Autorii noilor coduri in materie penala, cunoscuti in sistem ca „desteptii codurilor”, au fost amendati din nou de Curtea Constitutionala, de aceasta data, pentru definirea gresita a unei infractiuni din Codul penal. CCR a motivat Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, prin care a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata intr-un dosar al Curtii de Apel Oradea, constatand ca sintagma „la momentul prelevarii mostrelor biologice” din cuprinsul art. 336 alin. (1) Cod penal, care descrie si pedepseste infractiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, este neconstitutionala.

Art. 336 Cp - Conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante

"(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda".

In esenta, CCR a explicat ca, spre deosebire de vechiul Cod penal, care prevedea cerinta ca imbibatia alcoolica in sange, peste limita legala, sa existe la momentul conducerii vehiculului, noua reglementare, in mod gresit, conditioneaza fapta de existenta unei imbibatii alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur in sange la momentul prelevarii mostrelor biologice, situatie care, in opinia Curtii, face sa fie incalcat art. 1 alin. (5) din Constitutie, raportat la Art. 7 CEDO, intrucat elementele constitutive ale faptei de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului nu sunt clar reprezentate: „Curtea constata ca sintagma 'la momentul prelevarii mostrelor biologice' din cuprinsul dispozitiilor art.336 alin.(1) din Codul penal este neconstitutionala, intrucat aduce atingere prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(5) referitor la principiul respectarii legilor si ale art.20 referitor la preeminenta tratatelor internationale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art.7 par.1 referitor la legalitatea incriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Sintagma mentionata lipseste de previzibilitate norma de incriminare, in conditiile in care principiul respectarii legilor si cel al legalitatii incriminarii impun legiuitorului sa legifereze prin texte suficient de clare si precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilitatii persoanelor interesate de a se conforma prescriptiei legale.

Destinatarii normei penale de incriminare trebuie sa aiba o reprezentare clara a elementelor constitutive, de natura obiectiva si subiectiva, ale infractiunii, astfel incat sa poata sa prevada consecintele ce decurg din nerespectarea normei si sa isi adapteze conduita potrivit acesteia”.

Prezentam integral motivarea Deciziei nr. 732/2014 a CCR:

"18. Analizand pe fond exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.336 alin.(1) din Codul penal, Curtea constata ca aceasta este intemeiata, pentru motivele aratate in cele ce urmeaza.

19. Astfel, Curtea retine ca, la 1 februarie 2014, prin art.121 pct.1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.757 din 12 noiembrie 2012, a fost abrogat art.87 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.670 din 3 august 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, care la alin.(1) prevedea urmatoarele: 'Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.'

20. Prin noul Cod penal, legiuitorul a incriminat fapta de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, in varianta simpla, in art.336 alin.(1), potrivit caruia: 'Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.' Art.336 alin.(1) din Codul penal nu a preluat identic textul art.87 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002, ci a modificat conditiile de incriminare in ceea ce priveste momentul la care este necesara existenta imbibatiei alcoolice in sange pentru a se putea constata intrunirea elementului material al laturii obiective a infractiunii.

21. Daca din reglementarea anterioara se desprindea cerinta ca imbibatia alcoolica in sange, peste limita prevazuta de lege, sa existe la momentul conducerii autovehiculului sau tramvaiului, noua reglementare prevede conditia ca autorul faptei sa aiba o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange la momentul prelevarii mostrelor biologice. Cu privire la intervalul de timp in care trebuie efectuata recoltarea probelor biologice, Codul de procedura penala stabileste in art.190 alin.(8) ca: 'in cazul conducerii unui vehicul de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice sau a altor substante, recoltarea de probe biologice se efectueaza din dispozitia organelor de constatare si cu consimtamantul celui supus examinarii de catre un medic, asistent medical sau de o persoana cu pregatire medicala de specialitate, in cel mai scurt timp, intr-o institutie medicala, in conditiile stabilite de legile speciale.'

22. Asa cum rezulta din expunerea de motive a noului Cod penal, prin modificarea continutului infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, legiuitorul a urmarit eliminarea posibilitatii unei estimari retroactive a alcoolemiei, in scopul evitarii inconvenientelor create de aceasta estimare. Solutia legislativa prevazuta de art.87 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 impunea calculul retroactiv al alcoolemiei, care consta in determinarea imbibatiei de alcool existente la momentul conducerii autovehiculului si necesita recoltarea a doua probe de sange pentru stabilirea fazei intoxicatiei etilice (absorbtie sau eliminare) si a ratei de eliminare individuala, in perspectiva solicitarii expertizei de estimare retroactiva a alcoolemiei.

23. Fiind sesizata cu pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizand interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.336 alin.(1) din Codul penal, in sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, prin Decizia nr.3 din 12 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.392 din 28 mai 2014, a stabilit ca, in aplicarea art.336 alin.(1) din Codul penal, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel dat de prima prelevare. In considerentele deciziei mai sus-mentionate, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca 'in noua reglementare legiuitorul a optat sa dea relevanta penala valorii alcoolemiei la momentul prelevarii primei mostre biologice, moment situat in timp imediat, consecutiv actiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul'.

24. Curtea constata ca sintagma 'la momentul prelevarii mostrelor biologice' din cuprinsul dispozitiilor art.336 alin.(1) din Codul penal este neconstitutionala, intrucat aduce atingere prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(5) referitor la principiul respectarii legilor si ale art.20 referitor la preeminenta tratatelor internationale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art.7 par.1 referitor la legalitatea incriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Sintagma mentionata lipseste de previzibilitate norma de incriminare, in conditiile in care principiul respectarii legilor si cel al legalitatii incriminarii impun legiuitorului sa legifereze prin texte suficient de clare si precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilitatii persoanelor interesate de a se conforma prescriptiei legale.

25. Destinatarii normei penale de incriminare trebuie sa aiba o reprezentare clara a elementelor constitutive, de natura obiectiva si subiectiva, ale infractiunii, astfel incat sa poata sa prevada consecintele ce decurg din nerespectarea normei si sa isi adapteze conduita potrivit acesteia. Elementul material al laturii obiective a infractiunii reglementate de art.336 alin.(1) din Codul penal se realizeaza prin actiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange. Imbibatia alcoolica este procesul de patrundere a alcoolului in sange, consecinta fiind provocarea unei stari de intoxicatie (alcoolica). Sub aspectul urmarii imediate, este vorba de o infractiune de pericol, actiunea savarsita punand in primejdie siguranta circulatiei pe drumurile publice. Fiind o infractiune de pericol, legatura de cauzalitate dintre actiunea ce constituie elementul material al laturii obiective si urmarea imediata rezulta din insasi materialitatea faptei si nu trebuie dovedita.

26. Imbibatia alcoolica se determina prin analiza toxicologica a mostrelor biologice recoltate la un moment de timp mai mult sau mai putin indepartat de momentul savarsirii infractiunii, care este cel al depistarii in trafic a conducatorului vehiculului. Conditia ca imbibatia alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange sa existe la momentul prelevarii mostrelor biologice plaseaza, astfel, consumarea infractiunii la un moment ulterior savarsirii ei, in conditiile in care de esenta infractiunilor de pericol este faptul ca acestea se consuma la momentul savarsirii lor. Odata cu oprirea in trafic, inceteaza starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozitiile art.336 din Codul penal, astfel incat, raportat la momentul prelevarii mostrelor biologice, tragerea la raspundere penala nu se justifica. Stabilirea gradului de imbibatie alcoolica si, implicit, incadrarea in sfera ilicitului penal in functie de momentul prelevarii mostrelor biologice, care nu poate fi intotdeauna imediat urmator savarsirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu si exterior conduitei faptuitorului in vederea tragerii la raspundere penala, in contradictie cu normele constitutionale si conventionale mai sus-mentionate.

27. Latura subiectiva a infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului presupune vinovatia sub forma de intentie, care poate fi directa sau indirecta. Exista intentie directa cand conducatorul vehiculului prevede, ca fiind inevitabil, rezultatul faptei sale si, implicit, urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte. Exista intentie indirecta cand subiectul prevede rezultatul, nu-l urmareste, insa accepta posibilitatea producerii lui. Or, modalitatea de incriminare prin acordarea de relevanta penala valorii alcoolemiei din momentul prelevarii mostrelor biologice nu permite destinatarilor normei penale sa prevada consecintele nerespectarii acesteia.

28. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a stabilit ca trasatura esentiala a statului de drept o constituie suprematia Constitutiei si obligativitatea respectarii legii (a se vedea, in acest sens, Decizia nr.232 din 5 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.727 din 15 noiembrie 2001, Decizia nr.234 din 5 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.558 din 7 septembrie 2001, sau Decizia nr.53 din 25 ianuarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2011) si ca 'statul de drept asigura suprematia Constitutiei, corelarea tuturor legilor si tuturor actelor normative cu aceasta' (Decizia nr.22 din 27 ianuarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.233 din 17 martie 2004), ceea ce inseamna ca acesta 'implica, prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelenta un stat in care se manifesta domnia legii' (Decizia nr.13 din 9 februarie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.178 din 26 aprilie 1999).

29. In acest sens, prin Decizia nr.1 din 10 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.123 din 19 februarie 2014, paragraful 225, Curtea a retinut ca una dintre cerintele principiului respectarii legilor vizeaza calitatea actelor normative si ca, de principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de clar si precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, in acest sens, Decizia nr.903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.584 din 17 august 2010, Decizia nr.743 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.579 din 16 august 2011, Decizia nr.1 din 11 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr.447 din 29 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.674 din 1 noiembrie 2013).

30. Cu privire la principiul legalitatii incriminarii si pedepsei, 'nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege', Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, in jurisprudenta sa, ca garantiile consacrate de art.7 par.1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale reprezinta o componenta esentiala a suprematiei legii si ocupa un loc primordial in cadrul sistemului de protectie a drepturilor omului, dupa cum atesta faptul ca art.15 din Conventie nu permite nicio derogare de la aceste garantii in caz de razboi sau de alt pericol public ce ameninta viata natiunii. Asa cum rezulta din obiectul si scopul sau, art.7 par.1 trebuie interpretat si aplicat in asa fel incat sa se asigure o protectie efectiva impotriva urmaririlor si a condamnarilor penale arbitrare. Notiunea de 'drept' utilizata in art.7 par.1, ce corespunde celei de 'lege' din cuprinsul altor articole din Conventie, inglobeaza atat prevederile legale, cat si practica judiciara si presupune cerinte calitative, indeosebi cele cu privire la accesibilitate si previzibilitate. Aceste cerinte calitative trebuie intrunite atat in ceea ce priveste definitia unei infractiuni, cat si cu privire la pedeapsa aplicabila. Curtea de la Strasbourg considera ca este indeplinita cerinta ca legea sa defineasca in mod clar infractiunile si pedepsele atunci cand un justitiabil are posibilitatea de a cunoaste, din insusi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretarii date acesteia de catre instante si, daca este cazul, in urma obtinerii unei asistente juridice adecvate, care sunt actele si omisiunile ce pot angaja raspunderea sa penala si care este pedeapsa aplicabila. in acest sens sunt, de exemplu, Hotararea din 24 mai 2007, pronuntata in Cauza Dragotoniu si Militaru-Pidhorni impotriva Romaniei, paragrafele 33 si 34, Hotararea din 24 ianuarie 2012, pronuntata in Cauza Mihai Toma impotriva Romaniei, paragraful 26, si Hotararea din 21 octombrie 2013, pronuntata in Cauza Del Rio Prada impotriva Spaniei, paragrafele 77, 79 si 91.

31. De asemenea, jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene a recunoscut, in mod implicit, necesitatea respectarii asteptarilor legitime ale cetatenilor carora li se adreseaza o reglementare legala, spre exemplu, in Hotararea din 29 iunie 2010, pronuntata in Cauza C-550/09 - Proces penal impotriva lui E. si F., paragraful 59".

*Cititi aici integral Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curtii Constitutionale a Romaniei