Seful CSM Bogdan Mateescu (foto) are motive serioase sa fie necajit. Curtea Constitutionala a Romaniei a redactat decizia care poate pune capat mandatului de presedinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii detinut de Bogdan Mateescu, functie neprevazuta de lege si de Constitutie. Iar motivarea deciziei CCR a aparut la nici 24 de ore dupa ce Lumea Justitiei a atras atentia asupra intarzierii suspecte din partea CCR in redactarea acestei hotarari (click aici pentru a citi).

CCR a publicat joi, 17 martie 2022, Decizia nr. 59 din 16 martie 2022 prin care a fost respinsa ca inadmisibila sesizarea USR impotriva Hotararii Senatului nr. 1/2022 prin care judecatorul Marian Buda a fost validat ca membru interimar al CSM pe locul ramas vacant dupa pensionarea Marianei Ghena. Asa cum am explicat si in articolul in care am avertizat asupra modului in care CCR prin nemotivarea hotararii practic il mentinea in functia de presedinte interimar al CSM pe Bogdan Mateescu, desi functia nu este prevazuta de lege si de Constitutie, redactarea Deciziei 59 din 16 februarie 2022 este extrem de importanta pentru viitorul Consiliului.

Mai exact, ea poate incheia mandatul de presedinte interimar al CSM al lui Bogdan Mateescu si ii ofera posibilitatea judecatorului Marian Buda sa isi depuna candidatura pentru conducerea Consiliului. In acest sens, amintim ca judecatorul Buda si-a anuntat cu ceva vreme in urma intentia de a candida la presedintia CSM, dar a conditionat demersul sau de motivarea deciziei CCR nr. 59 din 16 februarie 2022 prin care a fost respinsa sesizarea USR impotriva hotararii Senatului prin care a fost validat in Consiliul Superior al Magistraturii. Odata motivata decizia, Buda nu mai are asadar niciun impediment in a-si depune candidatura. Orice ezitare din partea lui Marian Buda, in conditiile in care, repetam, acesta si-a anuntat intentia de a candida la sefia CSM, nu va face decat sa dea nastere la noi suspiciuni privind existenta unui blat major pentru mentinerea lui Mateescu in continuare peste mandat la conducerea Consiliului.

Prezentam fragmente din Decizia CCR nr. 59 din 16 februarie 2022 prin care s-a respins sesizarea USR impotriva Hotararii Senatului de validare in CSM a judecatorului Marian Buda (hotararea integrala este atasata la finalul articolului):

“20. Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie Hotararea Senatului nr.1/2022 privind validarea unui membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.50 din 17 ianuarie 2022, potrivit careia:

'Articol unic. – Senatul il valideaza in calitate de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii pe domnul judecator Marian Buda, ca urmare a incetarii calitatii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prin pensionare, a doamnei judecator Mariana Ghena, pana la alegerea unui nou membru'.

21. Autorul sesizarii invoca, in sustinerea acesteia, prevederile constitutionale ale art.1 alin.(5) privind obligativitatea respectarii legii si ale art.133 alin.(3) privind mandatul presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Totodata, sunt invocate prevederile art.3, 24 si 35 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.628 din 1 septembrie 2004.

22. Examinand sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de art.146 lit.l) din Constitutie coroborat cu art.27 din Legea nr.47/1992, atat sub aspectul obiectului, fiind vorba lato sensu de o hotarare adoptata de plenul reunit al celor doua Camere ale Parlamentului, cat si sub cel al titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind formulata de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvati Romania din Senat, sub semnatura liderului respectivului grup parlamentar.

23. Referitor la obiectul hotararilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constitutionalitate intemeiat pe art.146 lit.l) din Constitutie coroborat cu art.27 din Legea nr.47/1992, Curtea, in jurisprudenta sa, a analizat si alte conditii de admisibilitate a sesizarii, care nu sunt explicit prevazute de lege, dar care au fost create pe cale jurisprudentiala (Decizia nr.65 din 23 ianuarie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.279 din 11 aprilie 2019, paragrafele 24-27). Astfel, o conditie de admisibilitate a sesizarilor privind neconstitutionalitatea hotararilor Parlamentului o reprezinta relevanta constitutionala a obiectului acestor hotarari. Curtea a constatat ca pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotararile Parlamentului care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional (a se vedea, in acest sens, deciziile nr.53 si 54 din 25 ianuarie 2011, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2011, Decizia nr.307 din 28 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.293 din 4 mai 2012, Decizia nr.783 din 26 septembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.684 din 3 octombrie 2012). Prin Decizia nr.251 din 30 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.376 din 21 mai 2014, paragraful 15, Curtea a stabilit ca textul art.27 din Legea nr.47/1992 nu instituie vreo diferentiere intre hotararile care pot fi supuse controlului Curtii Constitutionale sub aspectul domeniului in care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce inseamna ca toate aceste hotarari sunt susceptibile a fi supuse controlului de constitutionalitate – ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. In consecinta, sesizarile de neconstitutionalitate care vizeaza asemenea hotarari sunt de plano admisibile. Mai mult, controlul actelor individuale ale Parlamentului este atat o chestiune care tine de statul de drept, cat si una care tine de drepturile omului. Ceea ce este important este faptul ca procedura, nu neaparat fondul deciziei (de exemplu, ce persoana este numita pentru a ocupa o anumita functie), trebuie sa poata fi controlabila in cadrul procedurii judiciare [a se vedea, in acest sens, Avizul Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) nr.685/2012, adoptat la cea de-a 93-a sa Sesiune Plenara (Venetia, 14-15 decembrie 2012), pct.21-23, precum si Decizia nr.847 din 18 noiembrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1302 din 29 decembrie 2020, paragrafele 24–26].

24. In cauza de fata, hotararea criticata are caracter individual si vizeaza validarea unui membru interimar al CSM, institutie de rang constitutional, astfel ca aceasta conditie de admisibilitate este indeplinita.

25. Curtea a mai stabilit ca, pentru a fi admisibila sesizarea de neconstitutionalitate intemeiata pe art.146 lit.l) din Constitutie coroborat cu art.27 din Legea nr.47/1992, norma de referinta trebuie sa fie de rang constitutional, pentru a se putea analiza daca exista vreo contradictie intre hotararile mentionate la art.27 din Legea nr.47/1992, pe de o parte, si exigentele procedurale si substantiale impuse prin Constitutie, pe de alta parte. Asadar, criticile formulate trebuie sa aiba o evidenta relevanta constitutionala, si nu una legala ori regulamentara. Prin urmare, toate hotararile plenului Camerei Deputatilor, ale plenului Senatului si ale plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constitutionalitate, daca in sustinerea criticii de neconstitutionalitate sunt invocate dispozitii cuprinse in Constitutie. Invocarea acestor dispozitii nu trebuie sa fie formala, ci efectiva (Decizia nr.307 din 28 martie 2012, Decizia nr.783 din 26 septembrie 2012, precitate, Decizia nr.628 din 4 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 15, sau Decizia nr.847 din 18 noiembrie 2020, precitata, paragraful 27).

26. In cauza, criticile formulate sunt raportate la texte constitutionale cu caracter generic [art.1 alin.(5) – principiul respectarii Constitutiei si a legilor] sau specific [art.133 alin.(3) – durata mandatului presedintelui CSM], ambele coroborate cu texte de natura legala. Primul text constitutional este invocat in sensul sustinerii unei critici indirecte in privinta Hotararii Senatului nr.1/2022, considerandu-se ca propunerea de validare a unui membru al CSM a fost transmisa Senatului cu incalcarea dispozitiilor procedurale aplicabile la nivelul CSM, iar al doilea text constitutional este invocat ca un argument suplimentar pentru sustinerea criticii precedente pe motiv ca cererea de validare a fost transmisa de presedintele interimar al CSM, care a fost numit in aceasta functie (inexistenta in lege, in opinia autorului sesizarii) cu incalcarea prevederilor art.24 din Legea nr.317/2004.

27. Cu privire la prima critica de neconstitutionalitate formulata, Curtea observa ca in anul 2016 au avut loc alegerile pentru functiile de membru al CSM, iar prin Hotararea Plenului CSM nr.1445/2016 s-a constatat legalitatea procedurilor de alegere a membrilor CSM (art.1), s-a aprobat lista separata, pentru fiecare dintre categoriile de instante si parchete, cu indicarea in ordine descrescatoare a numarului de voturi obtinute de fiecare candidat in adunarile generale (art.2 raportat la anexa nr.1), s-au declarat membrii alesi ai CSM potrivit anexei nr.2 (art.3) si s-a decis transmiterea listei judecatorilor si procurorilor alesi catre Biroul permanent al Senatului (art.6). Conform anexei nr.1 pct.I - Judecatori lit.A) – Inalta Curte de Casatie si Justitie la hotararea antereferita, numarul de voturi obtinute la nivelul acestei instante in cadrul alegerilor generale a fost urmatorul: 1) Marcu Simona Camelia (60 voturi); 2) Ghena Mariana (52 voturi); 3) Buda Marian (38 voturi) si 4) Trestianu Viorica (36 voturi). Prin Hotararea nr.168 din 27 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1057 din 28 decembrie 2016, Senatul a validat magistratii alesi membri ai CSM. Potrivit anexei (pozitiile nr.1 si 2) la hotararea mentionata, din partea inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe cele doua locuri alocate acesteia prin lege, au fost validate doamnele judecator Marcu Simona Camelia si Ghena Mariana.

28. Prin Decretul nr.2/2022, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.3 din 3 ianuarie 2022, doamna Mariana Ghena, membru ales al CSM, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, a fost eliberata din functie ca urmare a pensionarii. Prin Hotararea Plenului CSM nr.211/2021 s-a stabilit ca 'functia de presedinte (al CSM -s.n.) se exercita ad interim, pana la alegerea unui nou presedinte, daca pana la data de 6 ianuarie 2022, inclusiv, nu se alege un nou presedinte' (art.1). Intrucat pana la data mentionata nu s-a ales un presedinte al CSM, domnul Mihai-Bogdan Mateescu, ales presedinte pentru perioada 7 ianuarie 2021-6 ianuarie 2022, prin Hotararea nr.225 din 3 decembrie 2020, exercita ad interim functia de presedinte. Prin aceeasi hotarare, domnul Nicolae-Andrei Solomon a fost ales in functia de vicepresedinte al CSM (art.2).

29. In acest context, prin Adresa nr.4/744 din 13 ianuarie 2022, semnata de presedintele ad interim si de vicepresedintele CSM, Senatul este rugat sa dispuna masurile necesare pentru validarea domnului judecator Marian Buda, din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in calitate de membru interimar, ca urmare a incetarii calitatii de membru al CSM a doamnei judecator Mariana Ghena, prin pensionare. Comisa juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari din cadrul Senatului, prin Raportul nr.XIX/173/17 ianuarie 2022, propune plenului Senatului sa il valideze pe domnul judecator Marian Buda ca membru interimar al CSM. Prin Hotararea nr.1/2022, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.50 din 17 ianuarie 2022, Senatul l-a validat pe domnul Marian Buda ca membru interimar al CSM.

30. Cu privire la sustinerea ca propunerea de validare a unui membru al CSM a fost transmisa Senatului cu incalcarea dispozitiilor procedurale aplicabile la nivelul CSM, Curtea constata ca aceasta nu pune in discutie constitutionalitatea Hotararii Senatului nr.1/2022, ci aduce in fata Curtii Constitutionale o problema ce tine de exercitarea/ modul de exercitare a competentei inaintarii cererii de validare a unui membru interimar al CSM in sensul ca fie se inainteaza de presedintele CSM, fie de vicepresedintele CSM in lipsa presedintelui, fie de presedintele CSM ca urmare a unei hotarari a Plenului CSM, fie de vicepresedintele CSM, in lipsa presedintelui, ca urmare a unei hotarari a Plenului CSM. Cu alte cuvinte, autorul sesizarii nu este interesat de modul in care a actionat Senatul (respectarea procedurii de dezbatere a cererii/ a cvorumului / a majoritatii de vot ori respectarea cerintelor de fond necesare adoptarii hotararii), ci de modul in care CSM a realizat operatiunea administrativa de inaintare a adresei respective. Or, acest aspect tine de modul de functionare a CSM, si nu vizeaza constitutionalitatea hotararii cu caracter individual adoptate in cauza. Ceea ce este important pentru asigurarea unei colaborari loiale intre cele doua autoritati publice de rang constitutional este ca o asemenea comunicare sa existe. De altfel, in jurisprudenta sa, Curtea a subliniat importanta, pentru buna functionare a statului de drept, a colaborarii dintre puterile statului, care ar trebui sa se manifeste in spiritul normelor de loialitate constitutionala, comportamentul loial constituind o garantie a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat [Decizia nr.972 din 21 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.800 din 28 noiembrie 2012]. Curtea a mai statuat ca, sub aspectul colaborarii loiale intre institutiile/autoritatile statului, 'o prima semnificatie a conceptului de stat de drept o constituie respectarea normelor de drept pozitiv, aflate in vigoare intr-o anumita perioada temporala, care reglementeaza in mod expres sau implicit competente, prerogative, atributii, obligatii sau indatoriri ale institutiilor/autoritatilor statului. [... ] loialitatea institutiilor/autoritatilor statului trebuie manifestata intotdeauna fata de principii si valori constitutionale, in vreme ce relatiile interinstitutionale trebuie guvernate de dialog, de echilibru si de respect reciproc' [Decizia nr.611 din 3 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.877 din 7 noiembrie 2017, paragrafele 106 si 112]. Totodata, semnificatia loialitatii constitutionale nu se reduce la aspecte punctuale si/sau particulare, privite exclusiv din perspectiva uneia dintre autoritatile aflate in raporturi constitutionale ce impun cooperarea loiala, ci la o analiza coerenta si exhaustiva asupra raporturilor de drept constitutional existente intre autoritatile publice [Decizia nr.240 din 3 iunie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.504 din 12 iunie 2020, paragrafele 83 si 90].

31. Mai mult, Curtea retine ca si temeiurile de drept invocate raportat la desfasurarea procedurii din fata CSM sunt indicate eronat, autorul cererii incercand sa acrediteze faptul ca in procedura de validare a unui membru interimar [art.57 alin.(2) din Legea nr.317/2004] sunt aplicabile dispozitiile referitoare la procedura de validare a listei cuprinzand magistratii alesi ca membri ai CSM [art.18 alin.(1)], potrivit carora 'Consiliul Superior al Magistraturii alcatuieste lista finala cuprinzand magistratii alesi potrivit prevederilor art.8 alin.(3) si art.16 alin.(2) si o transmite Biroului permanent al Senatului'. Or, in realitate, in cazul incetarii calitatii de membru al CSM inainte de expirarea mandatului, pentru locul ramas vacant se organizeaza noi alegeri, potrivit procedurii prevazute de lege, si de abia dupa derularea acestor alegeri devine aplicabil art.18 alin.(1) din Legea nr.317/2004. Insa, 'pana la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecatorul sau procurorul care a obtinut numarul urmator de voturi in cadrul alegerilor desfasurate potrivit art.8 alin.(3) sau art.13 ori, dupa caz, art.19' [art.57 alin.(2)]. Prin urmare, intrucat functia de membru al CSM ramasa vacanta era aferenta celor doua locuri alocate, potrivit art.4 lit.a) din Legea nr.317/2004, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, interimatul (pana la organizarea alegerilor) se asigura, in considerarea art.57 alin.(2) raportat la art.8 alin.(3) din lege, de judecatorul Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a obtinut numarul urmator de voturi celor 2 judecatori alesi de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv domnul Marian Buda, sens in care acesta a si fost validat in functia de membru interimar al CSM.

32. Curtea Constitutionala, in cadrul atributiei sale prevazute de art.146 lit.l) din Constitutie coroborat cu art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992, nu poate fi chemata sa verifice modul in care a fost inaintata adresa prin care Senatul a fost sesizat pentru a-si indeplini competenta constitutionala si legala de numire a membrilor/ membrilor interimari ai CSM. Acest aspect nu tine de constitutionalitatea hotararii adoptate, ci de modul in care se desfasoara activitatea autoritatii sesizatoare (CSM). Curtea nu este competenta sa determine daca sesizarea Senatului pentru validarea unui membru interimar al CSM era de competenta presedintelui ad interim, a vicepresedintelui sau a presedintelui ad interim/ vicepresedintelui in temeiul unei hotarari date in acest sens de CSM. Aceste aspecte nu pun in discutie si nu vizeaza constitutionalitatea actului Senatului.

33. Cu privire la cea de-a doua critica, Curtea constata ca aceasta vizeaza neconstitutionalitatea si nelegalitatea art.1 din Hotararea Plenului CSM nr.211/2021, prin care s-a stabilit ca 'functia de presedinte (al CSM -s.n.) se exercita ad interim, pana la alegerea unui nou presedinte, daca pana la data de 6 ianuarie 2022, inclusiv, nu se alege un nou presedinte'. Curtea retine lipsa de legatura a acestei critici in raport cu Hotararea Senatului nr.1/2022, ceea ce duce la concluzia ca invocarea art.1 alin.(5) si a art.133 alin.(3) din Constitutie a fost realizata in mod formal in scopul constatarii, in realitate, a neconstitutionalitatii Hotararii Plenului CSM nr.211/2021 privitoare la exercitarea ad interim a functiei de presedinte al CSM. Or, acest aspect nu priveste controlul de constitutionalitate a hotararilor parlamentare, iar conduita CSM, avand in vedere locul si rolul sau in arhitectura constitutionala, poate fi analizata exclusiv pe calea art.146 lit.e) din Constitutie.

34. Prin urmare, criticile formulate nu pot fi analizate pe fond, nefiind veritabile critici de neconstitutionalitate, astfel ca, pentru motivele expuse, inca din aceasta faza a analizei se poate ajunge la concluzia inadmisibilitatii sesizarii pe motiv ca aceste critici sunt formale, neavand nici relevanta si nici legatura cu constitutionalitatea in sine a Hotararii Senatului nr.1/2022 – nici sub aspect procedural, nici sub aspect substantial (a se vedea, cu privire la solutia de inadmisibilitate in ipoteza in care invocarea textelor constitutionale este una formala, Decizia nr.1.094 din 20 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.65 din 30 ianuarie 2013, Decizia nr.335 din 4 iulie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.429 din 15 iulie 2013, Decizia nr.234 din 2 iunie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.585 din 3 iulie 2020, sau Decizia nr.18 din 14 ianuarie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.220 din 4 martie 2021)”.

* Cititi aici integral Decizia CCR nr. 59 din 16 februarie 2022 prin care s-a respins sesizarea USR impotriva Hotararii Senatului de validare in CSM a judecatorului Marian Buda