Inspectorul judiciar Cornelia Ana Dima din cadrul Directiei de inspectie pentru judecatori a Inspectiei Judiciare a stabilit ca judecatoarele Viorica Costiniu (foto dreapta) si Gabriela Baltag (foto stanga) nu au incalcat Codul deontologic al magistratilor atunci cand au dezvaluit ca judecatorii din campul tactic al SRI au fost obligati sa semneze angajamente prin care se obliga sa solutioneze dosarele penale care contin documente clasificate, fara a le arata partilor si avocatilor acele documente. Inspectorul judiciar a concluzionat ca aceste afirmatii fac parte din categoria declaratiilor care au rolul de a atrage atentia asupra respectarii principiului indepedentei Justitiei si a judecatorilor, care prevede ca acestia se supun doar legii si nu este permisa nicio ingerinta a vreunui organ de stat in cauzele pe care le au spre solutionare. Mai mult, judecatoarea Ana Dima din Inspectia Judiciara a conchis ca opiniile exprimate de judecatoarea Viorica Costiniu din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, presedinte de onoare al AMR, si Gabriela Baltag din cadrul Tribunalului Neamt, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, pe marginea acestui subiect au fost facute in calitate de reprezentate ale AMR, au urmarit apararea indepedentei judecatorilor, si nu lezarea probitatii morale si profesionale a celorlalti judecatori ce solutioneaza cauze penale.

Concluziile Inspectiei Judiciare au fost insusite de Sectia pentru judecatori din CSM care, in data de 26 ianuarie 2016, a stabilit ca "nu exista indicii privind incalcarea de catre doamnele judecator Viorica Costiniu din cadrul Curtii de Apel Bucuresti si Gabriela Baltag din cadrul Tribunalului Neamt, a dispozitiilor art. 18 alin. (2) din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/24.08.2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 815/08.09.2005."

Este printre putinele hotarari ale Inspectiei Judiciare care au logica in ce priveste dreptul unui judecator de a-si exprima liber opiniile, urmarind exclusiv aparerea indepedentei Justitiei si a judecatorilor in desfasurarea activitatii. Mai ales daca tinem cont ca Raportul pe care Lumeajustitiei.ro il prezinta in exclusivitate la finalul articolului reprezinta o lucrare realizata in urma unei sesizari din oficiu a Inspectiei Judiciare.

Inspectia Judiciara, suparata pe presa pentru ca distorsioneaza continutul afirmatiilor

Cu toate acestea, nu putem remarca faptul ca in cuprinsul Raportului de 14 pagini, Inspectia Judiciara gaseste responsabila presa, inclusiv Lumeajustitiei.ro, pentru faptul ca a preluat afirmatiile facute de Viorica Costiniu in cadrul unei dezbateri organizate de FACIAS si prezentata pe larg de publicatia noastra in articolul "DECLARATIE BOMBA – Judecatoarea Viorica Costiniu, presedintele de onoare al AMR, dezvaluie ca majoritatea magistratilor aflati in campul tactic al SRI au semnat angajamente, sub riscul sanctiunii ca vor solutiona dosare pe documente secrete la care nici inculpatul, nici avocatul nu au acces" sau de Viorica Costiniu si Gabriela Baltag intr-o emisiune la Romania TV, in care au raspuns unor intrebari referitoare la angajamentele de confidentialitate semnate de judecatori.

Inspectia Judiciara a fost deranjata de faptul ca in mass-media afirmatiile judecatoarelor Baltag si Costiniu au fost redate in contextul declaratiei facute de generalul SRI, Dumitru Dumbrava, potrivit careia instantele reprezinta "camp tactic" pentru Serviciul Roman de Informatii. Mai ales ca CSM s-a pronuntat in iunie 2015 asupra afirmatiilor lui Dumbrava, concluzionand ca "nu sunt de natura a a aduce atingere indepedentei sistemului judiciar": "In consecinta, porindu-se de la o afirmatie a doamnei judecator Viorica Costiniu privind aprecierea propriei activitati in calitate de judecator ce solutioneaza cauze penale, raportat la respectarea prezumtiei de nevinovatie, in contextul unor largi dezbateri avand ca tema implicarea serviciilor de informatii inclusiv in domeniul justitiei, autorii articolelor de presa au distorsionat afirmatiile initiale, dandu-le o alta conotatie".

Ce conotatie, asta nu se mai precizeaza! Desi, cel putin articolele publicate pe Lumeajustitiei.ro, nu fac decat sa prezinte declaratii ale celor amintiti mai sus, coroborate cu prevederile de care Romania trebuie sa tine cont, ca stat membru al Uniunii Europene.

Prezentam in continuare pasaje din Raportul Inspectiei Judiciare privindu-le pe judecatoarele Viorica Costiniu si Gabriela Baltag:

"Apreciem ca aceste critici, ce pornesc de la obligatiile impuse magistratilor prin legislatia ce reglementeaza activitatea sistemului judiciar, referitoare la existenta unei anumite implicari, in ceea ce priveste protejarea acestor informatii, a unor persoane din afara sistemului judiciar, care nici nu au legatura cu vreuna din partile din dosar, sunt opinii afirmate ca in scopul apararii indepedentei sistemului judiciar.

In acest context trebuie observat ca obligatia de rezerva impune ca magistratii trebuie sa-si exprime opiniile intr-o maniera prudenta, masurata, deoarece obligatia de impartialitate de care sunt tinuti trebuie sa satisfaca exigentele serviciului public caruia ii asigura functionalitatea.

Obligatia de rezerva ce le este impusa magistratilor nu poate suprima insa libertatea de gandire si de exprimare, CEDO afirmand in jurisprudenta sa ca 'avand in vedere obligatia de dicretie/rezerva, se impune ca persoanele in cauza sa faca cunoscute autoritatii competente, aspectele exprimate si scopul urmarit. Participarea la o dezbatere pe probleme, inculsiv de Justitie, de interes general, bazata pe afirmatii facutale, nu constituie o incalcare a dispozitiilor art. 10 din CEDO'.

De asemenea, Curtea Europeana a recunoscut dreptul publicului de a fi informat asupra functionarii sistemului judiciar, facand referiri, in unele cauze si la Recomandarea 2013 a Comitetului de Ministri catre statele membre ale Consiliului Europei privind furnizarea de informatii prin intermediul mass-media cu privire la procesele penale (De Haes si Gijsels contra Belgiei).

Curtea a mai aratat ca obligatia de rezerva a ministrilor vizeaza dezbaterile privind autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti. Magistratii se bucura de libertate de exprimare inclusiv in sfera profesiei.

Potrivit Principiilor de la Bangalore obligatia de rezerva reprezinta un comportament cvasi-ireprosabil care se asteapta de la judecator, ce poate privi exigentele de prudenta si moderatie asociate cu functia de judecator, o obligatie de distanta pentru prezervarea impartialitatii sale si cuprinde si alte limite cu pricvre la actiuni sau inactiuni estimate ca fiind incompatibile cu functia sa. Notiunea de rezerva semnifica un concept unic care determina o serie importanta de asteptari atat in interiorul corpului de magistrati cat si in raport cu justitiabilii ori cu societatea privita in sens larg, iar identificarea obligatiei de rezerva se examineaza in raport cu situatia concreta.

Din pozitiile exprimate de doamnele judecator retinem ca scopul afirmatiilor facute in mass media a fost de fapt a atrage atentia asupra respectarii principiului independentei justitiei, judecatorilo, principiu ce presupune ca acestia se supun numai legii, fara vreo ingerinta, in solutionarea cauzelor a vreunui alt organ de stat sau a vreunei persoane.

S-a mai apreciat de catre doamna judecator ca, prin impunerea semnarii unui 'angajament', se induce ideea unei subordonari, unei conditionari a propriei activitati de institutia/persoana in fara caruia acest angajament este dat.

Intentia afirmata de doamnele judecator si scopul demersurilor lor, cu atat mai mult cu cat acestea au fost facute in calitate de reprezentate ale unei asociatii profesionale ale carei scop declarat este acela al apararii independentei judecatorilor, nu pot fi contestate, neexistand elemente suplimentare care sa conduca spre o concluzie diametral opusa de natura sa inlature aceste aparari, putandu-se retine astfel ca afirmatiile facute in spatiul public nu au urmarit lezarea probitatii morale si profesionale a celorlalti judecatori ce solutioneaza cauze penale.

Aprecierile celor doua doamne judecator referitoare la posibilitatile in care dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la aparare, ar putea fi incalcate, precum si impunerea unor obligatii ce ar putea afecta independenta judecatorilor ce solutioneaza cauze penale, s-au raportat la Hotararea nr. 140/2014 a Consiliului Superior al Magistraturii. Or, chiar daca prin criticile aduse acestei hotarari, doamnele judecator afirma suspiciuni in ceea ce priveste rolul Consiliului, acela de garant al independentei, acestea nu au depasit limitele libertatii de exprimare astfel cum acestea se contureaza in jurisprudenta CEDO citata.

Preluarea suspiciunilor exprimate de parerile celor doua doamne judecator de catre mas media si acordarea unor conotatii de natura a crea o imagine deformata a sistemului de justitie, din perspectiva unor implicatii ale organelor de securitate in activitatea de judecata, apreciem ca sunt datorate intelegerii gresite atat in ceea ce priveste aplicarea unor dispozitii legale cat si a unor principii fundamentale ce stau la baza desfasurarii procesului penal si a activitatii magistratului.

Este vorba asadar de exprimarea unei opinii de catre doamnele judecator, facuta in contextul apararii unui scop legitim, fara a afecta in vreun fel probitatea morala si profesionala a celorlalti colegi si fara a incalca obligatia de rezerva anterior definita.

In consecinta, apreciem ca nu exista indicii ca doamnele judecator Viorica Costiniu si Gabriela Baltag au incalcat dispozitiile art. 18 alin.2 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, din moment ce interventiile din presa au fost redate partial eronat, fiind exagerate, in scopul sublinierii unei legaturi intre serviciile de informatii si justitie. Pe de alta parte aceste interventii se circumscriu obiectivelor asociatiei din care fac parte, acela de a apara 'statutul magistratilor in statul de drept', conform art. 6 lit. B din Statutul Asociatiei Magistratilor din Romania.

In contextul in care afirmatiile doamnelor judecator nu au vizat probitatea morala si profesionala a anumitor judecatori, ci s-au raportat la existenta unor situatii ipotetice in care dreptul la aparare ar putea fi incalcat, fara a exemplifica in concret, atragand totodata atentia asupra unei posibile implicari a unor persoane din cadrul serviciilor de informatii in activitatea instantelor judecatoresti, perceptia publica asupra imaginii corpului magistratilor nu a fost in vreun fel afectata.

Aprecierile redate in media referitoare la o posibila incalcare a unui drept fundamental al magistratului roman, nu sunt de natura a afecta probitatea morala au profesionala a acestuia, ci sunt de natura a exprima judecati de valoare asupra necesitatii adoptarii unui cadru legislativ de natura a inlatura orice suspiciuni cu privire la respectarea dreptului la aparare si la un proces echitabil, drepturi afirmate atat de Constitutia Romaniei cat si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Pentru toate considerentele expuse anterior, apreciem ca nu exista indicii privind incalcarea de catre doamnele judecator Viorica Costiniu, judecator in cadrul Curtii de Apel Bucuresti, presedinte de onoare al Asociatiei Magistratilor din Romania si Gabriela Baltag judecator la Tribunalul Neamt si presedinte al Asociatiei Magistratilor din Romania, a normelor de conduita prevazute de art. 18 alin. 2 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor".

*Cititi aici Raportul Inspectiei Judiciare