Presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Adrian Bordea (foto stanga) si procurorul Gheorghe Muscalu (foto dreapta), au sustinut, joi 18 decembrie 2014, o conferinta de presa ocazionata de finalizarea mandatelor pe care le-au ocupat in 2014 la conducerea institutiei. In timp ce presedintele Adrian Bordea a abordat tema eficientizarii activitatii manageriale a instantelor si alte subiecte preponderent pozitive, precum derularea proiectului norvegian, implementarea programului Statis-Ecris, imbunatatirea schemelor de personal, in special la nivelul grefei,  Gheorghe Muscalu a fost mai preocupat in discursul de final de mandat de evidentierea acelor probleme ale sistemului judiciar inca nesolutionate sau care, in opinia sa, ar trebui sa preocupe cu prioritate activitatea curenta a Consiliului.

Vicepresedintele Gheorghe Muscalu a vorbit despre nevoia de adaptare a celor trei legi de baza ale Justitiei - 303/2004, 304/2004 si 317/2004 - la noile realitati ale sistemului judiciar. In acest context, seful Sectiei pentru procurori a CSM a subliniat necesitatea responsabilizarii Consiliului Superior al Magistraturii, in detrimentul politicului, in ceea ce priveste numirile la nivelul functiilor de conducere din Ministerul Public: „Cu privire la activitatea desfasurata in Comisia nr. 1 vizand modificarile legilor Justitiei, pentru ca mi-am propus la inceputul acestui an ca tema de referinta aceasta modificare intrucat sunt depasite si trebuie adaptate noilor realitati ale sistemului judiciar. Cred ca prin consultarea judecatorilor si procurorilor pe care am realizat-o pe parcursul acestui an, dar si in anul 2013, cu privire la cele trei legi, legile 303, 304 si 317, am ajuns la o forma care, urmand a fi pusa in dezbatere publica de catre Ministerul Justitiei pe care il vom sesiza cat de curand, speram sa ajungem sa adaptam la realitatile de acum dispozitiile acestor legi. Spun aceasta, pentru ca este o perioada delicata, pentru ca s-a pus mult timp in discutie, in principal pe zona numirilor la nivelul functiilor de conducere din cadrul Ministerului Public, implicarea altor puteri. Cred ca solutia corecta, pentru a inlatura orice dubiu cu privire la implicarea politica, din partea ministrului Justitiei si presedintelui Romaniei, solutia corecta ar fi aceea de a se realiza o dezbatere reala pe aceasta problema si sa se ajunga eventual de a se spune ca este corect de a se continua in aceasta modalitate, opinie cu care marturisesc ca eu nu sunt de acord, sau de a se merge pe linia care este reglementata la acest moment pentru numirea functiilor de conducere, de varf, la nivelul Inaltei Curti de Castie si Justitie, respectiv, de a responsabiliza Consiliul Superior al Magistraturii in selectia respectiva si a propune presedintelui numirea respectiva”.

Prezentam concluziile la final de mandat ale presedintelui CSM, judecatorul Adrian Bordea:

"O realizare foarte importanta a fost legata de eficienta Justitiei. Criteriile de eficienta pe care noi le-am stabilit in grupurile de lucru ale Consiliului impreuna cu judecatorii si procurorii din tara a fost preluat chiar si in The Justice Scoreboard, acel instrument european de evaluare a Justitiei. Noi am utilizat aceste criterii si s-au constatat utile pentru statele europene, astfel incat spunem noi ca este o mare realizare a sistemului judiciar roman.

Acum, faptul ca au intrat in vigoare codurile penale, in acelasi timp, insa, a intrat in vigoare si Legea insolventei, care se vadeste a fi un cod al insoventei, a creat sistemului judiciar o dificultate, pentru ca s-au constatat unele neconcordante legislative, neconcordante care au dus la determinarea unor modificari legislative, 46 de propuneri de modificare legislativa care la acest moment se afla in Camera Deputatilor, camera decizionala.

Am inceput anul acesta si proiectul norvegian, un proiect de mare anvergura, care va aduce in sistemul judiciar un plus de vigoare, nu numai profesional, proiectul se deruleaza cu niste fonduri extraordinar de mari, e vorba de 9 milioane de euro, in care sunt incluse si aparate IT de care sistemul judiciar are nevoie. Lucrurile astea sunt cunoscute demult, sistemul IT al instantelor si parchetelor dateaza din 2006, deci, imaginati-va ce greu se poate lucra cu ele.

Un alt element care, sa spunem, a dus la eficientizarea activitatii manageriale a instantelor a fost programul Statis-Ecris. Este un program pe care statisticienii din cadrul CSM-ului, impreuna cu Tribunalul Arges, deci program care a reusit sa releve foarte exact tot ceea ce ii trebuie unui manager de instanta pentru evaluarea eficientei acesteia, si anume, poti vedea cate dosare sunt pe rol, cate dosare sunt mai vechi, pe obiecte de activitate, pe judecator, cate au ramas definitive, cum au ramas definitive, prin nerecurare, prin neapelare, sau in caile de atac. Deci, este un instrument extraordinar de util nu numai pentru managementul instantei, chiar si pentru managementul dosarului, judecatorul poate sa-si vada foarte bine oglinda activitatii sale.

In acelasi sens al eficientei instantelor si parchetelor, am incercat sa redimensionam schemele de personal, am avut un sprijin substantial al ministrului Justitiei in ceea ce priveste posturile de grefier, anul acesta putem spune ca au fost finantate 282 de posturi de grefier, poate ca neasteptat la inceputul anului.

Tot in vederea eficientizarii instantelor, am incercat sa echilibram volumul de activitate pe fiecare instanta si parchet, redistribuind posturi vacante, acolo unde era necesar.

Urmare a noilor modificari legislative procedurale, procedura civila si procedura penala, evident ca a trebuit sa schimbam si legislatia secundara, s-o adaptam noilor exigente, asa incat regulamentele de ordine interioara, regulamentul de aplicare a Legii insolventei, au fost prioritatile activitatii din Consiliu.

Sub aspect disciplinar, in primul rand, as vrea sa afirm ca Inspectia Judiciara a fost eficienta, si-a desfasurat activitatea bine, ne-a furnizat datele necesare pentru a putea hotari asupra situatiilor pe care le-am avut de solutionat. Sectia pentru judecatori a solutionat 20 de cauze, Sectia de procurori, daca nu ma insel, 12. Mai avem pe rol 7 la Sectia pentru judecatori, iar la Sectia pentru procurori, 2 cauze. Au fost suspendati din functie 18 judecatori si 8 procurori. Suspendarile s-au datorat fie trimiterilor in judecata, fie masurilor preventive, fie ca sanctiuni disciplinare. E o cifra foarte mare daca veti face comparatie cu perioada trecuta, iar lucrul acesta ne ingrijoreaza. Noi speram ca anul acesta sa fi fost un an de inceput al eradicarii fenomenului de nelegalitate in sistemul judiciar, de nerespectare a legii in sistemul judiciar, pentru ca daca judecatorii si procurorii nu respecta legea, ce putem cere de la ceilalti cetateni. De aceea, aceasta activitate a constituit pentru noi o prioritate. Am pornit la inceputul anului impreuna cu domnul vicepresedinte cu gandul eficientei activitatii instantelor si am constatat ca, in parte, cateva dintre obiectivele propuse le-am realizat".

Prezentam concluziile la final de mandat ale vicepresedintelui CSM, procurorul Gheorghe Muscalu:

"Va multumesc, in numele meu si in numele domnului presedinte, pentru intelegerea de care ati dat dovada in acest an, un an destul de dificil pentru sistemul judiciar. Si am in vedere faptul ca un sistem judiciar de putine ori suporta intr-o perioada atat de scurta de timp intrarea in vigoare a 4 noi coduri. Si m-as referi numai la zona de procedura penala, care vine cu o filosofie proprie, vine cu institutii proprii, vine cu o noua abordare in ceea ce inseamna combaterea vechilor forme de criminalitate, ceea ce a creat dificultati in aplicare, atat pentru judecatori, cat si pentru procurori. Permanent, am incercat sa gasim modalitati de evaluare a implementarii noilor coduri. La inceputul lunii decembrie, chiar am demarat o activitate la nivelul CSM astfel incat in urmatoarele doua luni, pana la 1 februarie, sa facem o evaluare concreta a ceea ce a insemnat aplicarea Codului penal si Codului de procedura penala - iar in paralel se va face si se va continua activitatea de evaluare a aplicarii Codului de procedura civila -, astfel incat, in luna februarie, noi speram ca pana atunci modificarile pe care le-am propus la Codul de procedura penala vor fi adoptate, sa putem trage o concluzie cu privire la eficienta acestor noi legi, cu privire la distribuirea resursei umane la nivelul structurii Ministerului Public, evident, in corelare directa cu actiunile demarate de Procurorul General si, bineinteles, cu ceea ce ministrul Justitiei realizeaza pe aceasta tema.

Ceea ce ne-a preocupat intens a fost integritatea in sistem. Din pacate, cineva facea o analiza in urma cu putin timp, in ultimii 10 ani au iesit din sistem ca urmare a condamnarilor, ca urmare a implicarii in dosare penale, aproape 100 de judecatori si procurori. Va marturisesc ca este foarte mult. Iar actiunile noastre, atat ale judecatorilor, cat si ale procurorilor membri ai CSM, in ultima perioada, s-au axat, in intalnirile pe care le-am avut cu virgula colectivele de judecatori si procurori, pe aceasta tema. Respectarea standardelor impuse de conditia de magistrat judecator sau procuror, respectarea normelor deontologice prevazute in Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si, bineinteles, atragerea atentiei colectivelor, judecatorilor si procurorilor, in concret, despre consecintele acestor incalcari.

Spunea domnul presedinte ca a fost un numar foarte mare de cauze disciplinare. Inspectia Judiciara este o structura care lucreaza autonom, inspectorii sunt independenti si solutiile pe care le iau. Sectia pentru judecatori a solutionat un numar foarte mare de cauze, de dosare disciplinare, si are in continuare pe rol un numar mare de dosare disciplinare, Sectia pentru procurori a ramas la sfarsitul acestui an cu numai doua dosare disciplinare. Poate ca si incarcatura si-a spus cuvantul aici. Din pacate, noi am exclus, printr-o hotarare a Sectiei, doi procurori din sistem, e adevarat, unul a facut obiectul si al altei cauze disciplinare si a fost exclus si in acea cauza disciplinara, spun din pacate pentru ca erau procurori cu experienta, concluziile noastre au fost in sensul ca se impune o analiza concreta la nivelul unitatii respective pe zona managementului realizat de primul procuror si mai departe de primul procuror al parchetului de pe langa tribunal, si evident am si dispus masuri in acest sens. Numarul mare de actiuni disciplinare promovate de Inspectia Judiciara si, de asemenea, de catre Procurorul General ca titular al actiunii disciplinare dupa anul 2012, scoate in evidenta faptul ca, inca, in sistem sunt probleme. Ceea ce am vrut sa transmitem in intalnirile noastre a fost faptul ca un sistem care se vrea sa fie consolidat, si ma refer la magistratura, fie ca vorbim de judecatori sau de procurori, trebuie sa elimine aproape total aceste comportamente.

Pe parcursul anului 2014, la fel o spun, din pacate, numarul de solicitari pentru incuviintarea perchezitiei, retinerii, arestarii preventive sau arestarii la domiciliu venit de la Directia Nationala Anticoruptie, in principal, dar si de la alte unitati de parchet, a fost destul de mare. Nu au existat situatii in care Sectia pentru procurori sa refuze incuviintarea masurilor respective. Mai departe, pentru ca procurorul este raspunzator, cauzele au mers in instante si, pe toate incuviintarile dispuse de Sectia pentru procurori si la fel de Sectia pentru judecatori, judecatorii, in solutionarea cererilor, au dispus masurile respective.

Pe perioada anului 2014, de asemenea, s-a mentinut aproape constant numarul de solicitari de pensionare al judecatorilor si procurorilor. Au plecat din sistem judecatori si procurori cu expertiza, cu experienta, cu 25-30 de ani vechime. Au fost pensionati 75 de judecatori si 45 de procurori. De asemenea, si-au dat demisia 5 judecatori si 3 procurori, iar ca urmare a condamnarilor definitive, normal, venite din anii anteriori, ca urmare a trimiterii in judecata anterior anului 2014, au plecat din sistem 7 judecatori si 9 procurori.

Un alt element pe care l-am avut in vedere de la inceptul anului a fost acela al apararii independentei sistemului, independentei si impartialitatii judecatorilor si procurorilor si, evident, a reputatiei profesionale, in masura in care s-a apreciat ca aceasta a fost incalcata, la cererea judecatorilor si procurorilor. Acest atribut al apararii independentei, care este fundamental, prevazut in Constitutia Romaniei si dat in competenta CSM, am incercat sa nu il ducem in derizoriu. Am incercat sa facem in asa fel incat sa fie aplicabil si, prin hotararile pe care le-am dispus la nivelul Plenului CSM, sa facem sa se inteleaga faptul ca Justitia trebuie sa fie lasata sa functioneze si nu trebuie sa formeze obiectul, in concret, al dezbaterilor publice. Noi am inteles foarte bine dificultatea acestui an pentru ca au fost doua etape electorale si evident ca in dezbaterile publice, pe aceste doua etape electorale, temele pe Justitie normal ca au constituit, uneori, probleme importante in dialogul public. Am atras atentia, nu avem un instrument la indemana de a sanctiona si nici nu cred ca ne dorim sa aplicam sanctiuni administrative sau de orice alta natura, vrem insa si speram ca in continuare sa se inteleaga acest lucru, ca in zona publica aceste teme concrete pe Justitie sa fie date la o parte. Cred ca politicienii sau persoanele publice trebuie sa inteleaga faptul ca pot atrage atentia in virtutea dreptului la informare pentru societate pe o anumita tema, dat trebuie sa renunte la obiceiul de a dezbate public, de a veni cu solutii, de a face judecati publice, de a trasa eventuale directii pentru zona Justitiei. Din pacate, si anul acesta, numarul cererilor de aparare a independentei si reputatiei profesioanale a fost destul de ridicat, dar, din fericire, timpul (...) s-a scurtat, au fost materiale care ne-au sosit de la Inspectie in 10 zile, in doua saptamani, iar intr-o saptamana Plenul a pus pe ordinea de zi si a dispus, prin hotarare, una dintre solutiile prevazute de lege.

Vreau sa mai fac o singura precizare, cu privire la activitatea desfasurata in Comisia nr. 1 vizand modificarile legilor Justitiei, pentru ca mi-am propus la inceputul acestui an ca tema de referinta aceasta modificare intrucat sunt depasite si trebuie adaptate noilor realitati ale sistemului judiciar. Cred ca prin consultarea judecatorilor si procurorilor pe care am realizat-o pe parcursul acestui an, dar si in anul 2013, cu privire la cele trei legi, legile 303, 304 si 317, am ajuns la o forma care, urmand a fi pusa in dezbatere publica de catre Ministerul Justitiei pe care il vom sesiza cat de curand, speram sa ajungem sa adaptam la realitatile de acum dispozitiile acestor legi. Spun aceasta, pentru ca este o perioada delicata, pentru ca s-a pus mult timp in discutie, in principal pe zona numirilor la nivelul functiilor de conducere din cadrul Ministerului Public, implicarea altor puteri. Cred ca solutia corecta, pentru a inlatura orice dubiu cu privire la implicarea politica, din partea ministrului Justitiei si presedintelui Romaniei, solutia corecta ar fi aceea de a se realiza o dezbatere reala pe aceasta problema si sa se ajunga eventual de a se spune ca este corect de a se continua in aceasta modalitate, opinie cu care marturisesc ca eu nu sunt de acord, sau de a se merge pe linia care este reglementata la acest moment pentru numirea functiilor de conducere de varf la nivelul Inaltei Curti de Castie si Justitie, respectiv, de a responsabiliza Consiliul Superior al Magistraturii in selectia respectiva si a propune presedintelui numirea respectiva".