Secțiile Unite de la Înalta Curte de Casație și Justiție – instanță condusă de judecătoarea Lia Savonea (foto) – au votat vineri, 22 mai 2026, sesizarea Curții Constituționale a României față de proiectul de lege care aduce zeci de amendamente la Codul de procedură penală. 

Este vorba, în principal, despre modificarea competenței instanțelor și a parchetelor, schimbarea regulilor privind declinarea și reunirea cauzelor, precum și acordarea unor drepturi suplimentare victimelor. Inițiativa de act normativ a fost votată în urmă cu câteva zile de Camera Deputaților ca for decizional (click aici pentru proiect și expunerea de motive).

Principalele vicii de neconstituționalitate semnalate de ICCJ se referă la:

- blocajele care vor apărea din cauza schimbării regulilor privind disjungerea și reunirea cauzelor (inclusiv cu extinderea nepermisă a competenței judecătorului de cameră preliminară);

- încălcarea dreptului la un proces echitabil pentru persoane vulnerabile (victime, deținuți, bătrâni, persoane fără Internet etc.), prin eliminarea citării acestora și obligarea lor să urmărească parcursul dosarelor pe Portal Just;

- încălcarea dreptului la apărare: împiedicarea judecătorului de fond să mai analizeze legalitatea și loialitatea obținerii probelor, lăsând această atribuție doar pentru judecătorul de cameră preliminară.

Redăm comunicatul ICCJ privind sesizarea CCR:

„La data de 22 mai 2026, ora 11:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară,

În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată,

Cu participarea unui număr de 96 judecători cu respectarea cerințelor de cvorum prevăzute de lege,

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește:

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026) în raport de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție.

Pe scurt, sesizarea ÎCCJ către CCR susține că modificările propuse la Codul de procedură penală (PL-x 228/2026) sunt neconstituționale pentru că afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților.

Viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil și înfăptuirii justiției într-un stat de drept.

Principalele aspecte vizează:

I. Reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară

Legea introduce posibilitatea reunirii/disjungerii cauzelor în camera preliminară, dar fără corelare cu regulile existente. Judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deși rolul lui se rezumă la verificarea legalității urmăririi penale. Apar blocaje practice: la ce parchet se restituie cauza, cum se separă dosarele reunite, cum se evită soluțiile contradictorii.

II. Eliminarea citării la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară

Noua regulă spune că după primul termen părțile trebuie singure ‘să urmărească parcursul dosarului’. Norma este vagă și neclară. Se afectează dreptul la apărare și procesul echitabil, deoarece părțile nu mai sunt citate nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare. Sunt dezavantajate persoanele vulnerabile: deținuți, vârstnici, victime, persoane care nu au acces la internet sau nu dețin cunoștințele digitale pentru utilizarea platformelor.

III. ‘Autoritatea de lucru judecat’ în camera preliminară

Legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce priveşte legalitatea probelor, aspect ce contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată. Instanța de fond ar fi împiedicată să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial. Se limitează dreptul la apărare și rolul instanței de judecată în înfăptuirea justiției.

Pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituționalitatea unor prevederi normative după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor, se impune verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată”.

* Citiţi aici întreaga hotărâre ICCJ privind atacarea legii la CCR