Inalta Curte de Casatie si Justitie a obtinut marti, 25 noiembrie 2025, o importanta victorie la Curtea Constitutionala a Romaniei in legatura cu pensiile romanilor.

CCR a admis sesizarea de neconstitutionalitate depusa luna trecuta de catre ICCJ si AUR impotriva proiectului de lege prin care regimul PSD-PNL-USR-UDMR al lui Ilie Bolojan urmareste sa-i impiedice pe romani sa-si retraga toti banii din fondurile private de pensii (piloanele II si III).

Amintim ca proiectul de lege declarat neconstitutional acum stabileste ca beneficiarii pot retrage doar 30% din pensia privata, restul sumei fiind esalonata pe opt ani (click aici pentru a citi).

CCR nu s-a atins de radacina raului

Totusi, trebuie sa subliniem ca instanta de contencios constitutional nu a admis principalul motiv de neconstitutionalitate (respectiv atentatul guvernului Bolojan la dreptul de proprietate), ci un motiv secundar – si anume: discriminarea creata prin faptul ca initiativa de act normativ excepteaza romanii bolnavi de cancer. Potrivit proiectului, acestia pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub forma de plata unica. Or, acest aspect „incalca principiul egalitatii in drepturi, intrucat instituie o discriminare care nu este bazata pe criterii obiective, ci, dimpotriva, pe criteriul subiectiv al afectiunii de care sufera membrul contributor la un fond de pensii”, puncteaza CCR.

De asemenea, remarcam ca decizia nu a fost luata cu unanimitate de voturi.

Iata comunicatul Curtii:

„Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de deputati apartinand Grupului parlamentar al Aliantei pentru Unirea Romanilor si de Inalta Curte de Casatie si Justitie si a constatat ca prevederile art.55 alin.(2) din Legea privind plata pensiilor private sunt neconstitutionale.

Totodata, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins ca neintemeiata obiectia de neconstitutionalitate formulata de deputati apartinand Grupului parlamentar al Aliantei pentru Unirea Romanilor si de Inalta Curte de Casatie si Justitie si a constatat ca prevederile art. 3 alin. (1) pct. 15 si 23, art. 3 alin. (1) pct. 31 lit. d) si e), art. 5 alin. (1) lit.g, art. 7 alin. (1), art.8 lit.b), art.9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin.(1) lit.b), art. 13 alin.(1), art. 18 alin. (2) lit.b), art.20 alin.(2), art.21 lit. a), b) si c), art.22 alin.(1), art.28 alin.(1) lit.i), art.39, art. 43, art. 44 alin. (5), art. 51, art.54, art.55 alin.(1), (3) si (4), art.56, art.60, art.66, art. 67 alin.(6), art. 101 alin. (2), art. 102 alin. (1) lit. a) pct. (i), lit. b) si c) si alin.(5) din Legea privind plata pensiilor private, precum si legea mentionata, in ansamblul sau, sunt constitutionale, in raport de criticile formulate.

Rezumat

Curtea Constitutionala a constatat ca stabilirea, ca regula, a platii catre membrul unui fond de plata a pensiilor private / facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului sau personal transferat catre fondul de plata, sub forma de plata unica acordata inaintea inceperii platii pensiilor lunare, nu reprezinta o nesocotire a dreptului de proprietate privata asupra sumelor reprezentand contributia la fondul de pensii, nu instituie o discriminare intre cei care au beneficiat deja de plata integrala a intregului activ personal acumulat in fondul de pensii si cei care urmeaza sa se supuna regulii platii fractionate si nici nu este de natura sa incalce principiul neretroactivitatii legii.

In schimb, art.55 alin.(2) din lege, care excepteaza de la aceasta regula persoanele care sufera de afectiuni oncologice, cu privire la care se prevede ca pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub forma de plata unica, incalca principiul egalitatii in drepturi, intrucat instituie o discriminare care nu este bazata pe criterii obiective, ci, dimpotriva, pe criteriul subiectiv al afectiunii de care sufera membrul contributor la un fond de pensii.

Argumente

- Dispozitiile in virtutea carora membrul fondului de plata a pensiei nu poate incasa ca plata unica decat 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privata, legea criticata influentand doar modalitatea de plata. Reglementarea eliberarii sumelor in mod fractionat si cu periodicitate lunara deriva din specificul notiunii de pensie, care, prin ipoteza, presupune prestatii succesive, intinse, de obicei, pe toata durata vietii. In cazul legii in discutie, durata de plata este, ca regula, de minimum 8 ani. O plata efectuata integral, uno ictu, ar contrazice insasi ideea de pensie, care este menita a reprezenta o sursa constanta de venit, de care titularul sa beneficieze periodic, un timp cat mai indelungat, ca o fructificare a efortului pe care, in timpul vietii active, l-a depus prin munca remunerata, si care sa ii asigure, si dupa acest moment, veniturile necesare traiului zilnic.

- Modalitatea de plata instituita prin legea criticata raspunde si cerintelor referitoare la existenta unui scop legitim al reglementarii, adecvare, necesitate si asigurarea unui just echilibru intre interesele concrete pentru a fi corespunzatoare scopului urmarit.

- Nu este nesocotit nici principiul neretroactivitatii legilor, Curtea constatand ca legea criticata nu afecteaza validitatea contractelor anterioare, ci reglementeaza o etapa ulterioara, si anume plata pensiei.

- In ceea ce priveste criticile referitoare la pretinsa lipsa de precizie, claritate si previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat ca nu poate fi retinuta, dispozitiile criticate intrunind exigentele de calitate rezultate prin principiul legalitatii consacrat de art.1 alin.(5) din Constitutie.

Decizia este definitiva si general obligatorie.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.