Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, reprezentata de judecatoarele Natalia Roman si Dana Girbovan, si Asociatia Magistratilor din Romania – filiala Cluj, condusa de judecatoarea Andreea Chis au trimis CSM un punct de vedere comun cu privire la rolul Consiliului Superior al Magistraturii in revocarea membrilor sai. Reactia UNJR si AMR – filiala Cluj vine ca raspuns la notele intocmite de Directia de legislatie, documentare si contencios privind procedura de revocare a judecatorilor Cristi Vasilica Danilet si Alina Ghica, prin care se incearca sa se acrediteze existenta unor nereguli in procesul de revocare.

Potrivit UNJR si AMR, erorile materiale din sesizarea Judecatoriei Ramnicu Valcea nu sunt de natura a influenta rezultatul. Cele doua organizatii mentioneaza in punctul de vedere comun transmis CSM ca si in aceste conditii se incearca gasirea unui viciu de procedura in modul de convocare a adunarilor generale. UNJR si AMR cer CSM sa inlature nota directiei de specialitate si sa ia act de hotararea celor peste 1.600 de judecatori din intreaga tara, de revocare a magistratilor Alina Ghica si Cristi Vasilica Danilet din Consiliu.

Prezentam in continuare consideratiile AMR – filiala Cluj si UNJR in legatura cu rolul CSM in revocarea membrilor sai

“Referitor la notele intocmite de Directia de legislatie, documentare si contencios privind procedura de revocare a membrilor consiliului Cristi Vasilica Danilet, din partea judecatoriilor si Alina Ghica, din partea curtilor de apel, intelegem sa formulam urmatoarele precizari:

a) In ceea ce priveste procedura de revocare, nu reiteram textele de lege, care sunt detaliate in cele doua note, insa dorim sa subliniem cateva aspecte legate de interpretarea lor de catre directia de specialitate.

Astfel, in ceea ce priveste declansarea procedurii, aceasta s-a realizat, in ambele cazuri, de cate o instanta de la nivelul la care functioneaza cei doi judecatori amintiti, fiind vorba despre Judecatoria Ramnicu Valcea si Curtea de Apel Cluj. Adunarea generala a unei instante poate fi convocata de 1/3 parte din judecatori, ceea ce s-a si intamplat, imprejurare retinuta in nota.

Desi interpreteaza textele restrictiv, in sensul ca majoritatea de 2/3 dintre cei care voteaza intr-o adunare generala trebuie sa se raporteze la numarul total al judecatorilor, chiar daca unii lipsesc din adunarea generala, sunt in concediu de maternitate, detasati, membri CSM etc, aceste aspecte nu pot influenta rezultatul, pentru ca, chiar in aceste conditii restrictive, cele doua majoritati cerute de lege, sunt intrunite, in favoarea revocarii votand majoritatea simpla a judecatoriilor, respectiv curtilor de apel, iar, in cadrul adunarilor generale luate in calcul, au votat o majoritate calificata de 2/3 dintre judecatorii acelei instante, inclusiv detasati etc.

Erorile materiale din sesizarea Judecatoriei Ramnicu Valcea nu sunt de natura a influenta rezultatul, asa cum rezulta si din nota directiei.

Se incearca, insa, gasirea unui viciu de procedura in modul de convocare a adunarilor generale.

Reamintim ca prima procedura de revocare a fost declansata de Tribunalul Cluj, la solicitarea AMR – Filiala Cluj, in cazul dnei judecator Viorica Bejinaru.

Pentru ca, in regulamentul privind organizarea si functionarea consiliului nu existau dispozitii privind procedura revocarii, am cerut consiliului ca, simetric cu procedura alegerilor membrilor CSM, consiliul sa fie cel care convoaca adunarile generale ale instantelor, dupa declansarea procedurii de revocare de catre una dintre acestea.

Reamintim ca, potrivit chiar textelor de lege invocate in nota directiei, o adunare generala a unei instante nu are calitatea de a convoca alte adunari generale. Acestea pot fi convocate doar de presedinte, 1/3 din judecatori, colegiul de conducere al acelei instante sau CSM.

Pentru ca se vorbeste de simetrie cu procedura alegerilor, in lipsa unei prerogative recunoscute de lege adunarii generale declansatoare de a convoca alte adunari, CSM are obligatia, la cererea adunarii generale care a declansat procedura, sa stabileasca o data unica pentru convocarea in vederea consultarii a celorlalte adunari generale de la nivelul aceleiasi instante (sau parchet). Subliniem ca aceste adunari generale nu au optiunea de a se convoca sau nu, la cererea presedintelui (existand presedinti care au refuzat convocarea), a colegiului de conducere sau a unei treimi dintre judecatorii respectivelor instante, ci sunt obligate sa o faca si sa-si spuna parerea in legatura cu revocarea sau nu a membrului respectiv. De asemenea, participarea la aceste adunari generale nu este una facultativa, ci este o obligatie legala, ca si participarea la oricare adunare generala, nerespectarea ei insemnand incalcarea unei atributii prevazute de lege.

CSM, la acea data, in loc sa introduca dispozitiile solicitate in regulamentul sau de organizare si functionare, a dat o hotarare distincta a Plenului, este vorba despre Hotararea nr. 714/2006, la care se face referire in nota directiei, prin care a stabilit, in mod cat se poate de confuz si interpretabil, ca „adunarea generala a instantei la care s-a declansat procedura revocarii membrului Consiliului Superior al Magistraturii gestioneaza aceasta procedura la nivelul tuturor instantelor pe care le reprezinta membrul Consiliului Superior al Magistraturii a carui revocare se cere, colecteaza materialele intocmite de toate adunarile generale si centralizeaza rezultatul votului” (s.n.).

Iata, deci, ca, la acea data, consiliul a refuzat sa reglementeze procedura in detaliu, desi i s-a cerut acest lucru, cu intentia nedisimulata de a impiedica finalizarea, din cauza impedimentelor legale deja invederate, a oricarei proceduri. Nota directiei chiar precizeaza ca, pana acum, nu a fost finalizata vreo procedura. Dar, iata ca acum adunarile generale au finalizat procedura, cu sau fara reglementare expresa.

Nu este necesara vreo schimbare de legislatie in acest sens, cum gresit sustine nota directiei, consiliul fiind abilitat prin lege sa-si adopte regulamentul de organizare si functionare, normele privind procedura de revocare a membrilor si alegerea conducerii trebuind sa fie cuprinse in acest regulament. Nu se pune problema unor discutii ulterioare pe aceste modificari, pentru ca acest lucru i s-a solicitat deja consiliului, iar acesta s-a eschivat. De altfel, la conferinta internationala organizata de UNJR in noiembrie anul trecut, pe tema consiliilor judiciare din Europa, la care au fost invitati cei doi judecatori revocati, participand, dintre ei, doar domnul judecator Danilet, in materialul referitor la transparenta activitatii consiliului si integritatea membrilor sai, a fost atins acest punct sensibil, referitor la refuzul consiliului de a adopta reglementari care sa transparentizeze activitatea sa, pentru ca, apoi, sa se poata ascunde in spatele lipsei de reglementare, fiind avansata propunerea de completare a regulamentului de organizare si functionare in sensul aratat.

Daca, in sedinta Plenului, consiliul si-ar insusi nota directiei de specialitate, ar incalca unul dintre cele mai elementare principii de drept, invocandu-si propria turpitudine. Cu alte cuvinte, refuza sa reglementeze, pentru ca apoi, invocand lipsa de reglementare, sa adopte orice solutie, in cazul de fata, o solutie de protejare a membrilor sai in fata singurei modalitati de evaluare a activitatii lor in calitate de membru CSM.

Asadar, concluzia relevanta care trebuie avuta in vedere este aceea ca au fost intrunite cele doua majoritati cerute de lege, dincolo de orice dubiu, neputandu-se invoca incalcarea unei proceduri inexistente din motive imputabile consiliului.

b) Cat priveste fondul revocarii, respectiv motivele de revocare, acestea nu pot fi cenzurate de consiliu. Daca tot se vorbeste de simetrie, asa cum adunarile generale nu argumenteaza de ce considera ca e bine sa aleaga un membru in consiliu, nu trebuie sa arate CSM (decat, eventual, din dorinta ca acesta sa-si imbunatateasca in viitor activitatea) de ce considera ca membrul revocat nu si-a indeplinit corespunzator atributiilor pentru care a fost ales in consiliu.

Chiar trecand peste acest considerent, adunarile generale au aratat motivele, iar acestea nu pot fi cenzurate de consiliu pe fond, intrucat, reamintim, membrii consiliului nu sunt evaluati pe perioada mandatului pentru modul in care si-au indeplinit atributiile, evaluarea lor realizandu-se prin existenta sau lipsa unei proceduri de natura celei despre care discutam.

A-si aroga dreptul de a cenzura pe fond hotararile adunarilor generale echivaleaza cu a se evalua singuri, ceea ce niciun judecator sau procuror nu poate face, in cazul lor existand comisii de evaluare.

In plus, in acest mod, consiliul s-ar transforma in judecatorul propriei cauze. Desigur, s-ar putea sustine ca cei doi membri revocati se abtin (si anticipam ca doar fiecare in cauza proprie, nu si a celuilalt aflat in situatie similara), insa nu trebuie neglijat faptul ca ar fi un mijloc de protectie impotriva oricarei revocari ulterioare si o descurajare a oricarui demers de aceasta natura in viitor.

Din toate aceste considerente, cerem consiliului sa inlature nota directiei de specialitate si sa dea curs solicitarilor adunarilor generale”.

*Cititi aici consideratiile AMR – filiala Cluj si UNJR

*Cititi aici Punctul de vedere al Rozei Marcu in cazul cererii de revocare a lui Danilet

*Cititi aici Punctul de vedere al Rozei Marcu in cazul cererii de revocare a Alinei Ghica