Relatia dintre judecatori si avocati in sala de judecata, dar si in afara acesteia a reprezentat dintotdeauna un subiect sensibil. Avocatii au reclamat de multe ori ca sunt tratati cu lipsa de respect de judecatori in sala de judecata, in timp ce, acestia din urma, au luat in deradere pledoariile de la bara ale avocatilor. Situatia ar putea gasi rezolvare, cel putin la nivel institutional, prin realizarea unui cod deontologic pentru judecatori si avocati. Necesitatea unui astfel de cod a fost motivata de fosta vicepresedinta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Rodica Aida Popa (foto), prin evenimentele petrecute in ultimii 25 de ani in Justitie, dar si de reforma legislativa, care a generat schimbarea mentalitatii celor doua profesii, cu precadere in materia penala. Din acest motiv, judecatoarea Rodica Aida Popa aprecieaza ca se impune o "noua arhitectura institutionala si mai ales a mentalitatilor", sens in care trebuie gasite modalitate comune de lucru intre judecatori si avocati.

Realizarea unui Cod deontologic pentru judecatori si avocati a fost abordata si de vicepresedintele UNBR, avocatul Dan Oancea, care a vorbit despre utilitatea elaborarii unui cod uniform deontologic pentru cele doua profesii, apreciind ca in cazul in care se va ajunge la concluzia ca este necesar "el se va misca, evident, tot intr-un plan moral".

O situatie concreta care dovedeste necesitatea unui astfel de cod a fost prezentata de avocatul Traian Briciu din Baroului Bucuresti. Acesta a afirmat ca trebuie reglementat "respectul institutional, pentru ca respectul inter-personal va exista tot timpul", mai ales in cazul avocatilor care fac o pledoarie foarte buna si au aparari foarte bune, care reusesc sa dobandeasca respectul judecatorilor cunoscuti pentru ca fac "lucruri in binele Justitiei". Exista insa cazuri in care avocatii au prestatii "jenante", insa fata de acestea "judecatorul nu trebuie sa arate in atitudinea lui ca-l dispretuieste pe acel avocat pentru ca va dispretui profesia. La fel invers".

Declaratiile au fost facute in cadrul Conferintei "Infractiuni contra persoanei: afresiunea asupra fatului, traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile, infractiuni contra infaptuirii Justitie si aspecte teoretice si practice ale judecatorului de camera preliminara. Drepturi si obligatii deontologice ale judecatorilor si avocatilor", organizata de CSM, UNBR, INPPA, reprezentantul Romaniei la CCJE, judecatoarea Rodica Aida Popa, si Curti de Apel din Nord-Vest. Conferinta desfasurata la Cluj-Napoca , in data de 16 ianuarie 2015, face parte dintr-o serie de evenimente organizate in mai multe locatii, in baza Avizului 16 din 2013 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni privind relatiile dintre judecatori si avocati.

Iata discursul judecatoarei ICCJ Rodica Aida Popa:

"Prin conferinta de astazi, abordam cultura juridica prin dialog interprofesional multicultural, intrucat profesiile de judecator si avocat sunt complementare in realizarea actului de judecata, dialogul interprofesional dobandind acum o noua dimensiune.

Reforma inceputa in domeniul Justitiei acum 25 de ani a insemnat un parcurs cu succesive etape, care, in prezent, culmineaza cu aceea de consolidarea a modului de interpretare si aplicare a celor patru coduri, respective cele in materie civila si penala.

Reforma legislativa presupune si un amplu proces de schimbare a mentalitatii celor doua profesii, intrucat normele procedurale, in materie penala, impun o noua arhitectura institutionala si mai ales a mentalitatilor.

Proiectul interprofesional, pe care il derulam, pe langa componenta stiintifica, care suscita interes de la o conferinta la alta, prin aspectele teoretice, dar mai ales cele jurisprudentiale, in care curtile si tribunalele, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala modeleaza judecata pe calea interpretarii si aplicarii normelor, cu ajutorul reprezentantilor parchetului, in cauzele penale, dar si ale avocatilor, in egala masura, prin componenta deontologica interprofesionala, da viata actului de judecata.

Avizul nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni reprezinta fundamentul proiectului, iar noile modificari legislative constituie principalul mijloc de punere in aplicare atat al normelor substantiale, cat si a celor procedurale. (...)

Respectul reciproc, profesionalismul, dar si deschiderea prin acceptarea punerii in aplicare a unor modalitati comune de lucru intre judecatori si avocati constituie o propunere de dialog in cursul acestei conferinte. Este realist si necesar un Cod deontologic comun pentru judecatori si avocati, sunt realiste calendarele interinstitutionale in judecarea cauzelor penale, este oportuna o pregatire continua interprofesionala in cadrul formarii continue si care sunt modalitatile de realizare viabile".

Vicepresedintele UNBR, avocatul Dan Oancea: "Este sau nu utila elaborarea unui cod uniform deontologic pentru cele doua profesii, judecatori si avocati. Sigur ca acest cod, acest set de reguli, daca se va ajunge la concluzia ca este necesar, el se va misca, evident, tot intr-un plan moral"

Avocat Dan Oancea, vicepresedinte Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR): ”Asa cum conlucreaza in viata de zi cu zi, cele doua profesii, in mod natural, au si asperitati pentru ca ele sunt reprezentate de oameni, oamenii sunt diferiti, au sensibilitati, au susceptibilitati, au nemultumiri si, din pacate, unele dintre acestea sunt potentate de faptul ca unii si altii nu se cunosc suficient de bine reciproc. Ca in orice relatie apropiata, deseori neintelegerile si tensiunile intervin pe un fond de necunoastere. Explicabile pana la un punct, dar nu trebuie acceptata ca o situatie de fapt. Numai cunoscandu-ne, intelegand si unul si altul dificultatile cu care fiecare se confrunta in exercitarea profesiei sale, vom putea sa intelegem si care sunt limitele in care in mod natural raporturile de lucru trebuie sa se desfasoare. Sigur ca exista, si practica ne-a demonstrat-o, in viata reala suficiente motive ca sa fii nemultumit. (...)

Toate aceste conferinte au un scop bine definit: Sa vedem la finalul lor daca este sau nu utila elaborarea unui cod uniform deontologic pentru cele doua profesii, judecatori si avocati. Sigur ca acest cod, acest set de reguli, daca se va ajunge la concluzia ca este necesar, el se va misca, evident, tot intr-un plan moral. Dar ar fi rezultanta unor discutii aplicate in care cei care si-au exprimat in mod deschis nemultumurile, nelinistile, preocuparile, au stiut sa si gaseasca solutiile, tinand cont ca toti suntem oameni, toti putem gresi, poate sa fim mai impetuosi la un moment dat, sa fim mai grabiti in interpretari. In orice caz, ideea e de-a ne cunoaste, de a ne intelege. Pentru ca este foarte usor sa protestezi, inclusiv la refuzul prestarii activitatii profesionale. Dar este aceasta o solutie? Nu cumva ea trebuie sa fie ultima din caile posibile de rezolvare a unor probleme? Sigur ca au rostul lor, dar nu cred ca trebuie privite ca prima solutie, ci doar atunci cand nu mai exista solutii.”

Avocatul Traian Briciu: "Problema cu respectul institutional este ca trebuie sa intervina chiar si cand respectul inter-personal nu s-ar justifica... Judecatorul nu trebuie sa arate in atitudinea lui ca-l dispretuieste pe acel avocat pentru ca va dispretui profesia"

In cadrul aceluiasi eveniment, avocatul Traian Briciu, director executiv al Institutului pentru pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, a subliniat necesitatea existentei respectului institututional dar si a respectului inter-uman intre avocati si judecatori. In acest sens, avocatul Traian Briciu a aratat ca respectul institutional va exista in situatiile in care atat avocatul, cat si judecatorul isi desfasoara activitatea intr-o maniera profesionista, in binele Justitiei:

”Pana la urma ideea este de respect reciproc, caci de aici decurg toate. Exista doua feluri de respect: exista respectul institutional si respectul inter-uman. Primul se bazeaza pe respectul avocatilor pentru magistratura si a magistraturii pentru avocati si a ambelor profesii pentru Justitie. Al doilea se bazeaza pe increderea unui anumit judecator in capacitatile unui anumit avocat si invers. Noi de fapt trebuie sa cautam respectul institutional, pentru ca respectul inter-personal va exista tot timpul. Orice avocat care face o pledoarie foarte buna si nu numai una, in mod obisnuit face aparari bune, va fi cu siguranta apreciat de judecatori. La fel un judecator cunoscut ca face lucruri in binele Justitiei, cu siguranta ca putini avocati isi vor permite sa ii calce autoritatea. Problema cu respectul institutional este ca trebuie sa intervina chiar si cand respectul inter-personal nu s-ar justifica. Adica cu alte cuvinte chiar si cand un avocat, intamplator, in ziua respectiva are o prestatie jenanta si e posibil sa fie asa. Si eu fiind la bara am vazut prestatii jenante, judecatorul nu trebuie sa arate in atitudinea lui ca-l dispretuieste pe acel avocat pentru ca va dispretui profesia. La fel invers: avocatul chiar daca vede ca un judecator are o prestatie jenanta, am vazut si din acestea suficient de multe, nici el nu trebuie sa calce autoritatea de sedinta a acelui judecator bazandu-se ca in cazul acelor acte de procedura exista semne vadite de lipsa de profesionalism".