Directia Nationala Anticoruptie l-a paradit pe fostul primar al municipiului Brasov George Scripcaru (foto 2) pentru o fapta perfect legala, pe care a comis-o nu doar DNA insasi, ci si Parchetul General, Ministerul Justitiei si alte ministere. Iar temeiul legal in acest sens este Codul civil.

Ne referim la folosirea a patru automobile cedate cu titlu gratuit de catre Regia Autonoma de Transport Brasov nu primarului personal (asa cum a lasat DNA sa se inteleaga in rechizitoriu) ci Primariei Brasovului. Tocmai de aceea, nu doar edilul a condus respectivele masini, ci si cei doi viceprimari, precum si un director din institutie, a subliniat avocatul Vladimir Ciolacu (foto 1) in concluziile scrise depuse la Curtea de Apel Ploiesti – instanta care marti, 27 aprilie 2021, l-a achitat definitiv pe Scripcaru pentru presupusa fapta de abuz in serviciu pe care i-o imputa DNA Brasov, prin semnatura procuroarei Monica Munteanu, rechizitoriul fiind confirmat de catre fostul sef al unitatii de parchet, Cornel David-Deca (click aici pentru a citi).

Asa cum veti vedea in documentele anexate la final, maestrul Ciolacu a trimis adrese catre DNA, PICCJ, si ministerele Justitiei, Afacerilor Interne, Mediului, Ministerul Apelor si Padurilor, Energiei, precum si cel al Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, intrebandu-le daca au primit gratuit in folosinta automobile si rugandu-le sa indice temeiul legal. Toate au raspuns afirmativ, facand trimitere la Codul civil.

Este vorba in principal despre art. 2146 Cod civil:

„Imprumutul de folosinta este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumit timp”.

Cu titlu de exemplu, vom prezenta mai jos doar raspunsul oferit de catre DNA la intrebarile avocatului Vladimir Ciolacu.

Iata mai intai intrebarile (vezi facsimil 1):

„Respectuos va solicit sa imi comunicati in scris (...) urmatoarele informatii de interes public:

1. Daca exista si / sau au existat autoturisme aflate in proprietatea dvs. ce au fost / sunt date in folosinta / spre a fi utilizate cu titlu gratuit unor alte institutii (fie ca acestea se afla sau nu in subordinea dvs.).

2. Daca ati primit in folosinta / spre utilizare cu titlu gratuit autoturisme de la alte institutii (aflate sau nu in subordinea dvs.).

3. Care este numarul autoturismelor date in folosinta / spre a fi utilizate cu titlu gratuit de la alte institutii.

4. Care este numarul autoturismelor primite in folosinta / spre a fi utilizate cu titlu gratuit de la alte institutii aflate sau nu in subordinea dvs”.

Redam si raspunsul DNA (vezi facsimil 2):

„In perioada 2012-prezent (n.r. 2019), Directia Nationala Anticoruptie a primit spre folosinta autoturisme de la alte institutii (raspuns la intrebarea nr. 2).

Actul prin care Directia Nationala Anticoruptie si institutia / institutiile de la care a primit in folosinta spre a fi utilizate cu titlu gratuit autoturismele a fost, dupa caz, contract de comodat sau contract de depozit (raspuns la intrebarea nr. 3).

Actul normativ care stabileste cadrul in care aceste autoturisme pot fi date in folosinta altor institutii este codul civil, privind imprumutul de folosinta sau comodatul (raspuns la intrebarea nr. 4).

Facem precizarea ca la revenirea din data de 31.01.2019 ati ales sa nu mai primiti raspuns la intrebarea nr. 1 din solicitarea initiala”.

Parchetul n-a fost in stare sa indice incalcarea legii

In rest, avocatul Vladimir Ciolacu a argumentat – in concluziile depuse la CA Ploiesti – faptul ca DNA nu a fost capabila sa indice concret ce lege a incalcat primarul George Scripcaru, astfel incat sa stea in picioare acuzatia de abuz in serviciu. Nu de alta, dar – a subliniat Ciolacu – avem deja Decizia CCR nr. 405/2016, in care Curtea Constitutionala a Romaniei impune sa fie dovedita incalcarea unei legi. Ne permitem sa adaugam ca rechizitoriul a fost trimis in instanta in noiembrie 2016 – asadar la sapte luni de la decizia CCR de mai sus (vezi facsimil 3).

Totodata, avocatul Ciolacu arata ca, in ipoteza existentei vreunei ilegalitati, ar fi trebuit luati la intrebari si functionarii din primarie, nu doar primarul. Or, DNA nu l-a vrut ca trofeu decat pe edil, neobosindu-se sa faca o ancheta mai temeinica.

Nu in ultimul rand, aparatorul fostului primar aminteste ca o serie de martori au declarat sub juramant ca au existat mai multe controale la primarie din partea ANAF si a Curtii de Conturi, precum si diverse audituri, in niciunul dintre cazuri nefiind semnalate nereguli.

Prezentam principalul pasaj din concluziile scrise ale maestrului Ciolacu:

„Sa aveti in vedere ca RAT Brasov illo tempore era o regie autonoma supusa Legii nr. 15/1990, iar la acest moment este o societate comerciala. Aceasta societate comerciala s-a infiintat ulterior anului 2016, respectiv dupa ce acest dosar a debutat. Pe cale de consecinta, suntem in zona activitatii specifice regiilor autonome reglementate de Legea nr. 15/1990.

A doua chestiune foarte importanta si trecuta sub tacere de catre Ministerul Public este aceea ca regiile autonome erau subordonate Consiliului Local, iar nu Primarului. Ba mai mult, nu existau si nu exista raporturi de subordonare nici intre Consiliul Local si Primar.

Consiliul Local Brasov era entitatea care aproba bugetul Regiei Autonome de Transport Brasov, dupa ce acesta era in prealabil aprobat de propriul Consiliul de Administratie - Consiliu de Administratie format din membri numiti de catre Consiliul Local Brasov si de catre alte institutii (cum este cazul unui martor din prezenta cauza numit de Ministerul Finantelor Publice).

Pe cale de consecinta, nu exista niciun fel de raport de subordonare intre Primarul Municipiului Brasov – inculpatul George SCRIPCARU si RAT Brasov, desi Ministerul Public a tot afirmat aceasta chestiune pe durata procesului, neoferind argumente in acest sens.

O alta chestiune pe care o supunem atentiei dvs. este aceea ca obiectul acestor contracte a fost darea in folosinta a mai multor autovehicule, iar nu a unuia singur. Cel mai probabil, motivul a fost acela ca era neinteresant pentru Directia Nationala Anticoruptie sa ii trimita si pe viceprimarii care au folosit acele autovehicule, precum si pe Directorul Directiei Economice din primarie care a folosit cealalta masina. Pentru imaginea DNA si pentru opinia publica prezenta mai mult interes Primarul Municipiului Brasov.

Sa observati ca am intrebat diverse institutii despre aceasta practica, respectiv daca folosesc masini apartinand altor entitati si care e forma contractului. Raspunsul a fost acela ca si DNA foloseste autoturisme ale altor entitati, Parchetul General are aceeasi practica, Ministerul Justitiei are aceeasi practica, CSM are aceeasi practica si o serie de alte ministere.

In privinta multor insitututii carora ne-am adresat, raspunsul a fost acela ca proprietatea autoturismele primite in folosinta apartine unor entitati subordonate. Spre exemplu, la Ministerul Economiei sunt folosite masini care apartin Hidroelectrica, iar la Ministerul Justitiei se folosesc masini care apartin ANP. In cazul tuturor acestor institutii nu se retine ca ar exista vreo infractiune, doar in cazul celebrului autoturism marca Skoda (n.b. Skoda nefiind o marca de lux, chestiunea fiind de notorietate, aceasta fiind o marca low profile a grupului Volkswagen Audi).

Constatam cu stupoare ca nici la finalul fazei apelului Ministerul Public nu se hotareste daca George Scripcaru este instigator, complice sau autor al infractiunii. Avand in vedere ca numitul George Scripcaru a fost trimis in judecata in forma de participatie a autoratului, judecat in forma autoratului si apelul Ministerul Public va solicita sa il condamnati in forma autoratului, suntem nevoiti sa formulam aparari prin raportare la forma autoratului.

Ceea ce i se imputa inculpatului George SCRIPCARU este acea ca nu ar fi respectat prevederile art. 61 si art. 63 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, nefiind relevante sub nicio forma celelalte asertiuni cu privire la restul legilor incalcate cata vreme partea in drept a rechizitoriului ne spune ca inculpatul SCRIPCARU ar fi incalcat doar prevederile din Legea nr. 215/2001.

Legea nr. 15/1990, Legea nr. 15/1994, etc. la care s-au facut referire vizeaza incalcari ale atributiilor de serviciu ale functionarilor din cadrul RAT Brasov. Or, in cazul infractiunii de abuz in serviciu, fiecare dintre functionari trebuie sa raspunda prin raportare la propriile atributii de serviciu si prin raportare la propria institutie. Nu poate raspunde penal inculpatul George Scripcaru pentru o incalcare a unor atributii care nu sunt ale acestuia, ci ale unor functionari din cadrul RAT Brasov.

Totodata, printre altele, se afirma expressis verbis de Ministerul Public ca functionarii RAT si-au incalcat propriile atributii de serviciu. Or, nu se poate retine ca inculpatul ar fi autor al infractiunii de abuz in serviciu, cata vreme acesta nu era functionar in cadrul RAT Brasov.

Dincolo de faptul ca acuzatia nu este deloc concreta, se retine ca inculpatul Scripcaru ar fi incalcat art. 61 din Legea nr. 215/2001. Or, sa observati ca acest articol 61 are 5 alineate cu continuturi total diferite.

Spre exemplu, alin. (1) al art. (6) prevede ca „Primarul indeplineste o functie de autoritate publica”. Ne intrebam si la acest moment cum ar fi putut inculpatul SCRIPCARU sa incalce acest text de lege. Apreciem ca l-ar fi putut incalca doar daca nu ar indeplinit functia de autoritate publica.

La alineatul 2 al articolului 61 se prevede ca „Primarul asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului local; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefectului, precum si a hotararilor consiliului judetean, in conditiile legii”. Ne e greu sa ne inchipuim cum ar fi putut inculpatul sa incalce aceasta prevedere, chiar la nivel de imaginatie juridica.

De asemenea, la alineatul 3 al articolului 61 se prevede ca „Pentru punerea in aplicare a activitatilor date in competenta sa prin actele normative prevazute la alin. (2), primarul beneficiaza de un aparat de specialitate, pe care il conduce”.

La alineatul 4 al aceluiasi articol se prevede ca „Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente functionale, in conditiile legii. Compartimentele functionale ale acestuia sunt incadrate cu functionari publici si personal contractual”. Ne intrebam cum ar fi putut incalca inculpatul aceste texte de lege. Oare compartimentele de specialitate nu erau structurate?

Se precizeaza cu ocazia dezbaterilor asupra fondului atat in fata primei instante, cat si in fata instantei de apel ca, in fapt, inculpat ar fi incalcat doar alineatul 5 al art. 6 din Legea nr. 215/2001, iar acest alineat prevede ca „Primarul conduce serviciile publice locale”. Or, nu exista niciun fel de acuzatie in acest sens, respectiv ca primarul nu ar fi condus serviciile publice locale. Doar daca ne-am afla in aceasta ipoteza, ar fi putea formulata o astfel de acuzatie de abuz in serviciu.

Mai mult decat atat, referitor la modul de conducere la RAT Brasov sa observati ca exista la dosarul cauzei un contract de delegare a gestiunii serviciilor publice. In cazul serviciilor publice prestate de regiile autonome existau aceste contracte de delegare a serviciilor publice care erau incheiate intre unitatea administrativ – teritoriala Municipiul Brasov si regia autonoma. Drept urmare, aceasta entitate – RAT Brasov nu o putea controla inculpatul George SCRIPCARU avand in vedere aceasta delegare de gestiune.

Cu privire la art. 63 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 veti observa ca acesta cuprinde 8 situatii, prevazute de lit. a) – h). ). Nici in cazul acestui articol nu se indica in concret care dintre aceste situatii prevazute de legiuitor ar fi fost incalcate de inculpatul George SCRIPCARU. Aceste texte de lege sunt invocate de catre Ministerul Public ca ar fi fost incalcate, in contextul publicarii Deciziei nr. 405/2016, fiind necesara indicarea unor texte din legislatia primara.

Mai mult, art. 63 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 215/2001 prevede ca „primarul coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local”. Or, transportul public nu era prestat prin intermediul aparatului de specialitate, iar in ceea ce priveste cea de-a doua teza a acestui text, asa cum am aratat mai sus, gestiunea acestei entitati era delegata Regiei Autonome de Transport Brasov (n.b. RAT Brasov se afla in subordinea Consiliului Local, iar nu in subordinea Primarului Muncipiului Brasov).

Si in cazul acestui din urma text incalcarea ar fi putut fi retinuta doar daca primarul nu ar fi coordonat aceste servicii. Or, nu aceasta e acuzatia, acuzatia constand, in esenta, in aceea ca primarul a condus o masina.

In plus, trebuie sa verificam in ce masura contractul de comodat era apt sa produca efecte juridice legale. Veti constata ca nu exista nicio interdictie, dincolo de textul de lege din H.G. 841/1995 privind procedurile de transmitere fara plata si de valorificare a bunurilor apartinind institutiilor publice. Nu avem nicio interdictie in niciun act normativ de incheiere a unui contract de comodat.

Astfel, ne punem intrebarea de unde deriva acest caracter nelegal pe care incearca sa il exhibe Ministerul Public, avand in vedere ca nu avem o astfel de interdictie. Sa aveti in vedere aceasta si in contextul in care Legea nr. 15/1990 care reglementeaza activitatea regiei autonome ne spune la art. 5 ca „Regia autonoma este proprietara bunurilor din patrimoniul sau. In exercitarea dreptului de proprietate, regia autonoma poseda, foloseste si dispune, in mod autonom, de bunurile pe care le are in patrimoniu, sau le culege fructele, dupa caz, in vederea realizarii scopului pentru care a fost constituita”. Prin urmare, avem un text de lege expres care ne spune ca regia foloseste in mod autonom bunurile pe care le are in proprietate, fara interventia lui George Scripcaru sau a altui primar si chiar fara interventia forului tutelar – Consiliul Local Brasov.

Au aratat toti martorii din cadrul RAT Brasov audiati in fata dvs. ceea ce afirmasera deja si in fata primei instante, respectiv faptul ca au fost nenumarate controale ale Curtii de Conturi, dar ca niciunul dintre ele nu a sesizat vreo chestiune nelegala in legatura cu acele contracte. Au existat controale ale ANAF care, de asemenea, nu a constatat vreo chestiune nelegala. Au existat audituri interne si audituri externe si nici acestea nu au sesizat vreun aspect nelegal cu privire la aceste contracte.

Din aceasta perspectiva, apreciem ca doar s-a incercat tragerea la raspundere penala a inculpatului SCRIPCARU, in pofida tuturor argumentelor aratate. Aceasta este singura explicatie rationala avand in vedere ca atatea institutii din tara aceasta isi pun la dispozitie autoturisme reciproc, fara a fi cercetate vreodata, cat si faptul ca atatea institutii care au controlat activitatea RAT Brasov pe parcursul acestor ani nu au sesizat niciodata vreun aspect nelegal. Credem astfel cu tarie ca nu exista niciun fel de element de nelegalitate in aceste contracte.

Presupunand ca am trece de toate criticile de pana acum, ca ati constata caracterul nelegal al acelor contracte, ne intrebam totusi cum ar fi putut un functionar, fie el si primar, din cadrul UAT Municipiul Brasov sa cauzeze un prejudiciu unei alte entitati unde nu aveau niciun fel de atributii de serviciu.

Logica formal – juridica ne spune ca prejudicii puteau sa creeze doar acei functionari care au atributii de serviciu, cei din cadrul primariei puteau sa creeze prejudicii doar primariei, dar nu RAT Brasov. Avea oare vreo obligatie George Scripcaru, din postura de primar, sa refuze primirea unui bun in folosinta gratuita institutiei pe care o conducea, avand in vedere ca aceasta nu angaja niciun fel de cheltuiala? Apreciem ca orice sef de institutie ar trebui sa primeasca in folosinta gratuita un bun, in ipoteza in care institutia pe care o conduce nu angajeaza niciun fel de cheltuiala si nici nu exista niciun fel de interdictie in acest sens.

Referitor la semnarea contractului de catre George Scripcaru sa observati ca ceea ce exclude Ministerul Public din analiza este ca pe parcursul urmaririi penale si judecarii acestei cauze a aparut un text de lege care exonereaza de raspundere penala. Astfel, art. 128 din Legea nr. 215/2001, transformat ulterior odata cu adoptarea O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ in art. 240 a urmarit in esenta stoparea vanatorii primarilor, a viceprimarilor, a presedintilor de consilii judetene, a vicepresedintilor, etc. (aspecte consemnate in expunerea de motive), avand vedere ca aceste persoane semneaza toate actele care ies dintr-o institutie.

Or, e greu de conceput cum ar trebui sa raspunda un primar al unui municipiu resedinta de judet pentru zecile sau sutele de acte pe care le semneaza. Din aceasta perspectiva a venit aceasta modificare legislativa aflata astazi in vigoare care ne spune ca „Primarul, presedintele consiliului judetean, respectiv presedintele de sedinta al consiliului local, dupa caz, prin semnare, investeste cu formula de autoritate executarea actelor administrative emise sau adoptate in exercitarea atributiilor care ii revin potrivit legii” [art. 240 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019]. Ne spune textul de lege ca rolul semnaturii este doar investirea cu formula executorie, iar nu o analiza a fondului.

Mai departe, alin. (3) al art. 128 din Legea nr. 215/2001 ne spune ca „Aprecierea necesitatii si oportunitatea adoptarii si emiterii actelor administrative apartin exclusiv autoritatilor deliberative, respectiv executive si nu pot face obiectul controlului altor autoritati. Intocmirea rapoartelor prevazute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate si semnarea notelor de fundamentare angajeaza raspunderea administrativa, civila sau penala, dupa caz, a semnatarilor, in cazul incalcarii legii, in raport cu atributiile specifice”. Astfel, asertiunile Ministerului Public cu privire la necesitate, oportunitate nu mai sunt de actualitate in contextul noilor modificari legislative.

De asemenea, primarul sau presedintele Consiliului Judetean va raspunde penal, civil sau administrativ doar in masura in care isi asuma semnarea acestor acte fara avizele anterioare necesare ale compartimentelor de specialitate. Acceptand rationamentul Ministerului Public care ar mai fi rostul vizei juridice, a vizei CFP daca nimeni nu raspunde pentru aceste chestiuni si raspunde doar Primarul sau Presedintele Consiliului Judetean?

Aveti pe acele contracte o lista intreaga de semnaturi, provenind atat de la functionari din cadrul RAT Brasov, cat si de la functionari din cadrul Primariei Municipiului Brasov. Toate aceste persoane semnatare au fost audiate si intrebate expres in cursul cercetarii judecatoresti in ce ordine se semneaza, toti aratand ca primarul semna ultimul.

Din perspectiva acestor modificari legislative, semnarea acestor contracte de catre primarul Municipiului Brasov nu poate avea niciun fel de relevanta penala.

Un alt neadevar, pe care Ministerul Public l-a tot rostogolit pe parcursul acestui dosar, este acela redat la partea in drept, sustinandu-se ca inculpatul Scriparu, folosindu-se de influenta reala avuta asupra directorului general RAT Brasov, i-a dat dispozitii sa achizitioneze autovehicule de la Delcar. Or, nu exista nicio proba din care sa reiasa ca inculpatul Scripcaru ar fi dat dispozitii directorului RAT Brasov sa achizitioneze autovehicule. Din acest punct de vedere acuzatia Ministerului Public, din nou, prezinta afirmatii fara niciun fel de suport real.

Nu exista niciun fel de proba in acest dosar cu privire la niste dispozitii provenind de la inculpatul SCRIPCARU catre numitul Pulpea Augustin. Nu avem niciun martor care sa fi asistat la o astfel de chestiune, iar numitul Pulpea Augustin nu poate, in mod evident, sa fie audiat. (n.r. Augustin Pulpea, fost director al RAT Brasov, a murit in 2013.)

Drept urmare, acuzatia este lipsita de elementul material al laturii obiective. Raportat la ce prevad aceste texte de lege pe care Ministerul Public ni le indica, veti constata ca faptele pur si simplu nu exista, temeiul in baza caruia se impune achitarea inculpatului George Scripcaru fiind cel prevazut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Textele de lege indicate de Ministerul Public nu puteau fi conceptual incalcate de inculpatul George Scripcaru.

Nu avem actiunea prezumtiv infractionala savarsita de inculpat, dispozitia data directorului RAT Brasov nu reiese din niciun mijloc de proba.

Totodata, lipseste legatura de cauzalitate din cauza pozitiilor diferite din institutii diferite, inculpatul Scripcaru – functionar in cadrul Primariei Municipiului Brasov nu poate produce un prejudiciu in cadrul unei alte institutii publice.

De asemenea, pentru a intruni elementele de tipicitate ale infractiunii ar fi trebuit ca fapta imputata inculpatului sa produca urmarea imediata prevazuta de textul de lege. Astfel, art. 297 C. pen. prevede ca fapta ar trebui sa cauzeze o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Or, nu se indica care este paguba creata sau care interese ar fi fost vatamate.

Lipsind toate aceste elemente, este mai curand abordabil temeiul de achitare prevazut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., dincolo de faptul ca acest contract, asa cum aratam si in cele de mai sus, este un contract permis de lege.

Nu doar ca acest contract nu este interzis de lege, dar este chiar permis de H.G. nr. 841/1995. Dovada ca este permis este larga practica in acest sens, institutii precum CSM, Ministerul Justitiei, DNA, etc., avand in derulare astfel de contracte.

Raportat la cel de-al doilea capat de acuzare - participatie improprie la abuz in serviciu va rugam sa observati ca acuzatia, si daca am admite ca este asa cum pretinde Ministerul Public, nu poate subzista infractiunea in forma descrisa prin rechizitoriu.

Ni se spune ca George SCRIPCARU „a solicitat directorului Pulpea Augustin ca in cazul in care pe adresa R.A.T. Brasov vor veni instiintari sau solicitari de comunicare a numelui soferului care a condus autoturismul care i-a fost predat, depistat in trafic ca a depasit viteza legala, sa fie comunicat numele unui angajat al Regiei, care astfel sa fie sanctionat contraventional in locul sau”.

In fapt, se arata ca aceste chestiuni erau transmise de catre d-na secretar Costache Angelica. Si daca lucrurile ar fi stat asa, ar fi trebuit ca cea care a transmis datele – martora Costache Angelica, stiind ca sunt neadevarate, sa raspunda penal la fel ca si George Scripcaru.

Or, este lesne de observat ca Ministerul Public viza doar functia de primar, iar nu si aflarea adevarului, tragerea la raspundere a persoanelor responsabile.

Totodata, sa observati ca nu exista nicio dovada ca la data de 02.03.2019, orele 23.00, pe DN1 la km 110 inculpatul George Scripcaru a condus autovehicului cu numar de inmatriculare BV 71 XJT in localitatea Comarnic, pe directia de deplasare Ploiesti – Brasov cu viteza peste limita maxima admisa. Ca era indeobste condus de inculpat, ca era in folosinta primariei Municipiului Brasov este adevarat, dar nu aveti dovada faptului ca in acea zi, la acea ora, pe acel tronson de drum autoturismul ar fi fost condus de George Scriparu.

In plus, nu doar ca nu exista probe nici directe, nici indirecte ca ar fi existat o astfel de solicitare, dar aveti, din contra, o proba pozitiva de nevinovatie – depozitia martorei Costache Angelica care ne-a spus ca ei nu i-a solicitat inculpatul Scripcaru o astfel de chestiune si ca, desi era cea mai de incredere persoana a lui Pulpea Augustin, nu cunoaste de existenta vreunei astfel de discutii prin care George Scripcaru sa ii fi solicitat lui Pulpea Augustin sau oricui altcuiva sa transmita datele altor soferi pentru a fi sanctionati.

Drept urmare, se impune in cazul acestei infractiuni o solutie de achitare fundamentata pe prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen”.

* Cititi aici concluziile scrise ale lui Vladimir Ciolacu, adresele avocatului catre DNA si celelalte institutii, precum si raspunsurile primite