Inalta Curte de Casatie si Justitie propune un “Acord pentru Justitie si Stabilitate Institutionala”. Este vorba despre un angajament comun al institutiilor statului roman pentru protejarea statului de drept, dar si pentru asigurarea stabilitatii in perioada de redresare economica.

Amintind ca “judecatorii si procurorii nu pot crea legea, ci doar o aplica” si ca Justitia nu poate “sa repare prin interpretare omisiunile altor puteri”, cu referire la omisiunea Parlamentului de a pune in acord prevederile privind prescriptia cu Decizia CCR din 2018, instanta suprema condusa de judecatoarea Lia Savonea (foto) pune pe masa un acord cu urmatoarele obiective:

-respectarea Justitiei in statul de drept;

-incetarea atacului politic asupra Justitiei;

-comunicarea publica responsabila;

-protejarea sistemului judiciar ca fundament al statului de drept si garantarea statutului magistratilor;

-cooperare institutionala loiala;

-responsabilitate si colaborare loiala pentru indeplinirea angajamentelor din PNRR.

De asemenea, in ceea ce priveste pensiile de serviciu ale magistratilor, ICCJ cere o proportie rezonabila intre salariu si pensia de serviciu si solicita elaborarea unui plan realist de etapizare a aplicarii oricaror modificari legislative privind pensiile si veniturile magistratilor, astfel incat tranzitia sa se faca gradual, echitabil si fara pierderi bruste de venit, protejand toti magistratii aflati in functie — de la instantele de prim grad pana la Inalta Curte si parchetele corespunzatoare. ICCJ arata ca se impune asigurarea protectiei statutului profesional si material pentru toti colegii din sistemul judiciar, in mod egal si corespunzator, indiferent de nivelul instantei sau al parchetului, unitatea statutului magistratului fiind conditia fundamentala a independentei sistemului de justitie. 

Totodata, ICCJ propune acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, directionate transparent catre magistratii care asigura efectiv functionarea instantelor si parchetelor.

“Sistemul judiciar reafirma ca responsabilitatea, echilibrul si cooperarea loiala intre institutiile statuluisunt cheia depasirii momentului de criza. Sistemul judiciar isi asuma partea sa de reforma si propune un parteneriat real cu Guvernul, Parlamentul si Presedintia pentru consolidarea statului de drept si mentinerea credibilitatii Romaniei in Uniunea Europeana”, transmite Inalta Curte.

Iata comunicatul ICCJ:

“In contextul intalnirii convocate de catre Presedintele Romaniei la Palatul Cotroceni pe tema pensiilor magistratilor,

Inalta Curte de Casatie si Justitie propune

Acordul pentru Justitie si Stabilitate Institutionala

Angajament comun al institutiilor fundamentale ale statului roman pentru protejarea statului de drept si pentru asigurarea stabilitatii in perioada de redresare economica.

1. Respectarea Justitiei in statul de drept

Toate puterile statului se angajeaza sa respecte independenta si rolul constitutional al Justitiei, ca fundament al democratiei si garantie a drepturilor cetatenilor. Respectarea hotararilor instantelor judecatoresti, a deciziilor Curtii Constitutionale si a recomandarilor Comisiei Europene reprezinta expresia angajamentului Romaniei fata de valorile statului de drept si de apartenenta sa la Uniunea Europeana.

Nicio masura administrativa, fiscala sau politica nu va putea fi adoptata in contradictie cu principiile independentei Justitiei si ale echilibrului constitutional al puterilor in stat.

2. Incetarea atacului politic asupra Justitiei

Reprezentanti ai autoritatilor publice sa isi asume angajamentul comun de a asigura un climat de respect, echilibru si neutralitate politica in raport cu sistemul judiciar. Justitia nu poate fi subiect de campanie, tinta de atac politic sau instrument de deturnare a responsabilitatilor altor puteri ale statului.

Un exemplu relevant il constituie situatia prescriptiei raspunderii penale, generata de Deciziile Curtii Constitutionale prin care s-a declarat neconstitutionala sintagma 'oricarui act de procedura in cauza' din art. 155 alin. (1) Cod penal. 
Dupa publicarea deciziei, articolul a devenit inaplicabil, iar instantele nu mai puteau prelungi termenul de prescriptie in lipsa unei interventii legislative. Conform art. 147 alin. (1) din Constitutie, Parlamentul si, in subsidiar, Guvernul aveau obligatia de a pune codul penal in acord cu decizia CCR.Aceasta obligatie nu a fost indeplinita, ceea ce a generat un vid normativ si efecte grave in cauzele penale.

In locul unei asumari responsabile, s-a manifestat o atitudine de delegare a responsabilitatii catre sistemul judiciar, insotita de atacuri publice la adresa magistratilor.

Judecatorii si procurorii nu pot crea legea, ci doar o aplica. A cere Justitiei sa repare prin interpretare omisiunile altor puteri inseamna a-i cere sa incalce Constitutia.

Orice forma de atac politic, discurs denigrator sau presiune publica la adresa instantelor ori a magistratilor este incompatibila cu principiile statului de drept. Justitia trebuie respectata, protejata si sprijinita in exercitarea rolului sau constitutional, nu transformata intr-un instrument al confruntarii politice.

3. Comunicare publica responsabila

Toate autoritatile statului isi asuma un cod de conduita publica privind comunicarea pe teme de justitie, bazat pe adevar, echilibru si respect institutional, pentru a preveni denaturarea informatiilor, presiunile si politizarea actului de justitie. Acest cod va consacra principiile respectului reciproc, transparentei, echilibrului si protejarii independentei magistratilor, asigurand un climat de incredere intre institutiile statului si cetateni.

Atacurile politice, denigrarile sau distorsionarea faptelor juridice sunt incompatibile cu principiile statului de drept.

4. Protejarea sistemului judiciar ca fundament al statului de drept si garantarea statutului magistratilor

Justitia trebuie recunoscuta ca infrastructura de stabilitate institutionala, fara de care nu exista economie functionala, investitii, nici credibilitate europeana. Se garanteaza un cadru legislativ stabil, previzibil si echitabil pentru statutul magistratilor, care sa asigure independenta judecatorilor si protectia acestora impotriva oricarei forme de presiune sau ingerinta.

Acordul pentru Justitie este, in fapt, un pact pentru Romania — pentru echilibru, legalitate si incredere.

5. Cooperare institutionala loiala

Se instituie principiul consultarii reale si prealabileintre Guvern, Parlament si CSM pentru orice initiativa legislativa care afecteaza organizarea si functionarea sistemului judiciar.

Reforma nu se face impotriva justitiei, ci impreuna cu justitia.

6. Responsabilitate si colaborare loiala pentru indeplinirea angajamentelor din PNRR

Semnalam nevoia de deplina responsabilitate care sa asigure cooperarea loiala si eficienta intre toate institutiile statului, in vederea finalizarii cu succes a angajamentelor Romaniei din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), astfel incat fondurile europene sa nu fie periclitate din cauza conflictelor politice sau a instabilitatii institutionale.

Sistemul judiciar reafirma ca responsabilitatea, echilibrul si cooperarea loiala intre institutiile statuluisunt cheia depasirii momentului de criza. Sistemul judiciar isi asuma partea sa de reforma si propune un parteneriat real cu Guvernul, Parlamentul si Presedintia pentru consolidarea statului de drept si mentinerea credibilitatii Romaniei in Uniunea Europeana.

A. Depasirea neintarziata a situatiei actuale de criza

Inalta Curte subliniaza urgenta restabilirii echilibrului institutional si bugetar pana la data de 28 noiembrie 2025, prin:

- clarificarea publica, printr-o pozitie comuna, in sensul ca jalonul 215 privind pensiile magistratilor a fost indeplinit si nu afecteaza eligibilitatea fondurilor europene;

- adoptarea unei solutii legislative unitare privind regimul de pensionare, in deplina conformitate cu deciziile Curtii Constitutionale si standardele dreptului european;

- asigurarea stabilitatii institutionale si a predictibilitatii financiare pentru a evita pierderea fondurilor PNRR si afectarea increderii partenerilor europeni.

Justitia isi face datoria; solicitam aceeasi responsabilitate din partea celorlalte puteri ale statului.

B. Proportie rezonabila intre salariu si pensia de serviciu. Plan de etapizare echitabil

Inalta Curte propune instituirea unui principiu de echitate intre veniturile din activitate si pensiile de serviciu, care sa garanteze o proportie rezonabila si predictibila intre salariul in plata si cuantumul pensiei. Aceasta masura urmareste:

- mentinerea echilibrului financiar si a coerentei statutului profesional;

- eliminarea discrepantelor intre generatiile de magistrati;

- protejarea principiului stabilitatii drepturilor castigate, in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale si cu standardele europene.

De asemenea, Inalta Curte solicita elaborarea unui plan realist de etapizare a aplicarii oricaror modificari legislative privind pensiile si veniturile magistratilor, astfel incat tranzitia sa se faca gradual, echitabil si fara pierderi bruste de venit, protejand toti magistratii aflati in functie — de la instantele de prim grad pana la Inalta Curte si parchetele corespunzatoare. Se impune asigurarea protectiei statutului profesional si material pentru toti colegii din sistemul judiciar, in mod egal si corespunzator, indiferent de nivelul instantei sau al parchetului. Unitatea statutului magistratului este conditia fundamentala a independentei sistemului de justitie.

C. Masuri de fidelizare si stabilitate pentru magistratii aflati in activitate

Magistratii care raman in activitate sustin stabilitatea sistemului si duc un volum disproportionat de munca. Recunoasterea si recompensarea echitabila a efortului lor reprezinta o datorie institutionala, nu un privilegiu. Prin urmare, este necesar:

- recunoasterea oficiala si publica a faptului ca, in prezent, magistratii aflati in activitate preiau un volum de munca disproportionat, determinat de numarul ridicat de posturi vacante si neocupate la nivelul instantelor si parchetelor precum si a faptului ca aceasta realitate afecteaza ritmul si calitatea actului de justitie si conduce la o uzura profesionala semnificativa.

- acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, directionate transparent catre magistratii care asigura efectiv functionarea instantelor si parchetelor;

- asigurarea de programe de formare profesionala continua si sprijin logistic adecvat, pentru a mentine calitatea actului de justitie in conditii de volum crescut de activitate.

Implementarea reformelor din PNRR trebuie sa se faca prin dialog, profesionalism si respect reciproc intre puterile statului, in spiritul interesului public si al credibilitatii europene a Romaniei”.