Executorul judecătoresc Bogdan Maghiar (foto 1 dreapta) – președintele Uniunii Executorilor Judecătorești din România – a deschis vineri, 15 mai 2026, Congresul „25 de ani de profesie liberală – Autoritate și Responsabilitate în executarea silită”, dedicat împlinirii a un sfert de veac de la intrarea în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

Evenimentul – desfășurat la Hotelul Crowne Plaza din București – a reunit profesioniști ai dreptului precum: Marc Schmitz (foto 1 stânga), președintele Uniunii Internaționale a Executorilor Judecătorești; Ilias Tsipos, vicepreședintele Uniunii Europene a Executorilor Judecătorești; judecătoarea CCR Laura-Iuliana Scântei (foto 7); avocata Teodora Stoian (foto 8), secretar de stat în Ministerul Justiției; directoarea INM, judecătoarea Simona Marcu; notarul și deputatul PUSL Liviu-Bogdan Ciucă (foto 9), avocații și senatorii PNL Cristian Niculescu-Țâgârlaș, Alina Gorghiu (foto 10) și Daniel Fenechiu (foto 11); președintele UNPIR Cătălin-Andrei Dascăl; conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș, decanul Facultății de Drept de la Universitatea „Titu Maiorescu din București”; vicepreședintele UNNPR Sergiu-Sorin Marina; președintele UJR, avocatul Ioan Chelaru (foto 12); George-Edward Dircă, președintele Secției de Evidență Oficială a Legislației și Documentare din Consiliul Legislativ.

În deschiderea congresului, președintele UNEJ Bogdan Maghiar a evidențiat progresele făcute de profesie în cei 25 de ani de la intrarea în vigoare a Legii 188/2000, cu accent pe digitalizare și pe interconectivitatea UNEJ cu instituții-cheie ale statului român. În același discurs, șeful UNEJ a vorbit despre proiectele aflate acum în derulare la nivelul Uniunii.

Iată discursul președintelui UNEJ Bogdan Maghiar (vezi galerie foto-video):

„Titlul evenimentului – ‘Autoritate și Responsabilitate’ – nu este o sintagmă aleasă la întâmplare doar ca să fie un titlu și atât. Este sintagma care ne definește pe noi, ca executori judecătorești, în fiecare zi. O dată: autoritate, pentru că suntem reprezentanți ai statului în desfășurarea acestor proceduri. Și doi: responsabilitate față de lege, față de aplicarea ei, față de părțile din dosar, față de cetățean. Trebuie privit cetățeanul în aplicabilitatea procedurilor execuționale atât din postura de creditor... Și, din păcate, nu se vorbește despre aceasta de multe ori, pentru că există foarte multe instituții de drept pe care cetățeanul, ca și creditor, le folosește. Și aici aș aminti drepturile salariale, despăgubiri din titluri executorii, hotărârile judecătorești privind protecția minorului. Sunt aspecte extrem de importante într-un stat de drept. Doar păstrând acest rol bine definit al executorului judecătoresc, putem noi, ca reprezentanți ai profesiei, și conducerea Ministerului Justiției să garantăm cetățeanului că în continuare aceste drepturi fundamentale ale cetățeanului vor fi respectate.

Suntem la ceas aniversar. Este necesar să facem o incursiune în timp. (...) Vedem astăzi, după 25 de ani (n.r. de la intrarea în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești), că sistemul funcționează. Acest statut funcționează și garantează valorile pe care le-am amintit mai devreme: în primul rând, prin independența executorului judecătoresc. Nereprezentând terții, are puterea de a aplica procedurile astfel încât garantează cetățeanului (justițiabilului) că acele hotărâri judecătorești nu vor rămâne doar la nivel de înscrisuri, ci vor produce efectul scontat.

Evoluția executorului judecătoresc în cei 25 de ani este una însemnată. Chiar dacă cadrul legislativ este același, această modernitate a profesiei am făcut-o noi singuri, dar adaptându-ne și, poate, de multe ori, depășind, fiind în fața cerințelor societății civile.

Dacă la început, în 2001, nu vorbeam de digitalizare (la momentul respectiv, timpul nu impunea astfel de soluții), în momentul de față birourile executorilor judecătorești sunt complet diferite față de acele începuturi. Această evoluție a fost în timp și se datorează unei viziuni unitare a întregii conduceri a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești pe tot acest parcurs. În momentul de față, discutăm de o imagine a executorului judecătoresc cu totul alta. Vorbim în momentul de față de protocoale care există la nivelul UNEJ cu instituțiile care se află prezente în sală și cărora le mulțumim. Și vorbim de o interconectivitate digitală între instituții (ANCPI, Registrul Comerțului, Direcția de Evidență Informatizată a Populației, DRPCIV, Poliția Rutieră, toate instituțiile bancare din România), astfel încât informațiile pe care le obținem în vederea desfășurării procedurilor de executare silită sunt obținute rapid, exacte (inclusiv desființarea măsurilor), astfel încât cetățeanul (justițiabilul) va beneficia de un serviciu prompt și sigur din partea executorului judecătoresc.

Nu ne oprim aici. În momentul de față, avem în derulare două proiecte extrem de importante. Unul este deja aproape de final, în faza de testare: proiectul ECRIS V al Ministerului Justiției, prin care, în relația cu executorii judecătorești, am reușit să configurăm un canal digital de comunicare cu instanțele de executare în zona instituției încuviințării executării silite, astfel încât, prin acest canal digital de comunicare (urmare a cererii justițiabililor către instanțele de încuviințare, de executare), solicitările executorilor judecătorești sunt încărcate cu înscrisurile aferente în acest canal de comunicare digital, iar magistratul din instanța de executare va analiza. Și, având în vedere statistica de admisibilitate a acestor cereri de peste 99%, după analiza pe care o va face, în momentul în care magistratul din instanța de executare va apăsa butonul ‘admite’, în canalul de comunicare ‘UNEJ – ECRIS V – instanțe de executare’ se va genera automat încheierea de încuviințare. Am creat, astfel, la nivelul instanțelor dosarul electronic, fără instrumentele vechi (coperți, îndosariere, grefier), care necesitau timp, ieșirea din anumite termene (strict delimitate de legiuitor, dar, din păcate, nerezolvate din zona administrativă).

Este o soluție care va produce efecte considerabile în primul rând pentru cetățean, executor judecătoresc, dar – foarte important – și pentru instanțe. Este o măsură concretă luată pentru degrevarea instanțelor de anumite atribuții. Iată că, într-o procedură care nu este contencioasă, dar care are o pondere de peste 30% în activitatea unei instanțe civile, s-a găsit o soluție, s-a muncit și suntem în momentul de față în testarea acestei soluții, astfel încât aici să avem o comunicare digitală cu instanțele de executare.

Este în momentul de față în derulare un proiect al UNEJ, aprobată cererea de finanțare în luna decembrie a anului trecut: un program finanțat din fonduri europene, [derulat] împreună cu următorii parteneri care sunt în sală și cărora le mulțumim: Ministerul Justiției, Serviciul de Telecomunicații Speciale (le mulțumim pentru tot suportul pe care ni-l dau pentru gestionarea protocoalelor pe care le avem și pentru administrarea datelor pe care le obținem de la instituțiile de stat-partenere). Acest proiect – care are termen de finalizare 24 de luni – presupune crearea unei platforme de licitații online, în care să-și desfășoare procedurile execuționale executorii judecătorești: afișare, organizare, licitație, adjudecare, transmitere drept de proprietate.

Avem deja de trei săptămâni un proiect finalizat: platforma ANAF de licitații online. Îi felicităm pentru ce au creat – este un model pentru noi. Ați văzut foarte bine în societatea civilă ce reacții și câte vizualizări are acel site. Avem și noi, în momentul de față, infrastructura creată. Este un program pe fonduri europene. Deja de 6 luni, împreună cu Ministerul Justiției și cu ceilalți parteneri, se lucrează continuu. Termenul de finalizare a acestui proiect este de 24 de luni. Un sfert din calendar s-a împlinit. Beneficiarul – cetățeanul – va avea posibilitatea să se logheze de pe orice device și să participe la o procedură de licitație transparentă, sigură și comodă pentru accesare.

Sunt 25 de ani de evoluție continuă. Nu ne oprim aici. Mai avem multe de făcut. Profesia știe, eu știu ce am de făcut. Resurse avem, putere de muncă avem; trebuie doar să fim uniți și să mergem mai departe”.