Plenul CSM a simtit nevoia acuta sa aprobe, in data de 6 februarie 2014, un Regulament privind accesul judecatorilor, procurorilor si magistratilor asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie la informatii clasificate secrete de stat si de serviciu. Cu alte cuvinte, toti magistratii plus procurorii au acces la informatii secret de stat sau de serviciu, numai avocatii partilor nu, decat daca cer sa aiba certificiat ORNISS temporar. Astfel, orice cetatean poate fi judecat in baza unor asa-zise probe secret de stat sau de serviciu din anexele secrete ale dosarelor, fara ca inculpatul si avocatul sau sa poata lua act de probele care se presupune ca il incrimineaza, incalcandu-se astfel dreptul la aparare. Pe de alta parte, se adeveresc cele scrise recent de Lumeajustitiei si nu mai e un zvon ca la nivelul instantelor penale din tara, judecatorii au semnat un angajamant ca nu vor divulga date secrete cu informatile clasificate din aceste dosare.

Acest regulament va naste mari scandaluri, iar la CEDO vor curge sesizarile pe incalcarea dreptului la un proces echitabil. Altfel spus, un avocat pe care partea il ia in aparare trebuie musai sa aiba ORNISS, si daca nu are, trebuie sa schimbe avocatul, caci risca sa fie judecat de judecatori si procurori care au acces, conform actualului Regulament aprobat de CSM, la astfel de informatii clasificate.

Iata ce scrie in anexa Regulamentului sus-mentionat din data de 6 februarie 2014, aprobat de plenul CSM:

” Art.2- (1) Pentru judecatorii, procurorii si magistratii asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, accesul la informatii clasificate - secret de stat, respectiv secret de serviciu, este garantat, potrivit art.7 alin.4 din Legea nr.182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile si completarile ulterioare, sub conditia numirii si depunerii juramantului.

(1) Judecatorii si procurorii, inclusiv membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecator si procuror, sunt indreptatiti sa aiba acces la informatiile clasificate secret de stat ori secret de serviciu, fara indeplinirea procedurilor de verificare prevazute de art.(7 alin (1)-(3) si art.28 din Legea nr.182/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa ce au luat cunostinta de responsabilitatile ce le revin privind protectia informatiilor clasificate si au semnat un angajament scris de pastrare a secretului prevazut la art.7 alin (4), respectiv art.36 alin (3) din aceeasi lege.

(2) In conditiile art. (1) si (2), judecatorii si procurorii pot avea acces la informatiile clasificate secret de stat ori secret de serviciu, cu prespectarea principiului necesitatii de a cunoaste, in concordanta cu atributile specific”.

Cu alte cuvinte, toti magistratii pot avea acces la informatii clasificate, ceea ce in timpul urmaririi penale si a judecarii procesului este in dauna invinuitului sau inculpatului daca avocatul acestuia nu poate avea acces la aceste date. Astfel, egalitatea de arme din timpul actului procesual dispare!

Acelasi regulament se aplica si judecatorilor delegati sau desmenati sa indeplineasca alte activitati in cadrul compartimentelor instantei, dar si judecatorilor de supraveghere a privarii de libertate, precum si judecatorilor delegati sau detasati la Consiliul Superior al Magistraturii.

Conform acestui Regulament, ”angajamentul scris de pastrare a secretului de stat si a secretului de serviciu va fi semnat in termen de 10 zile de la intrarea acestuia in vigoare sau, dupa caz, de la data depunerii juramantului si va fi predat conducatorilor institutiilor unde isi desfasoara activitatea persoanele sus-mentionate in articolele anterioare”.

Toti cei care semneaza acest angajament in baza actualului regulament si a Legii 182/2002 sunt obligati sa pastreze secretul asupra informatiilor clasificate ce le-au fost incredintate in timpul exercitarii functiei, iar obligatia se mentine si in timpul suspendarii din functie dar si dupa eliberarea din functie.

Contactata telefonic, presedinta Curtii de Apel, Lia Savonea (foto 2), ne-a explicat ca au fost date angajamente de catre judecatori cu ORNISS pna acum, in baza Legii 585/2002, articolul 35 aliniat 3, care prevede urmatoarele: „ (1) Persoanele carora le-au fost eliberate certificate de securitate sau autorizatii de acces vor fi instruite, atat la acordarea acestora, cat si periodic,cu privire la continutul reglementarilor privind protectia datelor clasificate (...) Persoanele prevazute la alin.1 vor semna angajamentul de confidentialitate prevazut la anexa 3”.

Actualul Regulament largeste aria celor care vor avea acces la informatii clasificate, insa ramane in aer dreptul invinuitului sau inculpatului si a aparatorilor acestuia de a afla ce probe „secrete” se afla in aceste anexe, astfel ca el nu poate fi aparat impotriva unor acuzatii bazate pe probe nestiute decat de magistratii procurori si judecatori. Intrebata de aceasta situatia, presedinta Curtii de Apel Bucuresti, Lia Savonea ne-a declarat ca, personal, a facut nenumarate demersuri pentru a se reglementa intr-un fel similar si dreptul avocatului de a avea acces la acele informatii, atata la ICCJ, cat si la CSM si la Ministerul Justitiei, dar demersurile sale nu au avut pana azi o finalitate.

Acum, sa vedem ce zice Noul Cod de procedura penala la articolul 352, alin 11 si 12: „In cazul in care informatiile clasificate sunt esentiale pentru solutionarea cauzei, instanta solicita de urgenta, dupa caz, declasificarea totala, partiala sau trecerea intr-un alt grad de clasificare, ori permiterea accesului la cele clasificate de catre aparatorul inculpatului. Daca autoritatea emitenta nu permite aparatorului inculpatului accesul la informatile clasificate, acestea nu pot servi la pronuntarea unei solutii de comndamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei in cauza”. Or, in practica, un cetatean poate avea un avocat in cursul urmariri penale ce nu are ORNISS si drept urmare, informatiile clasificate nu pot fi cunoscute de el sau de catre aparator, drept urmare acele probe, conform Noului Cpp, nu pot fi luate in considerare din start, drept pentru care cetateanul nu poate fi trimis in judecata in baza lor.

Pe de alta parte, prin Regulamentul dat de CSM in 6 februarie 2014, au acces la informatiile secret de stat si de serviciu si judecatorii sau procurorii detasati la Institutul National al Magistraturii, Inspectia Judiciara si Scoala Nationala de Grefieri. Ne intrebam ce secrete de stat sau alte informatii clasificate ajung la Scoala de Grefieri sau la INM, unde se face scoala?

*Cititi aici anexa la Regulamentul aprobat de CSM in 6 .02.2014