noul Cod de procedura penala, ci hotarari in care Curtea Constitutionala s-a pronuntat pe vechea dispozitie, respectiv art. 278 din CPP 1968.

*Cititi aici adresa Avocatului Poporului prin care invedereaza petentului refuzul de sesizare a CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 249 NCPP

Comentarii

# care avocat al poporului? date 30 September 2015 19:53 +9

ciorbea? ma faceti sa rid. asta are grija lui oprescu si il doare fix in pix. apropo a dat vreun examen ceva? ce il recomanda? politica? ca salar presupun ca ia ca toti puturosii astia din justitie de la 10 mii in sus. ce tara de farsori, posturi ocupate politic fara a se respecta legea. toti cvasinecunoscutii care in viata lor nu au vazut instanta de judecata pe dinauntru sunt pusi in functii mari, sefi pe la dna, diicot, avocatul poporului, ccr etc. oare cind terminam cu pilele astea care habar nu au de justitie? nu mai vorbesc de avocatura, unde toti ratatii si condamnatii penali intra fara examen in asa zisul barou traditional ocupat de securitii post revolutie.

# Obiectivul date 1 October 2015 07:17 +8

''avocatul poporului nu gandeste''... de parca poporul gandeste

# pok date 1 October 2015 00:52 +5

Golanii au pus mina pe tara asta. Din 89 sistematic au saracit poporul si au inventat tot felul de hotii. 

# Ferdinand date 3 October 2015 21:13 0

CCR face ce doreste in tara asta?.... Cine sunt goalnii din justitie care ii sustin pe cei din avaocatura traditionala, si ce fac cei din politica (parlamentari) sa aprere interesele cetatenilor justitiabili lezati de avocati monopolisti, functionand in gasca sa apre cauza ilicita mulgand bani de la stat prin Ministerul de Justitie?...

# Bum, par,par, fas?.... date 3 October 2015 21:18 0

Eminenta si desteapta de Pivniceru ce a facut cat a fost ministereasa la MJ. Or, ce face zi pentru nerespectarea art. 14 din Dcretul nr. 90/1990 de autonomizare profesiei de avocat nerespectat de traditionali?....

# Uimitaoare intrebare date 4 October 2015 19:02 0

De ce nu s-au autosesizat judecatorii CSM cand sau aprogat prevederi ce aplicau pedepse pentru infractiuni de Subminare a economiei nationale din Roamnia?...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 19.04.2024 – Prima victorie in instanta obtinuta de vanatorul de pedofili

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva