Judecatoarea Camelian Bogdan (foto), devenita celebra dupa ce alaturi de colegul ei Alexandru Mihai Mihalcea i-a executat pe inculpatii din “Dosarul Telepatia” in doar 37 de ore, este nemultumita de faptul ca legea fundamentala a statului, Constitutia, garanteaza ca averea dobandita licit nu poate fi confiscata, dar si ca deputatii, senatorii si ministrii beneficiaza de imunitate. Aceeasi judecatoare Camelia Bogdan recunostea existenta unui “aparat represiv al statului” si considera ca poate ar trebui ca persoana acuzata sa demonstreze originea bunurilor. Cu alte cuvinte acuzatul trebuie sa isi dovedeasca nevinovatia si nu autoritatile sa ii dovedeasca vinovatia. Toate aceste lucruri se regasesc intr-un articol scris de judecatoarea Camelia Bogdan in 2011 si descoperit de ziaristii de la Jurnalul National.

Articolul se numeste “Despre necesitatea confiscarii bunurilor dobandite ca urmare a valorificarii veniturilor realizate din infractiuni” si a fost publicat in data de 29 iunie 2011 in revista “Curierul fiscal”. Materialul redactat de Camelia Bogdan este extrem de amplu, el fiind atasat integral la finalul articolului.

Iata cateva pasaje din articolul judecatoarei Camelia Bogdan:

“Clasa politica poate asigura cel mai propice mediu pentru dezvoltarea coruptiei si manipularea maselor. Desi fenomenul coruptiei poate fi intalnit in toate sectoarele societatii, afectand deopotriva societatile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare, coruptia care implica oficiali din sectorul politic constituie abuzul de putere cel mai grav si mai distructiv, deoarece slabeste dezvoltarea, submineaza drepturile omului, procesele democratice si guvernarea colectiva si are un impact profund asupra celor saraci, negandu-le dreptul la egalitate de sansa, la alocarea echitabila a resurselor precum si posibilitatea de a participa cu drepturi depline in procesele politice si economice.

Nevoia de fonduri a puterii politice presupune, de multe ori, intretinerea unei clientele careia i se promoveaza anumite interese economice si i se asigura protectie in cazul comiterii unor activitati ilegale. Astfel, se poate observa ca unele persoane aflate in functii de mare responsabilitate sociala manifesta preocupari infractionale si ca anumiti politicieni corupti pot influenta, adesea, un intreg partid, situatie in care este posibil ca activitatea legislativa sa fie influentata in functie de interesul conjunctural al unui grup criminal.

Pentru combaterea infractiunilor avand ca motivatie principala profitul, si cu atat mai puternic cuvant pentru combaterea spalarii banilor, este necesar ca aparatul represiv al statului sa fie orientat spre confiscarea bunurilor dobandite din infractiune”.

(...)

“Chiar si daca textul art. 44 alin. 8 din Legea fundamentala nu va fi reformulat, retinem ca pentru combaterea infractiunilor avand ca motivatie principala profitul, si cu atat mai puternic cuvant pentru combaterea spalarii banilor, este necesar ca aparatul represiv al statului sa fie orientat spre confiscarea bunurilor dobandite din infractiune.

Se cuvine, pe cale de consecinta, sa subliniem necesitatea eliminarii interpretarii ad literam a dispozitiilor art. 44 alin. (8) din Constitutia Romaniei, deoarece potrivit art. 20 din Constitutia Romaniei, dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate in concordanta cu tratatele internationale privind drepturile omului la care Romania este parte. Extinderea paradigmei „axate pe profit” in dreptul penal a impus revizuirea mai multor interpretari traditionale. De vreme ce scopul principal este acela de a ii lipsi pe infractori de bunurile obtinute in mod ilicit, multe state au adoptat tehnici legislative menite sa permita demonstrarea provenientei ilicite a bunurilor si, in consecinta, confiscarea acestora.

Or, inversarea sarcinii probei privind provenienta ilicita a bunurilor obtinute prin comiterea de infractiuni este necesara in acele cazuri in care exista o discrepanta vadita intre bunurile unei persoane si veniturile sau economiile acestuia.

In opinia noastra, autoritatile judiciare trebuie sa ia in considerare posibilitatea de a pretinde persoanei acuzate sa demonstreze originea bunurilor presupuse a proveni din savarsirea de infractiuni ori a altor bunuri care pot face obiectul confiscarii speciale, conform art. 12 din Conventia de la Palermo impotriva criminalitatii transnationale prin inversarea sarcinii probei precum si a altor conventii internationale ratificate de Romania”.

(...)

“Conchidem prin a reaminti ca lupta contra criminalitatii economice face parte din principalele sfidari care trebuie abordate de catre statele-membre ale comunitatii internationale. Cand activitatile de crima organizata sunt insotite de savarsirea unor fapte de coruptie, problema cruciala care se impune a fi observata de catre investigatorul financiar este bariera dintre lobbyingul legitim si traficul de influenta sau alte forme ale coruptiei, deoarece infractorii pot, prin comiterea acestor fapte grave, savarsite in sfera infractionalitatii economice, sa puna in pericol insesi bazele democratice ale statului.

In esenta, prevenirea coruptiei in mediul de afaceri vizeaza crearea unui mediu de afaceri in care competitia intre firmele de stat si cele private, pe de o parte, si intre firmele private pe de alta sa fie echitabila si supusa acelorasi reguli, iar statul sa functioneze ca un arbitru impartial si eficace in asigurarea respectarii reglementarilor in vigoare de catre toti agentii economici.

De asemenea, un rol important in prevenirea coruptiei in acest domeniu este rezervat armonizarii legislatiei privind spalarea banilor cu acquis-ul comunitar si cu recomandarile FATF.

Fata de aceste realitati, in opinia noastra, pentru reducerea motivatiei savarsirii unor fapte de spalare de bani de catre persoanele expuse politic, apreciem ca s-ar impune si renuntarea la unele garantii constitutionale, cum ar fi cele prevazute de art.72 sau 109 din Legea fundamentala. Apreciem ca la viitoarea revizuire a Constitutiei, aceste masuri ar fi pertinente pentru a evita orice imixtiune a factorului politic in activitatea organelor judiciare”.

Ce prevad articolele din Constitutie care o nemultumeau pe judecatoarea Camelia Bogdan in 2011:

Articolul 44 - Dreptul de proprietate privata:

“(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care România este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.

(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.

(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.

(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.

(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii”.

Articolul 72 – Imunitatea parlamentara:

“(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri”.

Articolul 109 – Raspunderea membrilor Guvernului:

“(1) Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.

(2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savârsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala”.

*Cititi aici integral articolul judecatoarei Camelia Bogdan, publicat in revista Curierul Fiscal, in 2011