Unii judecatori supremi refuza in continuare sa puna in aplicare o decizie pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) si aleg sa bata la poarta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a intreba daca au sau nu voie sa calce-n picioare Decizia nr. 417/2019, prin care CCR a statut ca la instanta suprema Completurile de 3 judecatori nu au fost compuse din judecatori specializati in judecarea infractiunilor de coruptie. Este Decizia pe care numerosi judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) au interpretat-o dupa chef, pentru a-si justifica solutiile, ori pentru a-si gasi motive de nerespectare a acesteia, contrar dispozitiilor Constitutiei. De altfel, Lumea Justitiei a prezentat cine sunt acesti judecatori si cum s-a ajuns in situatia ca la Inalta Curte sa nu se aplice legea (click aici si aici). Cu toate acestea, practica nerespectarii unei Decizii CCR continua la ICCJ, judecatorii care aleg sa ignore Hotararile Curtii Constitutionale fiind, in mare, aceeasi care de-a lungul timpului au pronuntat hotarari pe placul DNA si al Statului paralel.

Nu mai devreme de miercuri, 6 noiembrie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost din nou frontul unui asalt impotriva Deciziei CCR 417/2019. Mai precis, din informatiile obtinute de Lumea Justitiei, judecatorii supremi Ionut Matei (foto 1 stanga) si Marius Foitos (foto 1 dreapta) au incercat in doua dosare sa sara peste Curtea Constitutionala si sa trimita intrebari catre CJUE, pentru a cere permisiunea de a nu aplica o Decizie a CCR care nu le convine, ba chiar ii vizeaza. Este vorba despre cauza in care sunt judecati in apel fostul deputat Sebastian Ghita si ex-primarul de Ploiesti Iulian Badescu (dosar nr. 3171/1/2017), respectiv cauza nr. 222/1/2018, vizandu-i pe procurorii DIICOT Ioan Muresan si Nicolaie Cean, trimisi in judecata pentru felul in care au instrumentat dosarul fostului comisar BCCO-Alba Traian Berbeceanu.

Concret, la termenul din 6 noiembrie 2019, completul format din judecatorii Ilie Iulian Dragomir, Simona Cristina Nenita, Constantin Epure, Marius Dan Foitos si Ionut Mihai Matei a decis sa trimita dosarul Ghita-Badescu spre rejudecare, decizia avand la baza solutia judecatorilor constitutionali privitoare la lipsa specializarii judecatorilor in materie de coruptie. Trimiterea dosarului spre rejudecare vine dupa ce, astfel cum ne amintim, Ghita si Badescu au fost achitati la fond, DNA fiind facuta de rusine pentru ca a incropit o compunere bazata pe zvonuri (click aici pentru a citi). Solutia de trimitere a dosarului spre rejudecare a fost luata, din informatiile pe care le avem, cu majoritate, de judecatorii Iulian Dragomir, Simona Nenita si Constantin Epure. In cauza au facut insa opinie separata judecatorii Ionut Matei si Marius Foitos, care au solicitat sesizarea CJUE pentru a intreba instanta europeana daca sunt obligati sa respecte hotararea CCR privitoare la completele specializate de la Inalta Curte.

Berbeceanu inghite-n sec

Daca la dosarul Ghita-Badescu nu le-a iesit pasienta, la Muresan-Cean au reusit sa sesizeze CJUE. Caci, ce sa vedeti, in aceeasi zi si aproximativ la acelasi complet s-a judecat si dosarul privindu-i pe Ioan Muresan si Nicolaie Cean, care insa a avut o alta soarta. Concret, completul format din judecatorii Marius Foitos, Ionut Matei, Mirela Sorina Popescu, Simona Cristina Nenita si Constantin Epure a decis in majoritate sesizarea CJUE cu trei intrebari (in sensul respectarii sau nu a Deciziei nr/ 417/2019) si suspendarea cauzei pana la primirea raspunsului din partea CJUE. Astfel cum ati observat, in cauza Muresan-Cean componenta Completului de 5 judecatori s-a modificat, in sensul in care in locul judecatorului Iulian Dragomir a intrat judecatoarea Mirela Sorina Popescu, fosta sefa a Sectiei penale a ICCJ, care – previzibil – a votat in sensul sesizarii CJUE, alaturi de judecatorii Ionut Matei si Marius Foitos. De cealalta parte, judecatorii Simona Nenita si Constantin Epure au facut opinie separata in sensul trimiterii dosarului spre rejudecare.

De hotararea luata de judecatorii Matei, Foitos si Popescu de a solicita CJUE sa clarifice problema completelor specializate credem totusi ca nu este prea incantat fostul comisar BCCO Alba Traian Berbeceanu (foto 3, alaturi de prietena Laura Kovesi), caci sesizarea CJUE atrage dupa sine si o amanare, poate chiar de ani, a procesului in care cei doi procurori DIICOT au fost trimisi in judecata. Or, din ce stim noi, Berbeceanu ii voia de mult si cat mai repede dupa gratii pe Muresan si Cean. Ghinion! Mai asteapta...

Redam intai minuta din dosarul nr. 3171/1/2017:

„Cu majoritate,

Respinge, ca inadmisibila, cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare.

Admite apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si de catre apelanta parte civila Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Ploiesti impotriva sentintei nr. 507 din data de 25 septembrie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala in dosarul nr. 2929/1/2015, privind si pe inculpatii Badescu Iulian si Ghita Sebastian Aurelian. Desfiinteaza sentinta penala apelata si trimite cauza spre rejudecare Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In baza art. 275 alin. (3) Cod procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea apelurilor declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si de catre apelanta parte civila Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Ploiesti, raman in sarcina statului. In baza art. 275 alin. 6 Cod procedura penala, onorariile cuvenite aparatorilor desemnati din oficiu pentru inculpatii Badescu Iulian si Ghita Sebastian Aurelian, pana la prezentarea aparatorilor alesi, in suma de cate 90 lei, se suporta din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 06 noiembrie 2019.

Cu opinia separata, in sensul sesizarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare cu urmatoarele intrebari preliminare:

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European si al Consiliului si de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European si a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborata in temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate in sensul ca se opun adoptarii unei decizii de catre un organ exterior puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala a Romaniei, care sa solutioneze o exceptie procesuala care ar viza o eventuala nelegala compunere a completurilor de judecata, in raport de principiul specializarii judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie (neprevazut de Constitutia Romaniei) si sa oblige o instanta de judecata sa trimita cauzele, aflate in calea de atac a apelului (devolutiva), spre rejudecare, in primul ciclu procesual la aceeasi instanta?

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana si articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate in sensul ca se opun constatarii de catre un organ exterior puterii judecatoresti a nelegalei compuneri a completurilor de judecata din cadrul unei sectii a instantei supreme (completuri compuse din judecatori in functie, care la momentul promovarii indeplineau inclusiv conditia specializarii solicitata pentru a promova la sectia penala a instantei supreme)?

3. Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii trebuie interpretata in sensul ca permite instantei nationale sa inlature aplicarea unei decizii a instantei de contencios constitutional, care interpreteaza o norma inferioara Constitutiei, de organizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inclusa in legea interna privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, norma interpretata in mod constant, in acelasi sens, de o instanta de judecata timp de 16 ani?

4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justitie, include specializarea judecatorilor si infiintarea unor completuri specializate la o instanta suprema?”

Iata si minuta din cauza nr. 222/1/2018:

„In majoritate,

Dispune sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare. In baza art. 267 alin (3) TFUE, sesizeaza Curtea de Justitie a Uniunii Europene cu urmatoarele intrebari preliminare:

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European si al Consiliului si de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European si a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborata in temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate in sensul ca se opun adoptarii unei decizii de catre un organ exterior puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala a Romaniei, care sa solutioneze o exceptie procesuala care ar viza o eventuala nelegala compunere a completurilor de judecata, in raport de principiul specializarii judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie (neprevazut de Constitutia Romaniei) si sa oblige o instanta de judecata sa trimita cauzele, aflate in calea de atac a apelului (devolutiva), spre rejudecare, in primul ciclu procesual la aceeasi instanta?

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana si articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate in sensul ca se opun constatarii de catre un organ exterior puterii judecatoresti a nelegalei compuneri a completurilor de judecata din cadrul unei sectii a instantei supreme (completuri compuse din judecatori in functie, care la momentul promovarii indeplineau inclusiv conditia specializarii solicitata pentru a promova la sectia penala a instantei supreme)?

3. Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii trebuie interpretata in sensul ca permite instantei nationale sa inlature aplicarea unei decizii a instantei de contencios constitutional, care interpreteaza o norma inferioara Constitutiei, de organizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inclusa in legea interna privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, norma interpretata in mod constant, in acelasi sens, de o instanta de judecata timp de 16 ani?

4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justitie, include specializarea judecatorilor si infiintarea unor completuri specializate la o instanta suprema?

Dispune suspendarea judecarii prezentei cauze pana la solutionarea cererii de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Cu recurs in 72 de ore de la pronuntare pe dispozitia de suspendare a judecatii. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 06 noiembrie 2019.

Cu opinia separata in sensul respingerii, ca inadmisibila, a cererii de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare, a admiterii apelurilor formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – D.I.I.C.O.T – Structura Centrala, de partea civila Ministerul Finantelor – Agentia Nationala de Administrare Fiscala, de inculpatul – parte civila Berbeceanu Traian si de inculpatii Muresan Ioan, Cean Nicolaie Ioan, Muntean Alin Mirel, Rusu Gheorghe si Urs Ion Vasile impotriva sentintei penale nr.523 din data de 30 iunie 2016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, in dosarul nr.2738/1/2014, a desfiintarii sentintei penale apelate pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, in dosarul nr.2738/1/2014 si a trimiterii cauzei spre judecare Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.