25 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CONTROLUL CALITATII – Judecatoarea ICCJ Alina Macavei propune ca membrii CSM sa fie evaluati anual in functie de obiectivele pe care le ating. In cazul in care magistratii care i-au ales nu sunt multumiti de activitatea acestora, membrii CSM pot fi revocati din Consiliu: „Publicarea unei astfel de autoevaluari constituie un act de responsabilizare si faciliteaza magistratilor cunoasterea activitatii acestora, dar si luarea deciziei pentru antrenarea raspunderii lor, prin revocare”

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

27 April 2015 16:45
Vizualizari: 4712

Dezbaterea stiintifica „Rolul Justitiei in sistemul puterilor de stat”, organizata de Asociatia Magistratilor din Romania la Palatul Parlamentului, a dat posibilitatea judecatorilor sa isi exprime pozitiile, spunem noi, curate si corecte fata de modul in care este organizat sistemul judiciar si cum ar trebui modificata legislatia pentru o mai buna functionare a Justitiei. Unul dintre magistratii care au formulat propuneri extrem de interesante si cu un urias impact asupra Justitiei anului 2015 este judecatoarea Alina Macavei (foto) de la Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Intr-un studiu caruia i-a dat citire in cadrul evenimentului, judecatoarea Macavei a atins toate temele sensibile pe care actorii Justitiei le cunoasteau, insa se temeau sa vorbeasca despre ele.


Lumeajustitiei.ro a publicat in editia de duminica, 26 aprilie 2015, pozitia judecatoarei supreme de la Sectia I civila fata de modul de functionare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar si a practicilor din sistem care vizeaza procurorii si judecatorii.

De aceasta data, va supunem atentiei pozitia judecatoarei Alina Macavei fata de raspunderea patrimoniala a magistratilor, de posibilitatea ca munca unui magistrati sa fie normata, de factorul politic prezent in Justitia romaneasca, dar si fata de modul in care este finantat sistemul judiciar.

In principal, toate „bubele” evidentiate de judecatoarea Alina Macavei isi gasesc rezolvarea in responsabilizarea magistratului si in buna organizare a sistemului judiciar fara implicarea Executivului, respectiv a factorului politic.

In acest sens, Alina Macavei propune ca necesarul de resurse umane si materiale in justitie sa fie realizat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, fara implicarea puterii executive, ceea ce implica trecerea atributiei de stabilire si gestionare a bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei la Consiliul Superior al Magistraturii, nu la Inalta Curte de Casatie si Justitie, despre care afirma ca este recomandat „sa isi pastreze rolul sau de instanta judecatoreasca si sa nu se transforme intr-un administrator secundar al justitiei”.

Referindu-se la CSM, judecatoarea suprema Alina Macavei considera ca se impune modificarea Legii nr. 317/2004 privind functionarea CSM, in sensul introducerii unui capitol in care sa fie enumerate obiectivele nerealizate de catre fiecare membru, din cele pe care si le-a propus la inceputul fiecarui an.

Publicarea unei astfel de autoevaluari constituie, in opinia judecatoarei Macavei, un act de responsabilizare a membrilor CSM si, totodata, faciliteaza magistratilor cunoasterea activitatii acestora, dar si luarea deciziei pentru antrenarea raspunderii lor, prin revocare.

Un subiect dezbatut in ultima vreme si adus in discutie de judecatoarea Macavei este cel referitor la independenta magistratilor. Pentru a inlatura lipsa de incredere in independenta magistratilor, judecatoarea Alina Macavei propune ca judecatorilor si procurorilor sa le fie interzisa detasarea in cadrul unor institutii cu activitate politica, actiune despre care apreciaza ca stimuleaza interesul magistratilor pentru a capta bunavointa clasei politice. Propunerea este, consideram noi, binevenita, daca ar fi sa tinem cont de sustinerea judecatoarei Macavei potrivit carei au ajuns sa fie detasati nu „magistratii pe care ii recomandau performantele profesionale, ci aceia pentru care magistratura a reprezentat doar o etapa in traseul lor profesional.

Prezentam in continuare pasaje din declaratiile judecatoarei Alina Macavei facute in cadrul dezbaterii „Rolul Justitiei in sistemul puterilor de stat”, organizata de AMR, in parteneriat cu Institutul de Cercetari Juridice "Acad.Andrei Radulescu" al Academiei Romane si cu Comisia juridica a Camerei Deputatilor:

Magistratii, sub imperiul muncii normate si a raspunderii patrimoniale

Volumul de munca nenormat, coroborat cu inflatia legislativa, au impus crearea de sectii specializate inca de la judecatorie si respectarea acestei specializari cu ocazia desfasurarii examenelor de promovare in functii de executie si ca judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Subfinantarea sistemului judiciar a ramas o constanta pana in anul 2010, cand a fost gasita solutia reducerii volumului de munca pe cale legislativa, prin reducerea gradelor de jurisdictie, masura care si-a produs efectele peste alti doi ani, insa doar in materie civila si penala, volumul de activitate al sectiilor de contencios-adminsitrativ de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, spre pilda, continuand sa creasca, desi schema de judecatori a ramas aceeasi.

Art. 64 al Avizului nr. 15/2012 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni prevede ca judecatorului, care doreste sa se specializeze, trebuie sa „ii fie furnizata, intr-un termen rezonabil, o formare profesionala suficienta care ar trebui terminata inaintea debutului in noile functii”.

Lipsa de viziune, asupra impactului pe care modificarile legislative de substanta din ultimii ani le vor produce, a determinat un dezechilibru al volumului de activitate intre sectii si necesitatea mutarii judecatorilor de la o sectie la alta. Au devenit aplicabile dispozitiile art. 22 alin. 2 lit. b1) coroborat cu art. 221 alin.5 din Regulamentul de organizare si functionare a instantelor de judecata care prevede ca, la solicitarea judecatorului, Colegiul de conducere al instantei decide daca ii acorda acestuia o perioada de maximum doua luni pentru a nu participa la sedintele de judecata, in scopul de a-si insusi cunostintele specifice noii specializari.

A lasa la latitudinea colegiului de conducere decizia de a acorda timp judecatorului pentru a studia un nou domeniu al dreptului, mai ales la instantele de control judiciar, unde spetele au un grad de complexitate ridicat, iar hotararea este irevocabila, contravine notiunii de buna administrare a justitiei si incalca independenta judecatorului, care se vede silit sa pronunte hotarari in materii pe care nu le cunoaste suficient cu toate ca, procedand astfel, poate raspunde disciplinar si patrimonial.

Recent vehiculata propunere de modificare a art. 96 al Legii nr. 303/2004, prin reglementarea obligativitatii formularii de indata de catre stat a actiunii in regres impotriva magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, savarsind erori judiciare, dovedeste ca este mai necesara ca oricand finalizarea, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, a programului privind „Eficienta activitatii instantelor”.

Antrenarea raspunderii patrimoniale, pentru prejudiciile cauzate in indeplinirea defectuoasa a functiei, ar trebui sa fie reglementata pentru toate cele trei puteri in stat insa, daca acest proces trebuie sa inceapa cu puterea judecatoreasca si cu procurorii, Asociatia Magistratilor din Romania are obligatia de a avertiza ca agravarea conditiilor cerute pentru atragerea raspunderi patrimoniale a magistratilor poate fi discutata numai dupa acoperirea nevoilor sistemului judiciar.

In alt mod, volumul nenormat de dosare si jurisprudenta neunitara fac ca magistratul sa devina vulnerabil, fiindu-i afectata independenta deoarece resimte permanent teama raspunderii disciplinare sau patrimoniale.

Cele aratate anterior dovedesc ca mecanismele care asigura independenta autoritatii judecatoresti functioneaza dezarticulat, lasand exclusiv pe umerii magistratilor responsabilitatea realizarii unui act de justitie de calitate, dar si raspunderea disciplinara si patrimoniala, care sunt personale, in conditiile in care cei desemnati sa asigure buna functionare a justitiei nu raspund in solidar cu acestia, ci isi termina mandatele fara nici o evaluare a activitatii lor, deci fara a fi posibila vreo forma de raspundere, nici chiar morala.

Daca exista magistrati care isi desfasoara activitatea in conditii inadecvate, antrenarea raspunderii patrimoniale a acestora trebuie sa aduca in discutie si necesitatea reglementarii raspunderii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pentru modul in care isi indeplinesc mandatul.

Din aceasta perspectiva, Legea nr. 317/2004 privind functionarea Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui completata prin introducerea cerintei ca raportul de activitate al Consiliului sa aiba dedicat un capitol in care sa fie enumerate obiectivele nerealizate de catre fiecare membru, din cele pe care si le-a propus la inceputul fiecarui an.

Publicarea unei astfel de autoevaluari constituie un act de responsabilizare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si faciliteaza magistratilor cunoasterea activitatii acestora, dar si luarea deciziei pentru antrenarea raspunderii lor, prin revocare, dupa modificarea prevederi legale existente, dar declarate neconstitutionale”.

Finantarea corecta a sistemului judiciar este cheia pentru un act juridic de calitate

Independenta puterii judecatoresti in raport cu celelalte puteri ale statului trebuie abordata si din perspectiva financiara, deoarece subfinantarea sistemului judiciar a constituit, vreme indelungata, sursa problemelor cu care s-a confruntat justitia, concretizate intr-o permanenta criza de personal si intr-un prea mare volum de activitate.

Volumul imens de activitate facea imposibila realizarea unui act de justitie de calitate si ii expunea pe magistrati riscului de imbolnavire profesionala, ceea ce a determinat Asociatia Magistratilor din Romania sa sesizeze, in anul 2001, ministrului justitiei problema subfinantarii autoritatii judecatoresti, reflectata in numarul insuficient de judecatori si procurori si in conditiile improprii de lucru din instante si parchete.

In urma acestui demers a fost introdus in Regulamentul de organizare si functionare a instantelor de judecata art. 139 alin.1 cu rolul de a identifica problemele semnalate, iar Consiliul Superior al Magistraturii a initiat un grup de lucru pentru normarea muncii, prin stabilirea unui volum optim de activitate, insa programul, denumit in prezent „Eficienta activitatii instantelor”, se pare ca va fi abandonat. Probabil, luarea unei astfel de masuri este sustinuta de temerea ca, daca s-ar stabili prin mijloace stiintifice care este volumul optim de munca, s-ar constata ca suntem inca destul de departe de standardele cerute pentru existenta unui act de justitie de calitate, care impune ca procesele sa se finalizeze intr-un termen rezonabil, jurisprudenta sa fie unitara, iar hotararile judecatoresti sa fie motivate dupa un minim standard, cu o solida argumentare in fapt si drept.

O evaluare corecta a necesarului de resurse umane si materiale in justitie poate sa fie realizata din interiorul sau, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, fara implicarea puterii executive, ceea ce necesita trecerea atributiei de stabilire si gestionare a bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei la Consiliul Superior al Magistraturii, nu la Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel cum se preconizeaza in art.136 din Legea nr. 304/2004. Recomandabil ar fi ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa isi pastreze rolul sau de instanta judecatoreasca si sa nu se transforme intr-un administrator secundar al justitiei.

Corecta finantare a sistemului judiciar are ca unic scop realizarea unui act de justitie de calitate, scop care nu poate fi disociat de nevoile magistratilor. Aceste nevoi nu trebuie sa fie privite ca privilegii si se refera la dimensionarea unei scheme de personal capabile sa sustina volumul de activitate, in dinamica sa, si sa respecte principiului specializarii judecatorilor”.

Magistratii isi stribesc increderea si independenta prin detasarea in institutii cu activitate politica

O alta prevedere legala, care reprezinta o alta sursa a lipsei de incredere in independenta magistratilor, este cea care permite detasarea acestora in cadrul unor institutii cu activitate politica.

Astfel, art.58 al Legii nr. 303/2004 permite detasarea judecatorilor si procurorilor, pe o perioada de maximum 6 ani, la solicitarea Ministerului Justitiei sau al unitatilor subordonate acestuia ori a altor autoritati publice, in cadrul acestor institutii, aspect care stimuleaza interesul magistratilor pentru a capta bunavointa clasei politice. Detasarea permite un indelung contact al judecatorilor sau procurorilor cu interese de natura politica, care isi pun amprenta asupra activitatii lor ulterioare, fie si numai prin asimilarea persoanei sale cu o anumita optiune politica, aspect care ar trebui evitat.

Abrogarea acestui text legal este necesara si pentru ca, in cele mai multe cazuri, de prevederile legale anterior mentionate nu au beneficiat magistratii pe care ii recomandau performantele profesionale, ci aceia pentru care magistratura a reprezentat doar o etapa in traseul lor profesional.

In ultimii ani, doi dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii au candidat pentru functia de judecator la Curtea Constitutionala, functie care presupune votul plenului Camerei Deputatilor, deci un vot politic, cat si sustinere politica, ambii judecatori avand sprijinul declarat al unui anumit partid politic. De aceea, modificarea art. 69 alin.2 al Legii nr.47/1992, prin excluderea din randul persoanelor eligibile pentru functia de judecator la Curtea Constitutionala a magistratilor, ar inlatura aceste suspiciuni de apartenenta politica, interzisa prin lege judecatorilor. Magistratii, care vor sa acceada la aceasta functie, au posibilitatea de a-si da demisia din magistratura.

Pe langa unda de neincredere la adresa independentei justitiei, pe care o astfel de candidatura o readuce in discutie, decizia respectivilor judecatori, de a nu isi duce la capat mandatul si de a pune mai presus interesul personal, in detrimentul increderii pe care colegii judecatori le-au acordat-o, trebuie analizata si din punct de vedere moral.

Ruperea oricaror parghii prin care politicul poate acapara interesul magistratilor nu trebuie privita ca o piedica in cariera profesionala a acestora, ci reprezinta o alta interdictie, din larga gama a interdictiilor pe care magistratii le au”.

Comentarii

# Esecul Danilet date 27 April 2015 17:03 +5

Esecul www.iurispedia.ro promovat intens de Vasilica Danilet si de CSM, cine si-l asuma? NU S-A FACUT NIMIC!

# ockiu date 27 April 2015 20:18 +10

eheee, evaluare :) da. foarte corect spune doamna judecator. dar cine ar trebui sa schimbe regulile la CSM? io?

# Adina date 27 April 2015 20:36 +5

http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/judecatoare-din-iasi-verificata-de-ani-pentru-ca-familia-ei-traia-cu-259-euro-lunar--94202.html

# Alex date 27 April 2015 22:05 +11

Deacord cu propunerea doamnei judecator. Legea raspunderii magistratilor, pe cand???

# Eu date 28 April 2015 12:57 +3

Multa vrajeala pe lumea asta. Ce raspundere? Cum sa raspunzi pentru ca ai distrus o viata????? 

# mulder, agentul mulder date 28 April 2015 15:37 +3

adica cum sa raspunda? simplu: da un raspuns! nu "ASTA-I RO-MANIA? A distrus o viata?! mare scofala! Politicineii nostrii au distrus/distrug generatii, asa ca pentru o viata....nici macar nu se sinchisesc unii dintre ei (magistrati). Se va ajunge(daca nu s-o fi ajuns deja?!) precum "autopsierul": taie o carne, nu il intereseaza cine a fost mortu' si nici de ce a murit.....

# Cezar Gascu date 28 April 2015 20:52 +1

În sfârșit se vorbeste despre volum optim de activitate la judecători! !! Dar pana acum cum s-a judecat pe banda rulanta fără ca judecătorii sa se revolte? Mi-e greu sa mă gândesc câte greșeli s-or fi făcut.  Mai ales avocații ar trebui sa susțină demersul acestui judecător curajos.

# Nicu date 28 April 2015 20:59 +1

Doamna judecător are dreptate când spune ca detașarile judecătorilor mai rău încurcă decât ajuta. A se vedea judecătorul Putura Ovidiu de la Bistrița,  un incompetent care de abia si-a luat gradul de tribunal și a ajuns candidat la ministerial,   deși se știa cât este de corupt.

# andrei badescu date 29 April 2015 21:55 +1

Au incoltit germenii trecerii la etapa poststanciu. Dupa etapa de reforma bruta a societatii, urmeaza, asa cum este normal, o etapa de rafinare a macanismului de functionare institutional. Si asa facem primii pasi in atat de fragilul stat de drept pe care ni-l dorim atat de mult. Felicitari doamnei magistrat. Multumiri doamnei Stanciu. 

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 24.04.2024 – Gulutanu s-a mai captusit cu o acuzatie. Doua refuzuri la noua SIIJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva