Judecatoarea Dana Girbovan (foto) de la Curtea de Apel Cluj, membra a Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, acuza atitudinea Consiliului Superior al Magistraturii in cazul declaratiilor facute de generalul Dumitru Dumbrava, seful Directiei Juridice din SRI, cel care a explicat ca instantele au devenit „camp tactic” si ca serviciul urmareste dosarele pana la solutionarea lor definitiva. Criticile Danei Girbovan au fost facute, miercuri 24 iunie 2015, la dezbaterea „Ce au voie serviciile de informatii sa faca? Securitate si libertate in era digitala”, organizata de Friedrich-Ebert-Stiftung si Institutul European din Romania. Potrivit unui comunicat al UNJR, Dana Girbovan a fost reprezentanta Uniunii la aceasta dezbatere, la care au participat inclusiv experti din Germania.

Astfel, conform UNJR, Dana Girbovan si-a exprimat dezacordul fata de modul in care CSM a ingropat cererea AMR, UNJR si APR de aparare a independentei Justitiei ca urmare a declaraiilor generalului Dumitru Dumbrava: „Vorbind despre raspunsurile formale si ineficiente din partea institutiilor statului, judecatorul Girbovan a aratat decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a respinge cererea magistratilor de aparare a independentei justitiei fata de afirmatiile generalului Dumbrava, potrivit carora SRI considera instantele 'camp tactic' din care serviciul nu se mai retrage pana la pronuntarea unei hotarari definitive. 'Tocmai echivocul si caracterul general al unei astfel de afirmatii naste aparenta unui presiuni nepermise asupra actului de judecata', insa, cu toate acestea, Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat sa apare independent justitiei, a spus judecatorul Girbovan. Inspectia Judiciara a intocmit un raport cu aceasta ocazie, avand in vedere si datele furnizate de Serviciul Roman de Informatii, care au fost trimise insa cu mentiunea 'secret de serviciu'. 'Este greu de inteles aceasta decizie, de a secretiza aceste informatii, in conditiile in care datele au fost solicitate tocmai pentru a se lamuri continutului unui interviu public, ce a generat numeroase ingrijorari', a spus judecatorul Girbovan”.

Cu aceeasi ocazie, Dana Girbovan a explicat si ca CSAT are obligatia de a verifica daca in randul judecatorilor si procurorilor exista colaboratori ai serviciilor de informatii. Conform judecatoarei, problema acoperitilor din Justitie este una esentiala, la fel cum sunt si suspiciunile privind implicarea serviciilor in actul de justitie.

Prezentam comunicatul UNJR:

„Provocari ale implicarii serviciilor secrete in justitia din Romania

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, prin doamna judecator Dana Girbovan, a participat pe data de 24 iunie 2015 la dezbaterea cu tema 'Ce au voie serviciile de informatii sa faca? Securitate si libertate in era digitala', unde s-a dezbatut cu privire la rolul legitim si limitele activitatii serviciilor de informatii, precum si asupra comportamentului lor democratic si al controlului lor parlamentar.

Organizat de Friedrich-Ebert-Stiftung si Institutul European din Romania, evenimentul a inclus experti din Romania si Germania, care au fost vorbit pe ariile lor de specialitate.

Judecatorul Girbovan a vorbit despre provocarile implicarii serviciilor secrete in justitie, in primul rand prin existenta ofiterilor acoperiti in randul magistratilor, iar in al doilea rand prin implicarea dincolo de limitele legii a SRI-ului in justitie.

'Problema ofiterilor acoperiti din justitie, precum si suspiciunile privind interferenta serviciilor de informatii in actul de justitie dincolo de limitele legii sunt probleme esentiale, ce ridica intrebari legitime, iar institutiile statului trebuie sa raspunda la ele in mod concret si deschis', a subliniat judecatorul Dana Girbovan.

In cadrul dezbaterii au fost prezentate demersurile facute de asociatiile profesionale ale magistratilor pornind de la cele doua teme, subliniindu-se fie lipsa de reactie, fie raspunsuri formale si ineficiente din partea institutiilor la chestiunile subliniate de magistrati.

In ceea ce priveste problema ofiterilor acoperiti, reprezentantul UNJR a reaminitit ca 'este obligatia legala a Consiliului Superior de Aparare a Tarii sa verifice individual daca declaratiile date anual de judecatori sau procurori ca nu sunt ofiteri acoperiti sunt sau nu reale. In ciuda importantei lamuririi acestei chestiuni, pana in prezent nici o reactie oficiala nu a venit din partea acestei institutii'.

Vorbind despre raspunsurile formale si ineficiente din partea institutiilor statului, judecatorul Girbovan a aratat decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a respinge cererea magistratilor de aparare a independentei justitiei fata de afirmatiile generalului Dumbrava, potrivit carora SRI considera instantele 'camp tactic' din care serviciul nu se mai retrage pana la pronuntarea unei hotarari definitive.

'Tocmai echivocul si caracterul general al unei astfel de afirmatii naste aparenta unui presiuni nepermise asupra actului de judecata', insa, cu toate acestea, Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat sa apare independent justitiei, a spus judecatorul Girbovan.

Inspectia Judiciara a intocmit un raport cu aceasta ocazie, avand in vedere si datele furnizate de Serviciul Roman de Informatii, care au fost trimise insa cu mentiunea 'secret de serviciu'. 'Este greu de inteles aceasta decizie, de a secretiza aceste informatii, in conditiile in care datele au fost solicitate tocmai pentru a se lamuri continutului unui interviu public, ce a generat numeroase ingrijorari', a spus judecatorul Girbovan.

Reprezentanta UNJR a aratat, de asemenea, ca raspunsul Comisiei comune de control a activitatii SRI scoate in evidenta exercitarea unui control pur formal asupra activitatii acestuia de catre Parlament.

Solicitarilor punctuale ale magistratilor li s-a raspuns de catre Comisie prin formulari generale, iar argumentelor magistratilor nu li s-a adus nici un motiv concret pentru care acestea au fost respinse.

'O astfel de abordare este extrem de ingrijoratoare intr-un spatiu ce trebuie sa respecte regulile statului de drept. Chestiunea esentiala ce trebuie lamurita este aceea a stabilirii clare si transparente a competentei serviciilor secrete in administrarea actului de justitie. Extinderea acestor competente prin acte administrative, respectiv prin hotarari ale Consiliului Superior de Aparare a Tarii, a fost confirmata inca din 2014 de presedintele de la aceea data', a spus Girbovan.

Implicarea SRI 'mult mai mult decat transpare din propria lui lege' in lupta anticoruptie a fost afirmata de acesta ca atare intr-un interviu din mai 2014 (http://timpolis.ro/presedintele-traian-basescu-interesul-fundamental-al-romaniei-acum-si-pe-termen-lung-este-garantarea-securitatii-pe-care-nu-o-face-nici-federatia-rusa-nici-china-ci-o-fac-sua/).

In cadrul aceluiasi interviu se afirma ca CSAT a 'responsabilizat masiv' SRI in domeniul luptei impotriva coruptiei, mentionandu-se o 'hotarare CSAT in care, de exemplu, se specifica obligativitatea functionarii unor structuri mixte Parchet-SRI-Politie, pe divere paliere, de la depistarea si combaterea coruptiei in Justitie pana la combaterea evaziunii fiscale”.

'In conditiile in care competentele serviciilor secrete sunt stabilite prin legea securitatii nationale si legile lor de functionare, orice extindere a acestora prin acte administrative este una nelegala. Aceasta chestiune a fost semnalata Consilului Superior de aparare a Tarii inca din mai 2015, si a ramas pana in prezent fara raspuns', a spus reprezentanta UNJR.

'Atat serviciile secrete, cat si justitia joaca un rol fundamental in arhitectura statului de drept. Orice derogare de la regulile ce guverneaza raporturile si colaborarea onesta si transparent dintre cele doua institutii reprezinta o amenintarea la adresa drepturilor fundamentale ale omului si trebuie tratata cu maxima responsabilitate de catre institutiile statului', a concluzionat judecatorul Girbovan.

Asociatiile magistratilor din Romania isi vor continua demersurile incepute, sperand ca dezbateri precum cele organizate la acest eveniment sa contribuie la clarificarea si intelegerea rolului specific atat al serviciilor secrete cat si al justitiei in economia statului de drept”.