Un judecator al Curtii Constitutionale si fost ministru al Justitiei a comentat recenta decizie de neconstitutionalitate a textului de lege care ar fi trebuit sa stabileasca fara echivoc cine sunt „organele specializate ale statului” abilitate sa execute mandatele de supraveghere tehnica. Este vorba despre decizia luata marti, 16 februarie 2016, cu majoritate de voturi, prin care Curtea Constitutionala a corectat articolul 142 alineatul (1) din noul Cod de procedura penala. Critica judecatorilor CCR a vizat, asa cum ne amintim, sintagma „ori de alte organe specializate ale statului”, despre care instanta de contencios constitutional a statuat ca „nu respecta conditiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul claritatii, preciziei si previzibilitatii, intrucat nu permite subiectilor de drept sa determine care sunt organele specializate ale statului abilitate sa realizeze masurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnica, masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor”.

Intr-un interviu acordat Q Magazin, judecatoarea CCR Mona Pivniceru (foto) a vorbit despre dedesubturile sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului”, formulare strecurata la art. 142 alin. (1) CPP si conceputa de autorii noilor coduri astfel incat procurorii sa poata delega executarea mandatelor de interceptare catre Serviciul Roman de Informatii:

„Asa cum este acum, formularea este foarte ambigua si lasa loc la interpretari. Potrivit normelor europene, interceptarile telefonice sunt considerate un act foarte intruziv la adresa unui om, a vietii lui intime si a familiei acestuia. De aceea, trebuie prevazut in mod clar si expres care este organul care poate face aceste interceptari, daca acel organ are baza legala pentru acest fapt si care sunt actele care stau la baza acestora. Potrivit legislatiei actuale din Romania, organe de cercetare penala sunt numai Parchetele si cele ale Politiei. Serviciul Roman de Informatii nu are prin legea sa de functionare abilitati pentru a fi organ de urmarire penala... Cei care fac interceptari trebuie sa se subordoneze organului de urmarire penala. Tuturor celor carora li se asculta telefoanele trebuie sa li se ofere garantii”.

In interviul acordat, miercuri 17 februarie 2016, publicatiei Q Magazine, Pivniceru a explicat ca decizia Curtii nu are niciun efect asupra cauzelor penale in curs, chiar daca acestea au fost construite pe interceptari efectuate nelegal de SRI, structura militara cu competenta exclusiv pe siguranta nationala care nu are suport legal pentru a executa mandate de ascultare emise in dosare privind infractiuni de drept comun: „Va fi valabila doar pentru dosarele care se vor constitui de acum inainte, dupa publicarea modificarilor ce vor interveni”.

Comunicatul CCR:

„In ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala – Punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica, dispozitii care au urmatorul continut:

'(1) Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului'.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala este neconstitutionala. Curtea a constatat ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) conform carora Romania este stat de drept, in care drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusa controlului nu respecta conditiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul claritatii, preciziei si previzibilitatii, intrucat nu permite subiectilor de drept sa determine care sunt organele specializate ale statului abilitate sa realizeze masurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnica, masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor”.