Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) condusa de judecatoarea Dana Girbovan (foto) a depus la Curtea de Apel Bucuresti o plangere prealabila in care solicita revocarea Hotararii CSM nr. 388/29.03.2016, Hotarare prin care s-a decis ca vor fi organizate alegeri doar pentru 6 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ca reprezentanti ai instantelor si parchetelor si nu pentru intreaga componenta a Consilului. Demersul UNJR are loc dupa ce Senatul a decis, la cererea CSM, sa prevada ca mandatele membrilor CSM, Alina Nicoleta Ghica, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Gheorghe Muscalu, Mona-Lisa Neagoe, Adrian Bordea si Luminita Palade, dar si al Danielei Ciochina, ca reprezentat al societatii civile, sa se desfasoare pe o perioada de 6 ani, la fel ca si celelalte mandate, desi acestia au preluat mandatul cu mult mai tarziu decat data alegerilor generale, respectiv 2010. UNJR reclama in actiunea inaintata CAB, in data de 14 aprilie 2016, ca prin organizarea alegerilor in aceasta maniera s-ar goli de continut ideea de mandat reprezentativ, dar si ideea de organ colectiv, care ia decizii prin vot secret, existand riscul ca niciodata sa nu mai existe un nou Consiliu, "o 'sedinta de constituire' pentru ca membrii sai vor fi intr-un continuu proces de innoire".

UNJR denunta si mandatul in CSM al judecatorului Norel Popescu

Conform actiunii inaintate la CAB, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania contesta si mandatul judecatorului Norel Popescu, despre care afirma ca a fost validat de Senat pentru o perioada de 6 ani, incluzandu-se si perioada interimatului, fara insa a se preciza si data la care va expira mandatului judecatorului:

"Prin Hotararea nr.50/2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.241 din data de 01.04.2016, Senatul a validat in calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 6 ani, pe domnul judecator Norel Popescu. Prin Hotararea nr.50/2016 se precizeaza ca in mandatul de 6 ani pentru care este validat domnul Norel Popescu este cuprinsa si perioada in care acesta a exercitat functia de membru interimar in Consiliul Superior al Magistraturii, insa nu se mentioneaza, data la care va expira mandatul domnului judecator".

UNJR acuza organizarea alegerile generale din CSM cu incalcarea legii

In cuprinsul plangerii prealabile inaintata la Curtea de Apel Bucuresti, judecatoarea Dana Girbovan pune sub semnul intrebarii Hotararea nr. 388 adoptata de CSM in data de 29 martie 2016, despre care sustine ca ridica probleme de constitutionalitate, prin prisma faptului ca "legea prevede obligativitatea emiterii unei unice hotarari de anuntare a datei adunarilor generale". Or, in acest caz, la expirarea mandatului unui membru al Consiliului, CSM va trebui sa organizeze noi alegeri pentru respectivul post ce urmeaza a se vacanta.

Prezentam in continuare pasaje din plangerea UNJR depusa la Curtea de Apel Bucuresti in data de 14 aprilie 2016:

"Pe fond

Prin Hotararea nr.338/2016, plenul CSM a dispus declansarea procedurii de alegere, doar, pentru 6 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, astfel:

-1 judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

-2 judecatori de la curtile de apel;

-2 judecatori de la judecatorii;

-1 procuror de la parchetele de pe langa tribunale.

Plenul CSM nu a declansat, asadar, procedura alegerii tuturor membrilor care sunt desemnati prin vot, conform gradului instantei sau parchetului, atitudine generata de o hotarare recenta a Senatului Romaniei.

Astfel, la data de 7 martie 2016 a fost adoptata Hotararea Senatului nr.28, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.181 din 10 martie 2016.

Prin acest act, Camera Superioara a Parlamentului, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, a hotarat modificarea hotararilor Senatului nr.44/2011, nr.4/2012, nr.36/2012, nr.43/2012, nr.3/2013 si nr.47/2013 numai cu privire la durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii validati prin respectivele hotarari (doamnele judecator Alina Nicoleta Ghica si Mona-Lisa Neagoe, domnul judecator Adrian Bordea, doamnele procuror Luminita Palade si Florentina Gavadia, domnii procurori Bogdan Gabor, si Gheorghe Muscalu, doamna Daniela Ciochina - din partea societatii civile).

In urma modificarii operate, Senatul a adoptat o solutie diametral opusa de cea insusita initial, in sensul ca fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii a fost validat pe un mandat intreg de sase ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalti membri. (...)

In primul rand, potrivit art.6 alin.2 din Legea nr.317/2004, rep., data la care au loc adunarile generale ale judecatorilor si ale procurorilor se stabileste de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel putin 90 de zile inainte de expirarea mandatului membrilor acestuia si se publica in Monitorul Oficial si pe pagina de internet a Consiliului.

Prin urmare, legea prevede obligativitatea emiterii unei unice hotarari de anuntare a datei adunarilor generale, la toate nivelurile instantelor si parchetelor electoare.

Hotararea a carei revocare o solicitam prevede data alegerilor doar pentru o parte din locurile elective prin votul magistratilor, desi mandatele membrilor Consiliului nu pot depasi mandatul consiliului in care membrii au fost alesi.

Este evident, din cuprinsul dispozitiilor legale si constitutionale, ca toate mandatele membrilor alesi inceteaza la momentul finalizarii mandatului consiliului insusi, ele neputand curge in mod individual si independent de mandatul consiliului.

Astfel, art.133 alin.4 din Constitutie, stabileste durata mandatului membrilor Consiliului, ca fiind de 6 ani. Chiar daca optiunea constitutionala pare a fi diferita fata de situatia mandatelor Camerelor Parlamentului, art.65 din Constitutie reglementand durata mandatului Camerei, la o analiza mai atenta, in urma interpretarii logice si sistematice, cu referire la legislatia infraconstitutionala, diferenta nu exista, ratiunea fiind aceeasi, decurgand din caracterul colectiv, iar nu individual al unor institutii fundamentale, care nu pot fi reinnoite pro parte in lipsa unei dispozitii exprese. A contrario s-ar goli de continut ideea de mandat reprezentativ.

In primul rand, Constitutia reglementeaza mandatul membrilor Consiliului ca fiind de 6 ani, iar nu mandatul fiecarui membru luat individual.

In al doilea rand, Legea nr.317/2004, republicata, reglementeaza Consiliul ca fiind un organ colectiv, care ia decizii prin vot secret, iar nu unul individual.

In fine, art.22 din Legea nr.317/2004, republicata, stabileste, in consonanta cu regulile aplicabile alegerii altor autoritati colective, ca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie convoaca membrii Consiliului Superior al Magistraturii in sedinta de constituire a Noului Consiliu. Daca s-ar accepta optiunea Senatului materializata prin hotararea mentionata, nu va mai exista niciodata un nou Consiliu, o „sedinta de constituire” pentru ca membrii sai vor fi intr-un continuu proces de innoire.

Asadar, in raport cu regulile constitutionale si traditionale in statele cu traditie democratica, organismele colegiale elective, indiferent de partea de putere a statului careia ii apartin, se caracterizeaza prin omogenitate din perspectiva mandatului.

Aceleasi reguli se aplica in tara noastra in cazul altor autoritati legislative si executive: in cazul in care mandatul de senator, deputat, consilier judetean, consilier local, chiar primar ori presedinte al consiliului judetean (acestea din urma fiind autoritati individuale) inceteaza inainte de termen, se organizeaza alegeri, dupa caz, se valideaza conform regulilor stabilite de lege un inlocuitor pentru restul de mandat ramas neindeplinit.

Prin urmare, regula, in materia organelor elective publice este a mandatului unitar, ele innoindu-se ex integro la implinirea lui. Unde Constitutia a dorit sa deroge, in sensul innoirii pro parte, a facut-o expres, si anume, cazul Curtii Constitutionale, exceptia fiind de stricta interpretare. Chiar si in acest caz, in situatia in care unui judecator al Curtii ii inceteaza mandatul inainte de termen, va fi desemnat un alt judecator pentru restul de mandat (a se vedea hotararea nr.15/2015, chiar a Senatului Romaniei, prin care a fost aplicat in tocmai acest principiu).

Cu toate acestea, Plenul CSM, prin Hotararea contestata, a adoptat solutia inversa, vadit nelegala, stabilind data alegerilor doar pentru o parte din membrii alesi si facand abstractie de mandatul Consiliului a carei sedinta de constituire a avut loc in anul 2010.

Nu se poate face abstractie nici de faptul ca Hotararea Senatului nr.28/2016 a avut la baza doua scrisori ale Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a solicitat rectificarea hotararilor Senatului nr.44/2011, nr.4/2012, nr.36/2012, nr.3/2013 nr.47/2013 si nr. 43/2012 cu privire la durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii validati prin aceste hotarari.

Potrivit Legii nr.317/2004 Consiliul Superior al Magistraturii avea obligatia de a declansa procedura alegerii tuturor membrilor desemnati prin vot, conform gradului instantei sau parchetului, prin raportare la datele mentionate in hotararile de validare emise de Senat din perioada 2011 – 2013, si de a solicite rectificarea respectivelor hotarari in vederea declansarii procedurii numai pentru o parte din membrii alesi".

In editiile urmatoare vom reveni cu pozitiile AMR si ale judecatorului Norel Popescu fata de demersul UNJR

*Cititi aici Plangerea prealabila a UNJR

*Cititi aici Decizia nr. 388/29.03.2016 a CSM