Proiectul Legii salarizării unitare al guvernului Bolojan – demis prin cea mai votată moțiune de cenzură de după 1989 – a reușit să inflameze nu doar judecătorii, procurorii, grefierii și experții criminaliști, ci și studenții Institutului Național al Magistraturii – institut condus de judecătoarea Simona Marcu (foto). 

Auditorii de justiție au luat atitudine vineri, 5 iunie 2026, avertizând că proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice va goli sistemul judiciar, făcând neatractivă magistratura pentru cei care acum se află pe băncile facultăților sau ale INM. Mai mult: deja unii colegi iau în calcul să renunțe la a mai deveni judecători sau procurori în favoarea altor profesii juridice. Motivul nu este lipsa vocației pentru magistratură, ci felul în care Executivul își bate joc de viitorii judecători și procurori, subliniază INM-iștii.

Prezentăm comunicatul auditorilor de justiție (vezi facsimil):

„Noi, viitorii judecători și procurori ai României, privim cu profundă îngrijorare proiectul de lege referitor la salarizarea personalului plătit din fonduri publice și susținem pozițiile publice exprimate de Institutul Național al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistraturii.

În calitate de auditori de justiție, aflându-ne în etapa de formare profesională care precedă intrarea în magistratură, suntem generația care va resimți în mod direct și imediat efectele acestei reforme. Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, cei care vor intra în sistem în anii următori vor fi primii afectați de noua reglementare.

Potrivit analizei Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul de lege poate conduce la diminuări salariale de până la 40%, respectiv 43% pentru anumite funcții de conducere.

Considerăm că problema nu privește exclusiv nivelul remunerației, ci capacitatea sistemului judiciar de a atrage și păstra oameni bine pregătiți. Accesul în magistratură presupune promovarea unor concursuri de admitere deosebit de dificile, urmate de ani de formare profesională și de asumarea unui regim strict de incompatibilități, interdicții și responsabilități. Tocmai de aceea considerăm că efortul profesional, pregătirea continuă și nivelul de răspundere pe care magistratura le presupune trebuie să fie reflectate în mod adecvat de cadrul normativ și de condițiile pe care statul le oferă celor care aleg această carieră. În acest context, remunerația ar trebui să fie pe măsura exigențelor profesiei și a responsabilităților pe care aceasta le implică.

Realitatea sistemului judiciar este cunoscută de toți cei care își desfășoară activitatea în cadrul acestuia: volumul de muncă este ridicat, numărul posturilor vacante rămâne semnificativ, iar activitatea profesională depășește frecvent programul normal de lucru. Soluționarea cauzelor presupune adesea studiu suplimentar, redactarea hotărârilor și pregătirea dosarelor în afara orelor de program, inclusiv în weekenduri. În raport cu aceste realități, nivelul salarial propus de noul proiect legislativ riscă să devină un puternic factor demotivant pentru absolvenții facultăților de drept care analizează posibilitatea unei cariere în magistratură.

În mod concret, observăm deja că unii dintre colegii noștri iau în considerare orientarea către alte profesii juridice. Nu este vorba despre lipsa vocației pentru magistratură, ci despre necesitatea unui minim echilibru între responsabilitățile asumate și recunoașterea profesională oferită de stat. Nu solicităm privilegii și nici un tratament preferențial, însă ne dorim să existe motive reale pentru ca tinerii juriști să aleagă să acceadă și să rămână în magistratură.

În același timp, componenta salarială nu poate fi privită exclusiv din perspectiva politicilor de personal. Independența magistratului presupune și existența unor garanții financiare adecvate, stabile și previzibile. Acest principiu este recunoscut atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și în documentele europene și internaționale referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor. Din această perspectivă, nivelul remunerației reprezintă una dintre componentele care contribuie la protejarea independenței justiției și la consolidarea statului de drept.

În spațiul public se vorbește frecvent despre necesitatea înnoirii generaționale a magistraturii și despre intrarea tinerilor în sistem pentru a ocupa posturile care se vor vacanta în anii următori. Considerăm însă că această preocupare trebuie însoțită de măsuri care să atragă viitoarele generații în magistratură. Vocația este esențială, dar ea nu poate suplini la nesfârșit absența unor condiții care să reflecte importanța socială a muncii depuse, complexitatea activității și sacrificiile profesionale asumate.

Suntem conștienți de faptul că actualul context economic și bugetar poate impune adoptarea unor măsuri menite să asigure echilibrul finanțelor publice și utilizarea responsabilă a resurselor statului. Apreciem totuși că astfel de reforme trebuie realizate cu respectarea principiilor constituționale și a rolului fundamental pe care justiția îl ocupă într-un stat de drept. Din acest motiv, solicităm factorilor decizionali să reanalizeze dispozițiile proiectului de lege care privesc sistemul judiciar și să identifice soluții care să asigure atât sustenabilitatea bugetară urmărită de legiuitor, cât și respectarea garanțiilor necesare funcționării unei justiții independente, eficiente și capabile să răspundă așteptărilor cetățenilor”.