Nici macar condamarile Romaniei la CEDO pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil de catre anumiti magistrati nu ii impiedica pe CSM-isti sa acuze ca victimele judecatilor strambe ale fostei sefe a ICCJ Livia Stanciu submineaza autoritatea justitiei, pe simplul fapt ca acestea au iesit in presa sa isi strige victoria si sa condamne abuzul. In loc sa ia masuri sa se recunoasca abuzul si sa se dispuna sanctiunile cuvenite, CSM-isti (deveniti slugi ale institutiilor de forta) ii pun la zid pe oamenii trimisi in puscarie in mod abuziv prin incalcarea drepturilor fundamentale ale omului, dupa cum a stabilit CEDO.

Romania TV, Antena 3 si Luju.ro sunt de vina pentru ca au facut publice noutatile de la CEDO si au prezentat cazurile Gutau si Gaitanaru

Potrivit comunicatului de presa al CSM din data de 16 decembrie 2016, in materialele de presa ale posturilor TV Antena 3 si Romania TV si ale site-ului Lumeajustitiei.ro in care au fost dezbatute cazurile Mircia Gutau, Octavian Gaitanaru si Decebal Traian Remes au fost aduse critici la adresa activitatii judecatorilor Inaltei Curti, "acreditandu-se ideea ca prin condamnarea persoanelor mentionate justitia s-a facut in mod tendentios, preferential si abuziv, la comanda politica, cu incalcarea principiului egalitatii partilor in procesul penal, in scopul accederii unui judecator in functii reprezentative din cadrul sistemului judiciar”. In acelasi timp, retine CSM a fost criticata activitatea procurorilor DNA, lasandu-se sa se inteleaga ca in cadrul acestei unitati de parchet sunt instrumentate dosare penale „la comanda politica si prin constituirea nelegala sau distrugerea unor probe”.

Toate aceste afirmatii, concluzioneaza CSM, au avut ca scop „decredibilizarea intregului sistem judiciar roman prin inducerea in constiinta opiniei publice a ideii functionarii anormale si incorecte a acestuia".

Iata comunicatul de presa al CSM pentru apararea independentei sistemului judiciar in raport de afirmatii publice referitoare la cazurile judiciare ale d-lor. M. Gutau, O. Gaitanaru si D.T. Remes:

“In sedinta din data de 15 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca afirmatiile lansate in spatiul public prin intermediul unor emisiuni si materiale de presa difuzate de posturile de televiziune „Romania TV”, „Antena 3” si prin intermediul publicatiei online www.luju.ro, referitoare la activitatea judecatorilor si procurorilor in cazurile judiciare ale unor persoane cu functii publice, au adus o grava atingere independentei sistemului judiciar in ansamblul sau, cu consecinta subminarii credibilitatii justitiei.

Totodata, in temeiul Protocolului privind colaborarea dintre CSM si CNA incheiat la data de 17 noiembrie 2011, Plenul Consiliului a hotarat sesizarea Consiliului National al Audiovizualului.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei si are dreptul si obligatia de a apara judecatorii si procurorii impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Verificarile au fost efectuate de Inspectia Judiciara la solicitarea presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv ca urmare a sesizarii DNA.

Acestea au vizat afirmatiile lansate in spatiul public prin intermediul emisiunii „Romania de poveste”, difuzata in data de 03.12.2016 de postul „Romania TV”, emisiunii „Sinteza Zilei”, editiile din 16.11.2016, 20.11.2016 si 05.12.2016, emisiunii „Esential” din 05.12.2016, difuzate de postul „Antena 3” si articolul publicat online de www.luju.ro la data de 05.12.2016.

In cadrul materialelor de presa mentionate au fost intens dezbatute cazurile judiciare particulare ale domnilor Mircia Gutau, Octavian Gaitanaru si Decebal Traian Remes.

Criticile au vizat, pe de o parte, activitatea judecatorilor ICCJ, acreditandu-se ideea ca prin condamnarea persoanelor mentionate justitia s-a facut in mod tendentios, preferential si abuziv, la comanda politica, cu incalcarea principiului egalitatii partilor in procesul penal, in scopul accederii unui judecator in functii reprezentative din cadrul sistemului judiciar. Pe de alta parte, a fost criticata activitatea procurorilor DNA, afirmandu-se ca acestia instrumenteaza dosare penale la comanda politica si prin constituirea nelegala sau distrugerea unor probe.

Prin afirmatiile lansate in spatiul public s-a urmarit, in esenta, decredibilizarea intregului sistem judiciar roman prin inducerea in constiinta opiniei publice a ideii functionarii anormale si incorecte a acestuia.

Referitor la cazurile domnilor Mircia Gutau si Octavian Gaitanaru, este adevarat ca CEDO a constatat incalcarea dreptului la un proces echitabil, retinand ca ICCJ a condamnat inculpatii fara o administrare nemijlocita a probelor (reaudierea martorilor si a partilor), desi instantele inferioare au dispus achitarea.

Procedura reglementata de CEDO nu reprezinta insa o „cale de atac” internationala impotriva hotararilor nationale, deoarece Curtea nu judeca conform dreptului national, ci doar stabileste, in functie de circumstantele unei anumite cauze, daca a fost sau nu incalcat un drept fundamental protejat de Conventie.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului condamna statul, ca structura juridica, format din cele trei puteri – legislativa, executiva si judecatoreasca si nu judecatorul cauzei, existand obligatia statului condamnat sa analizeze cauzele care au dus la condamnarea sa.

Trebuie mentionat ca potrivit legislatiei in vigoare la data solutionarii cauzelor penale privind pe numitii Mircia Gutau și Octavian Gaitanaru de catre instantele nationale, legislatia nu prevedea norme imperative care sa impuna judecatorilor din recurs obligatia de a readministra probele si de a reaudia martorii ascultati la instantele de fond și de apel, dupa parcurgerea deja a unei cai devolutive de atac.

Abia ulterior, in anul 2009, dupa prima condamnare a Romaniei de catre Curtea Europeana, Statul Roman, prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, a procedat la modificarea dispozitiilor procesual penale in sensul ca instantele de control judiciar sunt obligate sa administreze in mod nemijlocit probele supuse analizei și sa reaudieze inculpatii.

Or, pana la momentul intervenirii acestor modificari legislative, instantele de recurs au solutionat cauzele analizate cu respectarea prevederilor legale in vigoare la data investirii lor, respectiv in fond, in apel și in recurs.

De aceea, trebuie retinut ca aspectele pe care le sanctioneaza Curtea europeana privesc dispozitiile procesuale penale nationale care nu erau aliniate normelor europene de drept, situatii care au fost ulterior remediate prin interventia legiuitorului și modificarea Codului de procedura penala.

Instanta europeana nu a stabilit vinovatia sau nevinovatia vreunei persoane, ci a condamnat statul roman ca urmare a aplicarii unei legislatii care nu oferea toate garantiile prevazute de Conventie, legislatie in vigoare la acea data și la care judecatorii erau obligati sa se raporteze.

Este de retinut așadar, ca instanta europeana nu a analizat, nu a sanctionat și nu a pus in discutie conduita vreunuia dintre judecatorii care au compus completul colegial al instantei supreme.

De asemenea, nu solutiile de condamnare pronuntate in calea de atac a recursului au fost criticate de Curtea Europeana de la Strasbourg, ci faptul ca nu s-a procedat la o readministrare a probatoriului in recurs, situatie reglementata ulterior prin interventie legislativa.

Potrivit Codului de procedura penala, pe baza deciziei CEDO, partea in favoarea careia s-a constatat incalcarea unui drept prevazut de Conventie poate solicita instantei competente revizuirea deciziei de condamnare.

De altfel, aceasta cale extraordinara de atac a fost exercitata de domnul Octavian Gaitanaru dupa pronuntarea hotararii CEDO in cazul sau. In revizuire, ICCJ a pronuntat condamnarea inculpatului pentru savarsirea acelorasi infractiuni pentru comiterea carora a fost condamnat initial.

Inspectorii judiciari au constatat ca prin interpretarea subiectiva a argumentelor expuse in deciziile CEDO, interesul și atentia opiniei publice au fost directionate de la necesitatea modificarii unei legislatii nealiniate Conventiei, la situatia particulara a judecatorilor ICCJ.

Referitor la cauza penala in care a fost implicat domnul Decebal Traian Remes, inspectorii judiciari au apreciat ca declaratiile acestuia si ale unor invitati, expuse in emisiuni publice, potrivit carora justitia este influentata de factorul politic, aflandu-se in fata unei hotarari judecatoresti pronuntata la comanda politica, fara fundament si in lipsa unor probe doveditoare, au rolul de a submina autoritatea judecatoreasca.

Denaturarea realitatii de fapt si modul de expunere publica a unei cazuistici particulare reliefeaza existenta unei campanii de presa menita sa induca opiniei publice ideea ca sistemul judiciar se afla la discretia unor persoane cu functii de conducere, ce pot actiona in interesul propriu, fara respectarea garantiilor constitutionale si legale.

Afirmatiile lansate in spatiul public au avut ca scop dezinformarea opiniei publice cu privire la modul de functionare a sistemului judiciar, cu un impact profund negativ asupra justitiabililor, de natura a le afecta increderea in actul de justitie si de a amplifica nemultumirile care, de altfel, sunt inerente in procedurile judiciare.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca afirmatiile mentionate au depasit limitele admisibile ale unui discurs public, reprezentand o grava ingerinta in actul de justitie, care a afectat independenta sistemului judiciar, cu consecinta scaderii increderii cetatenilor in justitie".

*Cititi aici Raportul Inspectiei Judiciare