Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat luni, 22 septembrie 2025, o dezlegare de drept in legatura cu fapta prevazuta de art. 12 alin. 1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie: „efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale”.

Concret, Completul ICCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept condus de presedinta Sectiei penale, judecatoarea Eleni Marcu (foto 1), a stabilit ca fapta de mai sus este infractiune doar daca faptuitorul a folosit informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii lui.

Iata minuta hotararii prealabile nr. 327/2025 din dosarul nr. 463/1/2025:

„Admite sesizarea formulata de catre Curtea de apel Bacau in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:

'Daca in cazul infractiunii prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 este necesar sa fie indeplinita conditia utilizarii de informatii obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale pentru intrunirea elementului material al laturii obiective ce consta in efectuarea de operatiuni economice ca acte de comert incompatibile cu functia, daca este prezumat de lege avantajul obtinut de autorul faptei sau daca aceasta conditie speciala se aplica doar pentru varianta alternativa a savarsirii faptei prin incheierea de tranzactii financiare?'

si stabileste ca:

In cazul infractiunii prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, pentru intrunirea elementului material al laturii obiective ce consta in efectuarea de operatiuni economice, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana, este necesar sa fie indeplinita conditia utilizarii de informatii obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii acesteia.

Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art.477 alin. (3) din Codul de procedura penala.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 22 septembrie 2025”.

ICCJ, sesizata in dosarul unui politist acuzat de afaceri imobiliare

Instanta suprema s-a pronuntat dupa ce a fost sesizata din oficiu la 5 februarie 2025 de catre judecatorii Adrian-Octavian Finica si Neculai-Catalin Iacobut de la Curtea de Apel Bacau, in cauza nr. 4498/103/2022, in care Directia Nationala Anticoruptie l-a trimis in judecata pe politistul judiciar Ionica-Alin Stoica (foto 2), inspector (locotenent) la IPJ Neamt. DNA il acuza ca in 2021 ar fi administrat de facto o firma imobiliara, negociind mai multe contracte privind construirea unui bloc, precum si pretul viitoarelor apartamente si spatii comerciale, firma respectiva – SC Nova House Neamt SRL – obtinand incasari efective de 50.000 de euro din platile facute in avans de catre viitorii proprietari.

Publicatia locala Atacul.ro a relatat mai multe despre aceasta speta, scriind ca DNA ar fi trebuit sa-l ancheteze nu doar pe politist, ci si Primaria Targu-Neamt, pentru autorizatia de construire emisa in cazul cladirii construite intr-o zona centrala a orasului, cladire care i-a revoltat pe vecini din cauza ca ar fi fost ridicata cu nerespectarea distantei legale fata de celelalte imobile.

Revenind: prin sentinta nr. 63 din 19 iunie 2024, judecatoarea Mihaela-Maria Bumbu de la Tribunalul Neamt l-a condamnat pe politist la 9 luni de inchisoare cu suspendare. Iar acum, in apel, CA Bacau a sesizat ICCJ pentru dezlegarea chestiunii de drept de mai sus.

Redam comunicatul DNA din 3 ianuarie 2023 privind inculparea lui Stoica:

„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Bacau au dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului STOICA IONICA - ALIN, la data faptei inspector de politie in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Neamt, Serviciul de Investigare a Criminalitatii Economice, Biroul de Investigare a Criminalitatii in Mediul de Afaceri, sub aspectul savarsirii infractiunii de efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In perioada mai – septembrie 2021, inculpatul Stoica Ionica – Alin, impreuna cu alte persoane, ar fi administrat in fapt o societate comerciala si ar fi efectuat operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu calitatea sa de ofiter de politie judiciara, incompatibilitate prevazuta de art. 45 alin. 1 lit. a din Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului si art. 10 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare.

Astfel, in aceasta perioada, societatea comerciala respectiva a inceput edificarea unui bloc de locuinte in Targu Neamt si a incheiat cinci antecontracte de vanzare cumparare cu privire la apartamentele ce urmau a fi construite.

Concret, demersurile inculpatului Stoica Ionica – Alin, in calitate de administrator de fapt ar fi constat, printre altele, in:

- ar fi negociat in mod direct cu reprezentantii mai multor societati comerciale, actiuni ce au avut ca urmare incheierea de catre societate, prin reprezentantul societatii, a contractelor de lucrari si de dirigentie de santier;

- ar fi stabilit impreuna cu reprezentantul societatii necesarul de materiale, furnizorii si pretul de achizitie;

- ar fi stabilit impreuna cu celelalte persoane pretul de vanzare al apartamentelor si spatiilor comerciale ce urmau a fi construite si ar fi participat la negocieri cu posibili cumparatori.

In perioada susmentionata, societatea comerciala respectiva a efectuat plati, atat in numerar cat si prin operatiuni bancare, in valoare totala de 635.317 lei catre furnizori si a incheiat cinci antecontracte de vanzare cumparare in valoare totala de 187.500 de euro din care a incasat in contul bancar cu titlu de avans echivalentul in lei a 50.000 de euro.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Neamt”.

Prezentam pasajul-cheie din incheierea prin care CA Bacau a sesizat ICCJ:

„Curtea constata ca motivele de apel invocate de inculpat vizeaza tocmai aspectul legat de imprejurarea daca pentru prima varianta alternativa a infractiunii prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr.78/2000, constand in efectuarea de operatiuni economice incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana trebuie indeplinita si conditia utilizarii informatiilor obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale.

Ca atare, pentru a preintampina o eventuala antepronuntare in privinta apelului formulat, Curtea va prezenta argumentele esentiale care fundamenteaza cele doua opinii conturate pe acest aspect:

Opinia potrivit careia doar modalitatea de realizare a elementului material al infractiunii prev. de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000 in cea de-a doua ipoteza impune utilizarea informatiilor obtinute in virtutea functiei indeplinite.

Prin Decizia nr. 252 din 23 aprilie 2019, Curtea Constitutionala a constatat ca, potrivit dispozitiilor art. 12 litera a) teza intai din Legea nr. 78/2000, este pedepsita cu inchisoarea de la 1 la 5 ani, daca este savarsita in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, fapta care consta in efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana.

Astfel, Curtea a observat ca, pentru ca efectuarea de operatiuni financiare sa constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii, norma criticata impune realizarea a doua conditii/cerinte esentiale: operatiunile financiare sa fie efectuate ca acte de comert si aceste operatiuni financiare, ca acte de comert, sa fie incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste respectiva persoana.

Interzicerea unor asemenea operatiuni financiare, ca acte de comert, are ca finalitate atat asigurarea respectarii principiilor economiei de piata si a libertatii economice, cat si protejarea demnitatii persoanelor care ocupa anumite functii/atributii/insarcinari publice, obiectul juridic al infractiunii prevazute de dispozitiile art. 12 lit. a) teza intai din Legea nr. 78/2000 constituindu-l ocrotirea relatiilor sociale referitoare la onestitatea persoanelor care, in considerarea functiei, atributiei sau insarcinarii primite, trebuie sa se abtina de la efectuarea de astfel de operatiuni.

In continuare, prin aceeasi decizie, Curtea a retinut ca efectuarea de operatiuni financiare inseamna realizarea de tranzactii referitoare la bani si credite, activitati care presupun o plata, implicand circulatia banilor sau a creditelor.

De asemenea, Curtea a observat ca norma criticata cere ca operatiunea financiara sa fie efectuata ca act de comert, deci sa constituie un act de specula sau o actiune de intermediere in circulatia bunurilor, facuta in mod organizat. De aceea, retragerile de numerar si operatiunile de emitere a ordinelor de plata, chiar daca sunt operatiuni financiare, nu constituie, in acelasi timp, si acte de comert.

Tot prin Decizia nr. 252 din 23 aprilie 2019, precitata, instanta de contencios constitutional a mai retinut ca o alta conditie pentru existenta infractiunii prevazute de dispozitiile art. 12 lit. a) teza intai din Legea nr. 78/2000 este reprezentata de scopul pentru care se efectueaza operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana, si anume acela de a obtine pentru sine sau pentru altul bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, fara a avea relevanta daca scopul a fost sau nu atins.

Prin urmare, simpla efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, nu determina, prin ea insasi, existenta elementului material al infractiunii, ci efectuarea de operatiuni financiare are relevanta penala si poate constitui elementul material al infractiunii analizate numai daca fapta este savarsita ca act de comert, daca operatiunile financiare sunt incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana si daca sunt savarsite in scopul determinat de legiuitor. In acelasi sens au fost pronuntate: Decizia nr. 243 din 6 aprilie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 527 din 6 iulie 2017, Decizia nr. 700 din 7 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 42 din 17 ianuarie 2018, si Decizia nr. 502 din 13 iulie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 64 din 20 ianuarie 2022.

Examinand aceste considerente, regasite intr-o decizie obligatorie a instantei de control constitutional, se apreciaza ca nu se face nicio referire la pretinsa cerinta esentiala suplimentara, constand in utilizarea informatiilor obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii, care este, asadar, atasata exclusiv tezei a II-a a infractiunii prevazute de art. 12 alin. 1 litera a din Legea nr. 78/2000, interpretare validata tacit de Curtea Constitutionala, conform analizei realizate prin deciziile citate si regasita in jurisprudenta constanta a instantelor de judecata.

Prin urmare, se apreciaza ca doar modalitatea de realizare a elementului material al infractiunii in cea de-a doua ipoteza impune utilizarea informatiilor obtinute in virtutea functiei indeplinite.

De altfel, instanta suprema, prin decizii de speta, a validat, la randul sau, interpretarea potrivit careia nu este aplicabila cerinta ca efectuarea operatiunilor financiare ca acte de comert, incompatibile cu functia, sa se realizeze prin utilizarea unor informatii obtinute in exercitarea functiei, retinand ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 12 alin. 1 litera a teza I din Legea nr. 78/2000 in cazul inculpatului politist care desfasura operatiuni financiare ca acte de comert in administrarea de facto a unei societati comerciale, independent de cerinta utilizarii unor informatii la care sa fi avut acces in virtutea functiei (a se vedea, I.C.C.J., Sectia penala, Decizia penala nr. 2645 din 22.09.2014, Decizia penala nr. 61/A din 15.03.2018).

Intr-o alta opinie, se apreciaza ca in varianta prevazuta de teza I a art. 12 alin.1 lit. a din Legea 78/2000, continutul incriminarii nu se limiteaza la comiterea elementului material prin simpla incalcare a unei stari de incompatibilitate, ci ar fi aplicabila si conditia atasata elementului material al infractiunii prevazute de teza a II-a, respectiv ca fapta sa fi fost comisa prin utilizarea informatiilor obtinute in virtutea functiei, atributiei ori insarcinarii sale.

Sub aspectul laturii obiective, fapta incriminata la art. 12 lit. a) este o infractiune cu continuturi alternative, deoarece elementul material al laturii obiective consta atat in efectuarea de operatiuni economice, ca acte de comert incompatibile cu functia, cat si in incheierea de tranzactii financiare, atunci cand persoana care detine functia foloseste informatiile obtinute in cadrul exercitarii ei.

Sub aspectul laturii subiective, infractiunea prevazuta de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, in prima modalitate alternativa de savarsire poate fi comisa cu intentie directa in situatia in care prevede faptul ca informatiile pe care le detine ii confera un avantaj in raport cu ceilalti operatori si chiar urmareste sa obtina acest rezultat uzand de pozitia privilegiata pe care se afla, respectiv cu intentie indirecta, in cazul in care operatorul prevede faptul ca informatiile pe care le detine in exercitiul functiei reprezinta un avantaj si nu urmareste, dar accepta posibilitatea ca ar putea fi privilegiat. In ambele situatii, persoana vizata cunoaste starea de incompatibilitate in care se afla aceasta.

Astfel, legiuitorul prezuma ca autorul faptei si-a creat avantajul fata de ceilalti participanti la circuitul economic prin insasi incalcarea interdictiei la care este supus, in acest caz nefiind nevoie ca acesta sa si utilizeze efectiv informatiile la care are acces infractiune este asimilata infractiunii de coruptie si are ca obiect juridic relatiile sociale referitoare la activitatea de serviciu, care impun o atitudine corecta, onesta a persoanelor care efectueaza operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplinesc ori incheie tranzactii financiare utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii lor.

Se apreciaza necesar a se face o nuantare, raportat la activitatile desfasurate(cele care atrag starea de incompatibilitate), fiind, necesar a se stabili daca functia detinuta este susceptibila a-i crea autorului faptei parghiile necesare spre a detine un avantaj fata de ceilalti potentiali participanti la operatiunile financiare. Astfel, spre exemplu, un politist care desfasoara operatiuni financiare ca acte de comert constand in vanzarea de legume si fructe (in afara programului de lucru), desi incalca prevederile art. 45, lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, aflandu-se intr-o stare de incompatibilitate prevazuta de lege, nu obtine un avantaj fata de ceilalti participanti implicati in circuitul operatiunilor financiare din domeniul respectiv. In acest sens, in masura in care politistul care incalca aceasta interdictie, fara a utiliza informatii obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale si fara a dobandi de plano o pozitie de superioritate fata de ceilalti participanti la operatiuni financiare, ca acte de comert, faptele savarsite constituie temei pentru supunerea acestuia unei evaluari din partea Agentiei Nationale de Integritate, fara a intra sub incidenta Legii nr. 78/2000.

In sustinerea acestei opinii, se considera ca fiind relevante prevederile legale de la art. 96, alin. (1) din Legea nr. 161 din 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei potrivit carora,

Functionarii publici, functionarii publici parlamentari si functionarii publici cu statut special pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice, al creatiei literar-artistice. Functionarii publici, functionarii publici parlamentari si functionarii publici cu statut special pot exercita functii in alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt in legatura directa sau indirecta cu atributiile exercitate ca functionar public, functionar public parlamentar sau functionar public cu statut special, potrivit fisei postului.

Astfel, se considera ca starea de incompatibilitate la care se refera art. 12, lit.a) din Legea nr. 78/2000 trebuie sa indeplineasca si conditiile acestui text de lege, care reglementeaza cu titlu special asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei - legislatie conexa Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea si sanctionarea faptelor de coruptie, tocmai in acest mod fiind facuta diferenta intre o stare de incompatibilitate si o infractiune asimilata de coruptie”.

* Cititi aici intreaga incheiere de sesizare a Inaltei Curti

sursa foto: Atacul.ro