Raluca Pruna (foto) va pleca inapoi la Comisia Europeana la terminarea mandatului in fruntea Ministerului Justitiei. Fosta asistenta a Monicai Macovei a anuntat ca dupa alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, care ar trebui sa consfinteasca sfarsitul guvernarii tehnocrate, isi va face bagajele si se va intoarce la Bruxelles, pentru a-si relua cariera de traducatoare: „O sa-mi fac bagajele si o sa ma intorc de unde am venit, la cariera mea – mare, cred eu, mica, cred politicienii din Romania –, la cariera mea din Bruxelles”. Anuntul a fost facut joi, 29 septembrie 2016, in cadrul unui interviu-fluviu acordat publicatiei news.ro.

Un interviu pe care Raluca Pruna l-a oferit intre doua iesiri publice ale sefei DNA (Agerpres si EuropaFM), si care apare ca o incercare de a-i oferi Laurei Codruta Kovesi o mana de ajutor in scandalul de plagiat reaprins dupa autodenuntul zdrobitor depus de Sebastian Ghita la PICCJ, marti 27 septembrie 2016, cand deputatul PSD a marturisit in fata procurorilor ca in 2012 a „participat in mod direct la redactarea in fals a Raportului Tehnic de Expertiza intocmit de Comisia Tehnica a Consiliului National de Etica in cazul tezei de doctorat a Laurei Codruta Kovesi” si ca detine „date si dovezi care demonstreaza ca aceasta comisie nu s-a intalnit niciodata, iar redactarea in fals a raportului s-a facut cu implicarea unor inalti demnitari ai statului si cu stiinta Laurei Codruta Kovesi”.

„Am vazut in ultimele luni la o intensificare a atacurilor la doamna Kovesi, ca sa spun cu nume si prenume, si cred ca acest lucru se explica numai prin faptul ca DNA merge acum cu motoarele complet turate”, a spus Raluca Pruna in interviul de la news.ro, dupa care a calificat drept „regretabil” atacul fostului presedinte Traian Basescu la adresa Laurei Codruta Kovesi.

Altfel, Raluca Pruna a avut totusi taria sa demonteze intoxicarea privind cresterea salariala cu 18% pentru magistrati, stire falsa pe care anumite canale media au propagat-o in spatiul public imediat dupa declansarea scadalului salarizarii discriminatorii din sistemul judiciar si redactarea Memorandumului pentru justitie: „Fac o precizare. Prin Ordonanta de Urgenta 20/2016 nimanui nu i-a crescut salariul cu 18%, ci s-au corectat alte inechitati”.

Prezentam in continuare pasaje din interviul pe care ministresa Justitiei Raluca Pruna l-a acordat publicatiei news.ro:

Reporter news.ro: Doamna ministru, vi s-a cerut public, in mai multe randuri, sa va clarificati relatia cu SIE. Care ar fi aceasta?

Raluca Pruna: Cred ca cel mai bine ar fi sa va duceti sa intrebati la SIE, in mod transparent, care a fost relatia lor cu mine. Alt comentariu nu am de facut. CV-ul meu este unul public si-mi ingaduiesc sa atrag atentia asupra faptului ca n-am lucrat in viata mea la un SRL care nu mai exista azi pe piata si nu mai poate fi intrebat. Eu am lucrat in avocatura, am lucrat la Universitatea Bucuresti si am lucrat la Comisia Europeana 16 ani. Acesta e raspunsul meu si daca cineva are ceva de clarificat, acesta este SIE, nu eu.

Reporter news.ro: Ati sustinut in timpul unei sedinte a CSM ca Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) ocupa un spatiu in incinta INM, nu plateste chirie si nici macar utilitatile. S-a rezolvat intre timp situatia?

Raluca Pruna: Nu stiu, as dori sa intrebati Asociatia Magistraatilor din Romania si INM-ul. Cred ca ei sunt cei mai in masura pentru a va raspunde la intrebare. Eu nu am date de ultima ora cu privire la acest lucru.

Reporter news.ro: Am intrebat si ni s-a comunicat ca sediul este oferit gratuit AMR.

Raluca Pruna: Atunci este o veste buna si eu ma exprim public ca Institutul National al Magistraturii (INM) sa dea sediu gratuit si celorlalte asociatii, ca nu este AMR-ul singura asociatie. Mai exista cel putin doua asociatii de judecatori, Forumul Judecatorilor, mai exista Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si mai exista o asociatie a procurorilor. Deci, cel putin inca trei asociatii trebuie sa mai primeasca sediu gratuit in INM.

Reporter news.ro: Ce ramane in urma mandatului dumneavoastra de ministru al justitiei?

Raluca Pruna: Ramane mai putin decat as fi crezut eu ca pot sa livrez la inceputul mandatului, dar impreuna cu o echipa foarte buna care exista in ministerul Justitiei si cu echipa pe care eu mi-am adus-o, cred ca am livrat intr-un termen scurt cateva lucruri importante. In primul rand o noua strategie anticoruptie, stiti ca vechea strategie fusese prelungita de guvernul anterior pentru a anul 2016-2017. Eu am declansat un proces prin care am facut o noua stategie auditata de experti externi de la OCDE. Aceasta strategie asumata de multe parti din societate, de institutii publice centrale si locale pe care le-am consultat, de mediul de afaceri, de ONG-uri, cred ca este un lucru important care ramane.

Mai ramane faptul ca am operationalizat in mare masura Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, o sa mai ramana aceasta dezbatere care s-a incheiat, dar urmeaza sa propun un pachet de masuri cu privire la reforma sistemului penitenciar, acesta fiind o restanta foarte veche. Stiam din 2012, cand CEDO a adoptat o decizie cvasi-pilot de condamnare a Romaniei, stiam ca riscam o asemenea condamnare si spun fara ezitare ca intre 2012 si 2015, in afara de cateva strategii pe hartie, nu s-a facut in realitate nimic si cred ca eu am repus subiectul pe masa.

Cred ca mai ramane, desi nu este un lucru care sa schimbe fundamental societatea romaneasca in calitatea actului de justitie, faptul ca am redus hemoragia masiva de lucrari stiintifice in penitenciare, am avut curajul sa pun subiectul pe masa si am facut o procedura care sa fie la fel de riguroasa ca si in universitati, desi nu e un secret pentru nimeni ca opinia mea a fost si ramane aceea ca nu este locul cercetarii stiintifice in penitenciar, dar macar am pus putina ordine si putina rigoare in aceasta materie.

O sa pun in discutie si un pachet de legi adoptat in 2004, asa-numitul pachet pe justitie, cu modificari, il voi depune pe masa Parlamentului, cred ca si acest lucru poate fi bifat ca un lucru pozitiv in mandatul meu.

Acestea cred ca sunt cele mai importante. Desi, in materie de penitenciar, am corectat restante istorice. Cand eu am preluat mandatul, aveam o lege de executare a pedepselor care fusese adoptata in 2013 si nu aveam un regulament despre cum anume se aplica aceasta lege. Aveam o intarziere de 25 de luni. Am adoptat acest regulament si macar din acest punct de vedere cred ca lucrurile s-au mai clarificat putin.

Reporter news.ro: Ati mai calatorit cu metroul dupa ce ati fost invitata sa treceti fara bilet? Care este reactia oamenilor cand va recunosc?

Raluca Pruna: Da, am mai calatorit. Si acum am intotdeauna o cartela de 10 calatorii, deci nu o sa se mai intample ce s-a intamplat. Multi oameni ma saluta sau imi zambesc. Asta este un lucru mare pentru mine. Pana acum nimeni, in discutiile fata in fata, doar pe facebook da, chiar si in penitenciare unde sunt inconjurata de sute de detinuti atunci cand intru, nimeni nu m-a injurat niciodata, in orice caz nu ca politicienii, absolut deloc. Lumea mi-a vorbit respectuos sau nu mi-a vorbit deloc, mi-a zambit. Nu mi s-a intamplat sa am o reactie din partea publicului decat de simpatie, ceea ce ma incurajeaza intr-un mandat destul de complicat.

Reporter news.ro: La un punct din acest document (Memorandumul pentru justitie, n.r.) magistratii cer proceduri transparente in numirea in functiile de conducere din Ministerul Public si eliminarea factorului politic din numirile in functiile de conducere din Ministerul Public. Cum raspundeti acestor solicitari?

Raluca Pruna: Acesta este exact un punct cu care eu nu pot fi de acord in sensul ca atunci cand cerem proceduri transparente si eliminarea factorului politic spunem ca procedura este netransparenta si politica. Sigur, eu as fi intr-o pozitie foarte inconfortabila sa vin acum si sa spun 'Da, procedura a fost politica'. Eu va spun ca am facut o procedura transparenta, am anuntat public de fiecare data fiecare etapa a procedurii in care m-am aflat, am facut poate nu chiar turul tarii, pentru ca nu mi-a permis timpul, dar profitand de bilanturile la parchetele de pe langa curtile de apel am mers la multe dintre ele si i-am invitat pe procurorii care indeplineau conditiile de la lege care sunt minimale si care, am zis eu, care au si curajul de a face pasul in fata, i-am invitat sa se inscrie in procedura. Nu cunosc o procedura mai transparenta decat atat si daca magistratii vor dori, eu ii invit sa treaca dincolo de afirmatia ca vrem o procedura transparenta si sa ne spuna ce fel de procedura, sa ne spuna anume ce a lipsit in procedura care a avut loc in acest an si care a facut sa fie ceva netransparent. Nu putem sa-i impingem pe oameni sa se inscrie intr-o procedura si profit de acest interviu sa-i rog pe magistrati, inca o data, sa treaca de asertiuni de tip general si sa ne spuna cum anume arata, in opinia domniilor lor, o procedura transparenta.

Cu privire la elementul politic, nici aici nu am lucruri noi de spus. Noi suntem 28 de state membre in Uniunea Europeana si in 17 dintre ele, cu Romania inclusa, numirile la varful parchetelor se fac de catre Executiv intr-o forma sau alta. Se fac fie de catre ministru, fie de catre Guvern in ansamblul sau, fie de catre primul-ministru. Deci in 17 din 28. Aceasta e propunerea si numirile se fac de catre presedinte sau rege. Avem si alte modele in Uniune. Modelul pe care magistratii si anumiti politicieni il promoveaza este ca numirea sa se faca de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Si am sa spun ca exista un singur stat membru unde acest lucru asa se intampla si anume Bulgaria. Eu nu fac niciun fel de judecata de valoare, eu numai spun ca trebuie sa facem o alegere de societate. Trebuie sa ne hotaram ce fel de procedura vrem. Procedura acesta este descrisa intr-o lege, nu este o procedura pe care in mod discretionar un ministru o face, iar in pachetul de legi de reforma a justitiei despre care am vorbit, si la acest punct sunt mai multe variante si in urma dezbaterii vom vedea ce varianta se va alege. insa eu cred ca este important ca inainte sa ne grabim sa schimbam legi, sa vedem si ce efect au produs acele dispozitii. Ori eu nu pot sa constat ca numirile, asa cum au avut ele loc pana acum, au generat niste persoane la conducerea parchetelor care nu au putut face fata mandatului. Deci nu as fi ingrijorata din acest punct de vedere, insa este libertatea societatii sa aleaga o alta modalitate.

Reporter news.ro: Magistratii mai cer ca CSAT sa publice procedurile de verificare in ceea ce priveste existenta unor persoane infiltrate in sistemul judiciar, angajati/ colaboratori/ informatori ai serviciilor de informatii. Ce cauta angajati sau colaboratori ai serviciilor secrete in sistemul judiciar? Sunt viciate astfel solutiile in procese?

Raluca Pruna: Imi pare ca si aici o sa ma despart de magistrati. O sa-mi permit sa readuc aminte putin procedura. In clipa in care cineva intra in magistratura, da o declaratie pe propria raspundere cum ca nu a facut parte din serviciile de dinainte de 1989 si ca nu sunt actualmente in serviciile de informatii. Deci avem o declaratie pe propria raspundere a unui cetatean roman care vrea sa intre in magistratura. In cazul in care o declaratie se face in mod fals, exista dispozitii legale care pot sanctiona acea persoana. Asociatia de magistrati a facut o cerere publica, a facut-o si catre CSAT, o face si catre Ministerul Justitiei si am si raspuns la ea. CSAT a dat un raspuns la care nu mai am nimic de adaugat. Ce am sugerat eu, ca sa trecem de aceste suspiciuni asupra magistraturii care, culmea, sunt induse de magistratura insasi, magistratura arunca asupra ei aceasta umbra, am sugerat CSM sa invite pe acesti judecatori care spun ca exista infiltrati in sistem si care poate ca au informatii pe care nu le pot face publice, sa-i invite 'in camera', am spus eu. Asta inseamna numai cu membri alesi in CSM, deci daca sunt judecatori, sa fie invitati de Sectia de judecatori, deci fara mine, care sunt un membru de drept acolo, fara procurorul general, fara presedintele Inaltei Curti, care toti suntem membri de drept. Deci sa fie invitati de catre egalii lor si alesii lor astfel incat, daca au ceva mai mult decat pot spune public, sa puna la dispozitia CSM aceste date si daca exista asemena date, CSM sa le inainteze CSAT. Altfel, a ramane numai la un fel de razboi din acesta al declaratiilor in care magistratii spun ca sistemul este infiltrat, o institutie a statului care este CSAT-ul raspunde si spune ca nu avem asemenea date si cu toate astea negatiile continua, sigur ca e de natura sa nu conduca la aflarea niciunui adevar si sa arunce o umbra mare, mare de indoiala asupra magistraturii.

Reporter news.ro: Ati postat pe Facebook o reactie dura la adresa punctului din Memorandum privind alinierea nediscriminatorie a veniturilor magistratilor, celebrul punct despre majorarea salariilor cu 18%, asa cum au primit si alte categorii de bugetari. Vorbiti acolo de judecatori si procurori iesiti la pensie care inca incaseaza 600 de euro pentru chirie in cazul Bucurestiului. Cati sunt in aceasta situatie, care sunt statisticile de la Ministerul Justitiei? De ce primesc in continuare acesti bani?

Raluca Pruna: Fac o precizare. Prin Ordonanta de Urgenta 20/2016 nimanui nu i-a crescut salariul cu 18%, ci s-au corectat alte inechitati. Magistratii insa, prin asociatiile lor, in lectura pe care o au asupra acestei ordonante, au considerat ca existand colegi de-ai lor care si-au obtinut prin titluri executorii, prin hotarari, o astfel de majorare, se creeaza o inechitate si ar trebui ca toti cei care nu aveau asemenea hotarari sa urce la nivelul celor putini care aveau asemenea hotarari. Pozitia mea am scris-o acolo cu privire la chiriile de 600 de euro pentru Bucuresti. Acesta este un drept care se da magistratilor prin efectul legii. Deci legea privind Statutul procurorului si judecatorului da acest drept magistratului sa i se deconteze chiria daca nu are locuinta. Legea permite ca eu, bucuresteanca fiind, daca nu am o locuinta in proprietate personala, sa mi se deconteze chiria in Capitala. Cuantumul tine seama de fiecare oras, cu siguranta Bucurestiul este locul in care chiria este in cuantumul cel mai mare.

Nu am acum la mine o cifra cu privire la cati magistrati beneficiaza de acest drept, dar datele noastre trebuie completate cu cifrele de la Ministerul Public pentru procurori, cu cifre de la CSM pentru magistratii detasati acolo ca apoi, adunate aceste cifre, sa avem o idee asupra cuantumului. Pot sa va spun ca pentru judecatori si pentru grefieri, care se bucura de exact acelasi drept si exact in acelasi cuantum, la nivelul anului 2015, ministerul Justitiei a cheltuit echivalentul la aproape 10 milioane de euro.

Reporter news.ro: In aceeasi postare vorbiti de fosti magistrati care au iesit la pensie si care primesc in continuare bani pentru chirie.

Raluca Pruna: Aici trebuie sa fac o corectie. Legea spune ca magistratului trebuie sa i se asigure o locuinta de serviciu. Neputandu-se asigura o locuinta de serviciu, atunci i se deconteaza chiria. Magistratii care au iesit la pensie nu au neaparat dreptul la decontarea chiriei, ci au dreptul la locuinta de serviciu in masura in care au avut-o inainte sa iasa la pensie. Nu o sa dau acum nume, o sa va rog sa faceti cereri la toate institutiile si sa intrebati daca exista magistrati in aceasta situatie. Eu va spun ca exista si cand v-am dat acel exemplu cu un magistrat care este astazi in magistratura, este un exemplu real. Se poate intampla ca, dupa ce am iesit din magistratura, am avut o locuinta de serviciu pusa la dispozitie de stat prin RAAPPS, am iesit la pensie, am intrat in avocatura - deci intr-o profesie liberala - si continui sa stau in locuinta statului la RAAPPS, ocupand astfel o locuinta pe care eu la Ministerul Justitiei nu pot sa o iau si sa o dau unui magistrat care profeseaza. Cam asta este realitatea care, sigur, nu ne convine, dar este asa nefardata cum v-o spun.

Reporter news.ro: In aceeasi postare vorbiti de pensii de 100.000 de lei pe luna. Cine sunt cei care primesc acesti bani? N-ar trebui plafonate pensile speciale la un anumit cuantum maxim?

Raluca Pruna: Nu pot sa va dau nici aici nume. Sunt magistrati. Am scris in postarea mea ca acest lucru a fost posibil printr-o scapare a legii in anul 2006, deci printr-o interpretare a unui text de lege care prevedea ca pensia este un anumit procent din veniturile pe ultima luna si in considerarea acestui lucru sigur ca unii magistrati care indeplineau conditiile legale pentru a iesi la pensie au iesit cu niste pensii foarte mari. Institutia care detine aceste date este Casa Nationala de Pensii si sunt convinsa ca daca faceti o cerere veti primi datele. Din informatiile pe care le avem noi la MJ, vorbim de aproximativ 60 de magistrati.

Referitor la plafonare, n-as vrea sa ma pronunt. Eu cred ca in general n-ar trebui sa existe pensii speciale. Cred ca ar terbui sa existe un singur sistem de pensii, iar noi asistam acum la o proliferare a pensiilor speciale, vedem ca practic fiecare categorie, prin legi distincte in Parlament, isi creeaza o pensie speciala. Nici acest lucru nu este un lucru popular de spus, dar sigur pe un continent in care se vorbeste foarte mult despre sustenabilitatea sistemului de pensii in general, cred ca societatea romaneasca, fara pasiuni daca se poate, trebuie sa se aseze si sa vada daca in ritmul acesta in care dam pensii speciale aproape tuturor categoriilor profesionale pe care le cunoastem, daca nu cumva sistemul nu va mai fi sustenabil pe termen foarte scurt. Nu pot sa spun nimic de plafonare, cred ca cel mai corect ar fi sa avem un singur sistem de pensii si nicio pensie speciala.

Reporter news.ro: Va numarati printre cei sase ministri ai Guvernului Ciolos despre care USR sustine ca ar negocia inscrierea pe listele parlamentare ale acestei formatiuni politice?

Raluca Pruna: Am spus ca nu am niciun fel de intentie sa candidez. Nu am motive sa cred ca sunt printre cei sase. Nu sunt in discutii cu absolut nimeni si cred ca asta este din cauza ca am anuntat, poate neinspirat si nestrategic, din luna ianuarie a anului acestuia ca nu inteleg sa raman dincolo de cele 12 luni, daca vor fi 12, sa vedem, intr-o functie a Guvernului Romaniei.

Reporter news.ro: Ce parere aveti despre acesti colegi care par a fi atrasi de intrarea in Parlament.

Raluca Pruna: In primul rand nu e cert care sunt acesti colegi de guvern dar sunt convinsa ca pot aduce oricarui guvern un plus de seriozitate si de competenta. si care au avut ocazia in acest mandat scurt sa arate o data ca pot sa faca o munca in administratie la nivel inalt, o munca de foarte buna calitate si pe de o alta parte sa-si dovedeasca si lor ca-i intereseaza o asemenea cariera. in masura in care pot impaca cele doua, sa-si termine mandatul bine asa cum l-au inceput si sa continue sa dea ceva societatii trecand prin alegeri, ca pana al urma politica se face prin partide, cred ca este un lucru bun.

Reporter news.ro: Ce faceti dupa alegerile din 11 decembrie, dupa incheierea mandatului?

Raluca Pruna: O sa-mi fac bagajele si o sa ma intorc de unde am venit, la cariera mea – mare, cred eu, mica, cred politicienii din Romania –, la cariera mea din Bruxelles.

Reporter news.ro: Vi s-a cerut de mai multe ori demisia. Ce simtiti in acele momente?

Raluca Pruna: Acuma depinde cine mi-a cerut demisia. Daca imi cere demisia un politician care este urmarit penal, asta ma face sa fiu convinsa ca ma aflu pe drumul cel bun. Daca imi cere demisia o parte din magistratura, asta ma pune un pic pe ganduri. Dar si aici, faptul ca magistratii, despre care nu am auzit sa fi scris un memorandum in acesti ultimi ani, scriu acum un memorandum, ma face sa iau acest lucru ca pe o dovada a increderii pe care o au in mine ca pot rezolva fie si in parte aceste chestiuni. Repet, lucrurile sunt in registre diferite. Altfel, sigur ca nu este o placere sa fii contestat, insa, pe de alta parte, asta face frumusetea lumii, nu putem avea toti aceeasi parere, nu putem canta toti acelasi refren, pentru ca ar fi absolut o lume plictisitoare.

Reporter news.ro: Sa vorbim despre atacurile politicienilor asupra magistratilor. Vorbim de plangeri penale, autodenunturi. Ce urmaresc toate aceste actiuni?

Raluca Pruna: Depinde cine face aceste plangeri. Pentru mine este intr-un fel surprinzator, intr-un fel deloc, sa vad ca politicieni care au ocupat functii inalte in statul roman, care au fost in pozitia de a face chiar propuneri si chiar numiri la varful magistraturii, vin acum si ii contesta pe cei pe care i-a propus sau i-au numit. Si atunci iau acest lucru ca pe o intunecare temporara a ratiunii, care se justifica numai prin implicarea in dosarele penale. Implicare efectiva sau, nu stiu, potentiala. E pacat ca lucrurile se intampla asa si eu sper ca magistratii care sunt atacati sa nu se lase impresionati de acest lucru. Am vazut in ultimele luni la o intensificare a atacurilor la doamna Kovesi, ca sa spun cu nume si prenume, si cred ca acest lucru se explica numai prin faptul ca DNA merge acum cu motoarele complet turate.

Aici as face aici o paranteza. Toate miturile acestea urbane potrivit carora DNA isi depaseste competenta, ca traim intr-o republica a procurorilor, lucru care se spune si in memorandumul magistratilor, putin nuantat, toate aceste lucruri sunt, de fapt, neacoperite de adevar pentru ca absolut orice decizie procedurala ia un procuror, acea decizie trebuie sa fie confirmata in instanta. Chiar si decizia de a retine pe cineva. Ca procuror, faci 24 de ore asta si dupa aceea trebuie sa mergi in fata unui judecator. Asa incat, politicienii care au stat in arest preventiv destul de mult cred ca ar fi cazul sa se gandeasca de ce un judecator a confirmat actul procurorului. As vrea sa daram acest mit urban potrivit caruia nu traim intr-un stat care nu e de drept, e politienesc si al procurorilor. Este un stat de drept si in care absolut totul este sau nu confirmat de un judecator independent.

Reporter news.ro: Si o intrebare in completarea acestui raspuns. Ce parere aveti de atacul lui Traian Basescu la adresa Laurei Kovesi?

Raluca Pruna: Tocmai am raspuns. Este regretabil pentru mine sa vad un presedinte care a setat agenda anticoruptie, lucru adevarat cel putin in primul sau mandat, sa-l vad acum ca, din motive pe care nu le inteleg, demoleaza toate premisele acestui mandat.

sursa (interviu si foto): news.ro