In contextul in care societatea romaneasca priveste cu scepticism si dispret modul in care autoritatile statului incearca sa submineze, prin orice mijloace, viata privata a cetatenilor, si in conditiile in care unul dintre fostii membri marcanti ai partidului de guvernamant, Sorin Frunzaverde, a atentionat, cu ocazia demisiei din PDL, ca Romania este un “stat politienesc”, Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a trecut peste toate aceste avertismente la pericolul in care se afla democratia si a avizat favorabil, miercuri, proiectul de Lege privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de trafic de telefonie si internet. Si asta in conditiile in care Curtea Constitutionala si-a spus cuvantul inca din 2009 in ce priveste neconstitutionalitatea proiectului de la acea data, aproape identic in continut cu cel de astazi, care a fost pritocit de catre deputatii PDL Valerian Vreme (n.n.-fost ministru al comunicatiilor) si Adrian Badulescu.

Proiectul va intra in dezbaterea Plenului Camerei saptamana viitoare, camera decizionala in acest caz. Proiectul de lege a fost declarat, in 2009, neconstitutional, Curtea apreciind ca incalca dreptul la viata privata si violeaza secretul corespondentei. De asemenea, proiectul a fost respins si de Senat! Ba mai mult, Guvernul condus de Emil Boc a admis ca proiectul de lege este neconstitutional, dar a sustinut ca legislatia europeana prevaleaza legislatiei interne. Mai multe ONG-uri au cerut Parlamentului sa nu voteze proiectul de lege, care nu numai ca violeaza dreptul la viata privata, dar pleaca de la principiul ca toti romanii sunt infractori!

Parlamentarii PDL au reinviat Legea Big Brother, tocmai in prag de alegeri! Daca aceasta lege ar fi fost in vigoare, SRI n-ar fi putut fi obligat la plata de despagubiri catre Patriciu, dupa ce l-a ascultat fara drept

Initiativa acestui proiect apartine deputatilor PDL Valerian Vreme (n.n.-fost ministru al comunicatiilor) si Adrian Badulescu, care au explicat, in expunerea de motive ca legea este necesara: “ca urmare a cresterii semnificative a posibilitatilor oferite de comunicatiile electronice, datele referitoare la utilizarea comunicatiilor electronice sunt deosebit de importante si, in consecinta, reprezinta un instrument valoros in vederea prevenirii, cercetarii, descoperirii si urmaririi penale a infractiunilor, si, in special, a criminalitatii organizate”. Prevenirea faptelor de terorism, de care s-a facut atata tam-tam e de-abia pe la jumatatea expunerii de motive, iar exemplul de acte de terorism este reprezentat, n-o sa va vina sa credeti, de “evenimentele din Norvegia, din luna iulie in acest an”. Proiectul de lege prevede ca furnizorii de telefonie fixa, mobila si internet sunt obligati timp de un an sa stocheze datele de trafic ale tuturor clientilor (n.red - cica nu si continutul convorbirilor!), aceste date urmand sa fie trimise, la cerere, autoritatilor din domeniul sigurantei nationale.
„Furnizorii de telefonie fixa, mobila si internet sunt obligati sa stocheze timp de un an toate datele legate de convorbirile telefonice si schimbul de email-uri, cu exceptia continutului corespondentei electronice sau al convorbirii telefonice. In cazul retelelor de telefonie fixa si mobila trebuie sa se retina numarul celui care formeaza, numarul destinatarului, numarul celui spre care a fost redirectionat apelul, precum si numele acestora. In cazul serviciilor de internet, se vor retine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numarul de telefon al apelantului si al destinatarului, numele si adresa abonatilor, identitatea echipamentului folosit”. Prin urmare, ori de cate ori trimiteti un mail, destinatarul va fi identificat, la fel si daca sunati, inclusiv mesajele din casutele vocale sau apelurile care nu au putut fi efectuate vor fi stocate. Ce nu mentioneaza acest proiect de lege este ca mailul, messengerul si alte forme de comunicatii on-line reprezinta corespondenta privata, a carei inviolabilitate este garantata de Constitutie si batuta in cuie de jurisprudenta CEDO. Autoritatile au motivat necesitatea existentei unei asemenea legi prin obligatia de implementare a unei directive UE emisa in 2006. Comisia Europeana a declansat deja pe 16 iunie 2011 o procedura de infringement (incalcare a dreptului comunitar) impotriva Romaniei. Comisia Europeana a cerut in mod oficial, la data de 27 octombrie 2011, Romaniei si Germaniei sa ia masuri in urmatoarele doua luni de zile pentru transpunerea in legislatiile proprii a directivei UE care obliga furnizorii sa stocheze datele de trafic si localizare pentru convorbirile telefonice si pe internet. Cerinta CE a venit sub forma de aviz motivat, a doua etapa a procedurii de infringement (incalcarea dreptului comunitar), iar nerespectarea acesteia poate aduce tarii respective un proces la Curtea Europeana de Justitie. Chiar si cu aceste motivatii, Romania este o tara aflata in prag de alegeri, iar o asemenea lege naste mari brese pentru comiterea de abuzuri, fie de catre politicienii care au un ascendent asupra serviciilor de informatii, fie de catre organele de urmarire penala susceptibile de implicare in vendete politicianiste.

ONG-urile cer insistent Parlamentului sa nu voteze o lege care incalca drepturile omului. Guvernul Boc a aruncat pisica “moarta” in curtea Parlamentului

Opt ONG-uri si asociatii au cerut deputatilor, in luna februarie, sa respinga noul proiect al Legii "Big Brother". Organizatiile au sustinut ca noua lege nu doar ca nu rezolva problemele de neconstitutionalitate identificate in primul proiect legislativ, ci chiar este o varianta mai periculoasa pentru drepturile cetatenilor, cu o procedura vaga si neclara de acces la date. "Amintim ca Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal a refuzat avizarea proiectului, Senatul a respins in unanimitate de voturi acest proiect de lege, iar Guvernul Romaniei a refuzat sa il sustina public. Ca atare, cerem tuturor deputatilor sa respinga aceasta propunere legislativa, iar Comisiilor desemnate pentru raportul in fond sau pentru aviz sa propuna respingerea proiectului". Semnatarii adresei, adica Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Activewatch - Asociatia de Monitorizare a Presei, Asociatia Nationala  a Internet Service Providerilor (ANISP), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Organizatia Romana pentru Drepturile de Utilizator (ORDU) si Asociatia Copyratul Roman si Ceata au sustinut ca daca acest proiect va deveni lege se vor restrange drepturile si libertatile cetatenesti, intrucat datele retinute inclus identitatea initiatorului si destinatarului unei comunicari, data, ora si durata unei comunicari, tipul de comunicare, echipamentul de comunicatie folosit, locatia echipamentului folosit. Combinate, aceste date pot da informatii detaliate despre viata privata a individului, retinerea datelor pentru toti utilizatorii ii transforma pe acestia automat in persoane susceptibile de savarsirea unor infractiuni, fiind afectata astfel prezumtia de nevinovatie, este afectat dreptul la viata privata nu doar al initiatorului unei comunicari, ci si al destinatarului comunicarii, acesta fiind identificat doar pentru ca a fost contactat de catre initiatorul comunicarii.
De asemenea, ONG-urile au avertizat ca propunerea legislativa nu contine suficiente garantii pentru asigurarea securitatii datelor retinute pe durata anului in care acestea sunt stocate, iar propunerea legislativa contine prevederi neclare cu privire la organele de stat care pot solicita accesul la datele retinute si la conditiile in care se poate realiza acest acces. Incredibil, dar in fata tuturor protestelor din societatea civila, punctul de vedere al Guvernului, condus la acea data de Emil Boc, a fost unul de pasare a responsabilitatii, dar cu recomandarea adoptarii proiectului pe motiv ca dreptul UE primeaza dreptului romanesc. Guvernul a recunoscut ca primul pas pentru transpunerea Directivei a fost proiectul de lege declarat neconstitutional in 2009, iar cel de-al doilea pas este acest proiect de lege, care are tot atatea probleme de neconstitutionalitate. “Imposibilitatea elaborarii unui act normativ care sa respecte in integralitate cerintele directivei mentionate si, in acelasi timp, pe care ale Deciziei Curtii Constitutionale nr. 1258 din 8 octombrie 2009 a fost invederata, in mod constant, la nivel tehnic, de catre autoritatile romane atat in dialogul intern, cat si in dialogul cu reprezentanti ai Comisiei Europene, fiind prezentate riscurile promovarii unui nou act normativ de transpunere. (…) Ne aflam in situatia unui conflict de norme juridice (…) fata de care, insa, trebuie sa dam intaietate principiului preeminentei dreptului Uniunii Europene fata de cel intern. (…) Avand in vedere obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative, consideram ca Parlamentul este singurul in masura sa se pronunte asupra adoptarii acesteia”.

Acest punct de vedere al fostului Guvern este cat se poate de miselesc, pentru ca se pronunta mai intai pro – proiect, dupa care il arunca discret in responsabilitatea Parlamentului, unde opozitia nu are sansa majoritatii. Deocamdata.

* Cititi aici proiectul de Lege privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de trafic de telefonie si internet