Judecatorul Horatius Dumbrava (foto) din CSM s-a facut remarcat in ultima perioada ca fiind magistratul care corespondeaza cu Traian Basescu, trimitandu-i presedintelui periodic scrisori cu solicitari de genul verificarii magistratilor in sensul descoperirii ofiterilor acoperiti din Justitie. Indeletnicirea de "epistolar", cum insasi presedintele in functie Basescu l-a numit pe Dumbrava, pare sa se perpetueze si in noul regim prezidential, insa cu cereri din ce in ce mai indraznete. Intr-o scrisoare deschisa, care nu prea a fost deschisa, aparand in public doar franturi din ea, judecatorul Horatius Dumbrava ii cere noului presedinte ales al Romaniei, Klaus Werner Iohannis sa faca lobby pentru reintroducerea in Codul Penal a articolului 276 – Presiuni asupra Justitiei, motivandu-si solicitarea prin aceea ca in ultima perioada au aparut tendinte evidente de slabire a capacitatii institutiilor Statului de a proteja Justitia de presiuni si compromitere a intereselor justitiei. Este vorba despre un articol extrem de periculos, care reprezinta un grav atentat la libertatea de exprimare si chiar la democratie, in conditiile in care el pedepseste si cu inchisoarea pe cei care, indiferent ca vorbim de justitiabili, avocati sau jurnalisti, indraznesc sa semnaleze abuzuri ale magistratilor. Articolul a fost abrogat de doua ori de Parlamentul Romaniei, iar CCR a stabilit ca legea prin care a fost eliminat art. 276 din NCP este constitutionala.

Articolul 276 din Noul Cod penal prevede ca "fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare in curs, face declaratii publice nereale referitoare la savarsirea, de catre judecator sau de organele de urmarire penala a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, in scopul de a le influenta sau intimida, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda".

Revenind la Horatius Dumbrava, acesta apreciaza ca fiind o decizie nefericita votarea de catre Parlament a abrogarii articolului 276 – Presiuni asupra Justitiei din Noul Cod penal, motiv pentru care il roaga pe Klaus Iohannis sa ceara Parlamentului "sa intervina legislativ pentru reincriminarea textului prevazut de art. 276 din Codul penal (dupa o consultare publica, evident)".

In acelasi timp, judecatorul Dumbrava ii cere lui Iohannis sa intervina public "pentru a salva ce mai e de salvat", facand trimitere si la articolul 277 din Noul Cod Penal, a carui modificare a fost propusa de senatorul PSD Serban Nicolae – in sensul ca orice persoana care dezvaluie date care nu au caracter public, dintr-un dosar aflat in faza de cercetare, sa fie pedepsita cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, iar in cazul in care respectivele date sunt facute publice de catre un judecator sau procuror, pedeapsa este mai mare, de la 2 ani la 5 ani de inchisoare – modificare ce a fost adoptata tacit de Senat.

In scrisoarea transmisa de judecatorul Horatius Dumbrava presedintelui Iohannis in cursul zilei de joi, 20 noiembrie 2014, magistratul afirma ca pentru realizarea unor obiective majore este necesar ca Justitia sa fie independenta, fara a fi supusa presiunilor politice sau de alta natura. Cererea pe care i-o adreseaza Dumbrava lui Iohannis este facuta "nu numai ca si demnitar public – membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii si judecator –, ci si in calitate de cetatean al Romaniei ce are interesul ca justitia sa fie independenta si eficienta".

Punctual, Dumbrava i-a cerut lui Iohannis sa constate ca fiind caduc Pactul de coabitare semnat de presedintele in functie Traian Basescu cu premierul Victor Ponta, apreciind ca este necesar ca in primele zile de preluare a mandatului, Klaus Iohannis sa denunte acest pact ca fiind unul ce contravine ordinii statului de drept si Constitutiei Romaniei.

Dumbrava ii mai solicita lui Dumbrava sa modifice Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in asa maniera incat ministrul Justitiei si presedintele Romaniei sa nu mai fie implicati ca factori politici in numirea in functii de conducere la cele mai importante structuri ale sistemului judiciar.

Pe de alta parte, desi apreciaza ca anormala implicarea politicului in Justitie, judecatorul Horatius Dumbrava intervine in politica si ii sugereaza lui Iohannis sa ceara Parlamentului sa avizeze solicitarile de incepere a urmaririi penale pe numele unor parlamentari precum Varujan Vosganian, Daniel Chitoiu, Laszo Borbely, Vlad Cosma, Ion Stan si sa procedeze la ridicarea imunitatii acestora, omitand ca mandatul deputatilor si senatorilor nu este unul imperativ si ca Presedintele tarii nu poate sa le spuna acestora cum sa voteze. In acest sens, judecatorul Horatius Dumbrava considera ca pana la modificarea Legii fundamentale este necesara o noua lege privind ridicarea imunitatii in care sa fie prevazuta clar "ridicarea barierelor nejustificate in indeplinirea actului de justitie".

La fel ca in cele doua scrisori deschise pe care i le-a trimis lui Traian Basescu, in februarie si septembrie 2014, Horatius Dumbrava a reiterat solicitarea ca judecatorii si procurorii sa fie verificati pentru a se stabili daca sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, nominal, pentru fiecare judecator si procuror in parte, sperand poate ca nou alesul presedinte al Romaniei va da curs acestei solicitari si nu il va ironiza, asa cum a facut presedintele inca in functie.

Prezentam in continuare in integralitate scrisoarea judecatorului Horatius Dumbrava transmisa presedintelui ales Klaus Werner Iohannis:

"Domnule Presedinte,

Romania, romanii nu mai au rabdarea asteptarilor neimplinite, nici a promisiunilor ori vorbariei desarte si neurmate de fapte,

E nevoie de un parcurs clar asumat de modernizare europeana a Romaniei, de o certitudine a consolidarii statutului de drept,

Iar justitia este si trebuie sa fie un pilon esential, de baza pentru aceste deziderate.

Am cateva motive sa va scriu, Domnule Presedinte, nu numai ca si demnitar

public – membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii si judecator –, ci si in calitatea mea de cetatean al Romaniei ce are interesul ca justitia sa fie independenta si eficienta:

-sunteti potrivit atributiilor constitutionale (art. 133 paragraf 6 din Constitutie) presedintele C.S.M. la lucrarile la care participati, ceea ce va confera o obligatie constitutionala de a va implica direct, in limite constitutionale bineinteles, in a asigura si garanta independenta justitiei;

-de asemenea, aveti atributul si functia constitutionala de a media intre puterile statului, precum si intre stat si societate, dar si de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice;

-Romania are de realizat doua obiective majore pentru a-si asuma fara complexe statutul de membru deplin al Uniunii Europene: indeplinirea conditionalitatilor din Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) si intrarea in spatiul Schengen. Aceste obiective majore nu pot fi realizate fara o justitie independenta, care sa nu fie supusa presiunilor politice sau de alta natura, si eficienta.

Iata de ce va propun cateva prioritati fara de care dezideratele mai sus amintite, in opinia mea, nu pot fi indeplinite:

1. Constatarea ca fiind caduc pactul de coabitare (numit “Acordul de colaborare institutionala”1) incheiat de domnul Traian Basescu, in calitate de presedinte al Romaniei, si domnul Victor Ponta, prim ministru al Romaniei.

Domnule Presedinte Klaus Iohannis, un astfel de pact este unul in afara Constitutiei Romaniei. Nu pot fi facute intelegeri politice pe seama functionarii justitiei, in conditiile in care Constitutia si legile organice sunt cele care jaloneaza activitatea si functionarea justitiei.

Nu in ultimul rand, va rog sa observati ca acest pact nu include si justitia ca semnatar, prin reprezentantii sai – Consiliul Superior al Magistraturii, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, si nici ca partener in realizarea obiectivelor asumate de cei doi politicieni, ceea ce intareste inca odata modul si consecintele neconstitutionale ale clauzelor prevazute de pact. Va rog ca in primele zile de preluare a mandatului sa denuntati acest pact ca fiind unul ce contravine ordinii statului de drept si Constitutiei Romaniei.

2. Este necesar, pentru o reala independenta a justitiei din Romania, ca orice troc politic privind numirile in functiile de conducere ale celor mai importante institutii judiciare sa nu mai fie posibil.

De aceea, urgenta asigurarii acestei independente si neamestecului politic este legata de modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorului si procurorului, si anume scoaterea factorului politic – ministrul justitiei si Presedintele Romaniei – din ecuatia numirii in functii de conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie.

Va solicit ca din perspectiva functiei de Presedinte, in acord cu care trebuie sa vegheati la buna functionare a autoritatilor publice, sa interveniti public si decisiv pentru a rupe acest lant al implicarii politicului in numirea in functii de conducere la cele mai importante structuri ale sistemului judiciar. Asa, independenta justitiei ar primi o consistenta in plus.

3. In ultimele zile asistam la un rol constructiv, fara precedent, al Parlamentului, in a nu obstructiona justitia in a-si face datoria constitutionala.

Au fost votate in perioada 18 – 19 noiembrie toate cererile de ridicare a imunitatii a unor parlamentari ce au fost inaintate de Procurorul General al Romaniei. E un lucru imbucurator si datator de speranta ca puterile statului dau seama de separatia necesara a functiilor pentru prezervarea statului de drept. Insa, trebuie spus ca si aici trebuie mers pana la capat, tocmai pentru a nu mai exista loc de interpretare:

- Exista cereri ale Procurorului General de ridicare a imunitatii unor parlamentari respinse fara o justificare de catre Parlament, si ma refer la domnii senatori si deputati, printre altii: Varujan Vosganian, Daniel Chitoiu, Laszo Borbely, Vlad Cosma, Ion Stan. Trebuie reluata procedura in cazul acestor parlamentari, iar Plenul Parlamentului sa dea liber justitiei in a verifica acuzatiile aduse de procurori.

- De asemenea, este nevoie, pana la modificarea Constitutiei Romaniei, de o noua lege privind ridicarea imunitatii prin care sa se prevada in mod clar ridicarea barierelor nejustificate in indeplinirea actului de justitie.

Domnule Presedinte Klaus Iohannis, va rog sa solicitati public Parlamentului in sensul celor de mai sus, in continuarea demersului Dumneavoastra.

4. Sa procedati, in calitatea Domniei Voastre de Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a tarii, la verificarea respectarii interdictiei judecatorilor si procurorilor de a nu fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, nominal, pentru fiecare judecator si procuror in parte.

De 9 ani de zile legiuitorul a interzis expres judecatorilor si procurorilor de a fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorului si procurorului, republicata). Din acest motiv, judecatorii si procurorii sunt obligati sa completeze anual o declaratie autentica, pe proprie raspundere, potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

Nerespectarea acestei interdictii conduce la o sanctiune pentru judecatorul sau procurorul care o nesocoteste: eliberarea din functia de magistrat (alin. 4 al art. 7 din Legea nr. 303/2004); practic, nu este doar o sanctiune pentru magistrat – eliberarea acestuia din functie, ci si o garantie in vederea prezervarii statului de drept, a independentei justitiei.

Tot de 9 ani de zile, insa, institutia – respectiv, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii – care trebuia sa verifice ca aceasta interdictie este respectata atat de judecatori si procurori, cat si de serviciile de informatii, nu si-a indeplinit obligatia legala si, pana la urma, constitutionala de aparare a tarii si siguranta nationala (art. 1 din Legea nr. 415/2002 de oganizare si functionare a C.S.A.T.), si anume, in mod concret, cea de verificare a realitatii declaratiilor pe care anual judecatorii sau procurorii le fac cu privire la faptul ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

Pana la urma, statul de drept se caracterizeaza prin functiile clar si evident conturate in delimitarea atributiilor specifice separatiei puterilor in stat, dar si prin respectarea obligatiilor constitutionale si legale care dau consistenta statului de drept. Iar evitarea excesului de putere, in ideea ca fie si formal, o putere constituita in stat ar putea sa-si creeze avantaje nepermise in raport cu celelalte puteri, trebuie sa reprezinte o prioritate pentru C.S.A.T., dar si pentru Dumneavoastra ca si presedinte al C.S.A.T.

5. In ultima perioada au aparut tendinte evidente in a slabi capacitatea institutiilor statului de a proteja justitia de presiuni si compromitere a intereselor justitiei. Acestea sunt chiar denumirile infractiunilor prevazute de art. 276 si 277 din Noul Cod penal.

Daca, din nefericire, art. 276 din Noul Cod penal au fost votate de Parlament pentru a fi abrogate, desi textul de abrogare a fost reintors la Parlament pentru reexaminare, Parlamentul si-a pastrat votul privind abrogarea acestui text, aliniatul 3 al art. 277 din noul Cod penal inca nu au trecut de camera decizionala. Propunerea facuta, de a extinde sfera acestui din urma text de lege la orice persoana, poate aduce grave atingeri nu numai unui drept la informare corect, dar si intereselor justitiei. De aceea, va rog sa priviti cu atentie si prioritate aceasta evolutie, sa interveniti public pentru a salva ce mai e de salvat si, in plus, sa cereti Parlamentului sa intervina legislativ pentru reincriminarea textului prevazut de art. 276 din Codul penal (dupa o consultare publica, evident).

In aceeasi cheie, exista hotarari judecatoresti in materie de integritate care nu sunt puse in aplicare. Chiar in situatia in care unii parlamentari si-au dat demisia, totusi, aceasta problema ramane. Este nevoie de o incriminare speciala in astfel de cazuri, Domnule Presedinte, in ideea de a nu mai permite ca hotarari judecatoresti sa nu poata fi puse in aplicare ca urmare a interventiei nelegale si neconstitutionale a unor autoritati publice. Si acest lucru este posibil prin modificarea codului penal, iar cu autoritatea Dumneavoastra puteti cere acest lucru public Parlamentului.

Si asta si in ideea ca e una din problemele grave pe care le-a indicat chiar Comisia Europeana in rapoartele ultimilor ani2: atacurile agresive la adresa justitiei, a unor judecatori si procurori, si imposibilitatea, lipsa de instrumente de a proteja justitia de astfel de atacuri facute cu rea-credinta.

6. Cu privire la confiscarea speciala si extinsa a bunurilor si sumelor de bani ale celor condamnati pentru infractiuni, in special de coruptie si de criminalitate organizata:

Chiar daca s-au facut pasi importanti in noile coduri penal si procedura penala de reglementare a confiscarii provizorii si definitive, prin hotarare judecatoreasca, a bunurilor si sumelor de bani suport si rezultat al infractiunilor, o mare problema ramane urmarirea propriu – zisa a acestor bunuri si sume de bani si, evident, rezultatul final: intrarea in vistieria statului a acestor bunuri si sume de bani confiscate.

Este nevoie de un efort legislativ, dar si administrativ coerent la nivelul tuturor autoritatilor publice pentru a gasi solutiile legislative si practice de trecere in proprietatea statului a acestor bunuri si sume de bani.

De aceea, Domnule Presedinte, va solicit de a va implica imediat, in exercitarea functiei de veghere la buna functionare a autoritatilor statului, in gasirea acestor solutii. Nu va ascund faptul ca eu consider ca e o problema de siguranta nationala, chiar o implicare a C.S.A.T.-ului nu ar fi o idee de respins (C.S.A.T. in trecut s-a preocupat, in aceeasi masura, si bine a facut, in combaterea evaziunii fiscale, dar si a coruptiei – toate plagi ale unei societati romanesti aflate in reconstructie).

In plus, Romania are de transpus in legislatia nationala Directiva nr. 42 din 3 aprilie 2014 privind inghetarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunilor savarsite in Uniunea Europeana, asa incat aceasta chestiune reprezinta o prioritate a statului roman.

7. Este necesara o finantare corespunzatoare a justitiei romane. Cel putin doua motive sunt suficiente, cred eu, pentru a va convinge ca este nevoie de implicarea Domniei Voastre si aici:

- Au intrat in vigoare intr-un rastimp scurt 4 noi coduri, cu institutii noi, cu o dinamica noua. E nevoie de infrastructura necesara pentru desfasurarea activitatii, ca si de personal calificat;

- Activitatile de combatere a coruptiei, a criminalitatii organizate, ca si pregatirea profesionala in aceste domenii necesita fonduri suplimentare. Va asigur, si cifrele doar din confiscari demonstreaza acest lucru, dar si consolidarea statului de drept, sunt beneficii incalculabile in raport cu minimul efort financiar pe care statul ar trebui sa-l faca.

Va asigur de cea mai inalta consideratie,

Cu speranta ca scrisoarea mea macar o sa fie citita

Al Dvs,

Horatius Dumbrava,

Judecator, membru ales Consiliul Superior al Magistraturii"