Inspectia Judiciara, condusa de Rica Vasiliu Cravelos şi vicepresedintele Gheorghe Stan (foto), a intocmit un Raport privind verificarile masurilor luate de procurori si conducerile parchetelor din cadrul Ministerului Public in vederea solutionarii dosarelor penale mai vechi de 5 ani de la data sesizarii, constatand in majoritatea cazurilor ca motivele pentru care s-a ajuns la nesolutionarea dosarelor au fost de ordin obiectiv sau subiectiv. Printre motivele de ordin obiectiv invocate pentru justificarea nesolutionarii dosarelor mai vechi de 5 ani se afla fluctuatia de procurori, locatia improprie desfasurarii activitatilor specifice, sustragerea suspectilor de la cercetari, conexarea mai multor cauze din tara la acelasi dosar, volumul mare de munca/procuror si alte asemenea. In ce priveste motivele de ordin subiectiv, Inspectia Judiciara a retinut, in principal, ca nesolutionarea dosarelor mai vechi de 5 ani a fost cauzata de efectuarea actelor de cercetare penala la intervale mari de timp intre ele de catre organele de politie judiciara, si in unele cazuri – rare - de catre procurorul de caz. 

Potrivit Raportului Inspectiei Judiciare, cauzele care au determinat prelungirea in timp a solutionarii dosarelor mai vechi de 5 ani de la data sesizarii sunt:

“Potrivit analizei datelor furnizate de parchetele verificate, a rezultat ca prelungirea duratei procedurilor in dosarele supuse controlului, s-a datorat urmatoarelor cauze:

1.Complexitatea dosarelor determinata de:

-natura faptelor investigate (exemplu: inselaciuni, evaziuni fiscale, spalari de bani etc.);

-dificultati in administrarea probatoriului, in special in cauzele vizand infractiuni de evaziune fiscala (constatari tehnico-stiintifice, expertize financiar contabile, identificarea si ridicarea unor documente etc.).

2.Sustragerea de la cercetari sau plecarea in strainatate a unor suspecti ori inculpati.

3.Tergiversarea cercetarilor de catre organele de politie judiciara, in pofida masurilor dispuse de catre procurori.

4.Volum mare de activitate inregistrat atat la procurori, cat si la lucratorii de politie judiciara.

5.Fluctuatii de personal atat in randul procurorilor, dar mai ales, in randul lucratorilor de politie judiciara”.

Dupa cum veti vedea mai jos, in cele retinute in Raportul Inspectiei Judiciare, politistii judiciari sunt principalii raspunzatori pentru tergiversarea solutionarii dosarelor inregistrate in urma cu peste 5 ani. Aceasta sustinere este facuta cu toate ca atunci cand se vorbeste despre tergiversarea unui dosar timp de 5 ani nu se mai poate arunca vina pe politistul judiciar, care lucreaza sub directa coordonarea a procurorului, in conditiile in care procurorul poate dispune sanctionarea organului de politie judiciara. Din acest punct de vedere apreciem ca Raportul este fals si menit sa ascunda responsabilitatea procurorului, care avea obligatia de a constata ca politistul de caz tergiverseaza cauza si de a dispune sanctionarea lui, in functie de gravitatea faptelor.

Din perspectiva unor intarzieri de 5 ani este evident ca nu se poate vorbi doar despre responsabilitatea politistului, astfel incat constatarea IJ ca vina apartine in mare parte politistilor nu reprezinta decat o manifestare tipica unui "sindicat al magistatilor".

Afirmam acest lucru intrucat in concluziile finale ale Raportului Inspectiei Judiciare, aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru procurori s-a stabilit ca in cazul in care, pe viitor, dispozitiile procurorului nu vor fi respectate de catre organul de politie judiciara, procurorul va putea sa ii retraga avizul de lucrator de politie judiciara. Se naste insa intrebarea fireasca: de ce nu i-a amendat pana acum si de ce a fost nevoie de un control al Inspectiei Judiciare pentru a se dispune solutionarea unor cauze amanate de peste 5 ani de la inregistrare?

Iata ce a aprobat Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii:

1.Exercitarea unei supravegheri eficiente, in temeiul art.300 si art.303 din Codul de procedura penala, de catre procurorii cu functii de executie, in privinta activitatii de cercetare penala realizata in dosarele mai vechi de 5 ani de la data sesizarii, prin intocmirea de dispozitii scrise, stabilirea unor termene precise de finalizare a cercetarilor, precum si verificarea aducerii la indeplinire a acestor dispozitii.

Totodata, in situatia in care nu sunt respectate aceste dispozitii ale procurorului se va proceda, dupa caz, la sesizarea conducatorului organelor de cercetare penala, conform art.303 alin.3 din Codul de procedura penala, aplicarea sanctiunii amenzii judiciare in cazurile prevazute de art.283 alin.4 lit.m din Codul de procedura penala, ori formularea de propuneri pentru retragerea avizului de lucrator de politie judiciara.

2.Efectuarea in mod ritmic de catre procurori a actelor de urmarire penala in dosarele mai vechi de 5 ani de la data sesizarii.

3.Efectuarea periodica de catre procurorii cu functii de conducere a unor controale eficiente asupra dosarelor mai vechi de 5 ani de la data sesizarii si monitorizarea permanenta a modului in care procurorii efectueaza urmarirea penala ori exercita supravegherea cercetarilor penale in aceste cauze, pentru evitarea situatiilor de prelungire nejustificata in timp a solutionarii acestora.

Totodata, este necesar ca procurorii cu functii de conducere sa identifice acele metode care sa conduca la reevaluarea modului de lucru al procurorilor in vederea stabilirii unor prioritati care sa realizeze un echilibru al cauzelor solutionate, tinandu-se seama de vechimea inregistrarii acestora la parchet, de solutiile ce urmeaza sa fie adoptate si de termenul procedural prevazut de dispozitiile art.322 din Codul de procedura penala, precum si de cel instituit de dispozitiile art.154 Cod penal referitor la termenele de prescriptie a raspunderii penale.

Realizarea la nivelul conducerii fiecarui parchet a unor intalniri cu conducerile organelor de politie judiciara, in vederea identificarii si implementarii unor masuri de natura sa conduca la reducerea duratei procedurilor desfasurate in cauzele vechi aflate in lucru la organele de cercetare penala.

4.Efectuarea unui control de catre Inspectia Judiciara in termen de 6 luni de la aprobarea prezentului Raport, urmand ca in situatia constatarii neluarii masurilor necesare, din motive imputabile, in vederea solutionarii dosarelor penale mai vechi de 5 ani de la data sesizarii sa fie stabilite raspunderi".  

Iata mai jos cateva exemple extrase din Raportul Inspectiei Judiciare in care responsabilii pentru tergiversarea dosarelor inregistrate in urma cu 5 ani si inca nesolutionate sunt organele de politie judiciara sau expertii:

-Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta:  “Verificarile au evidentiat faptul ca dosarele aflate pe rolul organelor de politie au inregistrat prelungiri ale duratei procedurilor, in numeroase cazuri in mod nejustificat. Cauzele care au condus la aceasta situatie au fost: complexitatea  dosarelor, declinari succesive de la un organ judiciar la altul, sustragerea de la cercetari a suspectilor si invinuitilor, neindeplinirea dispozitiilor procurorului care a exercitat supravegherea cercetarilor, tergiversarea actelor de cercetare de catre organele de politie, incarcatura mare de dosare atat la unele parchete, cat si la structurile organelor de politie judiciara, fluctuatii de personal atat in randul procurorilor, cat si in randul lucratorilor de politie, exercitarea necorespunzatoare de catre procuror a supravegherii cercetarilor”.

-Parchetul Tribunalului Bucuresti: “…cercetarile penale continand procedura de efectuare expertize contabile in numar de doua, totodata rezultand si tergiversarea instrumentarii cauzei de catre expert, fata de care s-a luat masura sanctionarii, prin aplicarea unei amenzi judiciare la data de 20.05.2013, iar la datele de 15.01.2014 si 26.03.2014 fiind identificate ca efectuate acte de investigare penala”.

-Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau: “tergiversarea administrarii probatoriului de catre organele de politie ce a avut drept consecinta imposibilitatea realizarii unei activitati de supraveghere eficienta de catre procurori”

-La Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara s-a constatat “tergiversarea administrarii probelor de catre organele de politie”

-Inspectia Judiciara a constatat totodata ca si la Parchetul de pe langa Tribunalul Alba, Parchetul de pe langa Judecatoria Alba-Iulia, Parchetul de pe langa Judecatoria Aiud, Parchetul de pe langa Judecatoria Blaj, Parchetul de pe langa Judecatoria Campeni, Parchetul de pe langa Judecatoria Sebes, Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara, Parchetul de pe langa Judecatoria Deva, Parchetul de pe langa Judecatoria Hunedoara si Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu una dintre cauzele care determina prelungirea in timp a solutionarii dosarelor penale este “Tergiversarea cercetarilor de catre organele de politie judiciara, in pofida masurilor dispuse de catre procurori”.

-La fel s-a intamplat si la Curtea de Apel Alba Iulia unde IJ a stabilit: “Cauzele care au condus la aceasta situatie au fost:  complexitatea dosarelor, sustragerea de la cercetari a suspectilor si inculpatilor, tergiversarea actelor de cercetare de catre organele de politie, incarcatura mare de dosare atat la unele parchete, cat si la structurile organelor de politie judiciara, fluctuatii de personal atat in randul procurorilor, cat si in randul lucratorilor de politie, redistribuirea repetata a dosarelor de la un procuror la altul, exercitarea necorespunzatoare de catre procuror a supravegherii cercetarilor”.

-Curtea de Apel Brasov, Parchetul de pe langa Tribunalul Mures, Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures, Parchetul de pe langa Judecatoria Reghin, Parchetul de pe langa Judecatoria Sighisoara, Parchetul de pe langa Judecatoria Ludus, Parchetul de pe langa Judecatoria Tarnaveni, Parchetul de pe langa Judecatoria Miercurea Ciuc, Parchetul de pe langa Tribunalul Arges, Parchetul de pe langa Judecatoria Pitesti, Parchetul de pe langa Judecatoria Costesti, Parchetul  de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea, Parchetul de pe langa Judecatoria  Ramnicu Valcea, Parchetul de pe langa Judecatoria Campulung, Parchetul de pe langa Judecatoria Dragasani si Parchetul de pe langa Judecatoria Horezu Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj, Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova, Parchetul de pe langa Judecatoria Segarcea, Parchetul de pe langa Judecatoria Calafat, Parchetul de pe langa Tribunalul Olt si Parchetul  de pe langa Judecatoria Slatina, Parchetul de pe langa Tribunalul Galati, Parchetul de pe langa Judecatoria Galati, Parchetul de pe langa Judecatoria Liesti, Parchetul de pe langa Tribunalul Braila si Parchetul de pe langa Judecatoria Braila: “Tergiversarea cercetarilor de catre organele de politie judiciara, in pofida masurilor dispuse de catre procurori”.

In ce priveste Ministerul Public, in urma controlului Inspectiei Judiciare a constatat ca la nivelul PICCJ se aflau inregistrate, la finele anului 2013, 3.799 cauze mai vechi de 5 ani de la data inregistrarii. Numai la PICCJ, DNA si DIICOT, Inspectia Judiciara a constatat urmatoarea situatie:

-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de urmarire penala si criminalistica – 56 cauze

-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie – 52 cauze

-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate si Terorism – 234 cauze

PICCJ

Inspectorii judiciari au retinut in Raport ca la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica se aflau la data de 24.02.2014 un numar de 56 de astfel de cauze cu autori cunoscuti mai vechi de 5 ani de la data sesizarii,iar  la data 1.04.2014 in evidentele acestei sectii mai figurau inregistrate un numar de 27 astfel de cauze, ceea ce inseamna ca in perioada 24.02.2014 – 1.04.2014 au fost solutionate un numar de 29 de dosare. In concluziile formulate de Inspectia Judiciara in ce priveste controlul de la PICCJ, s-a constat ca “procurorii nu au putut actiona in mod corespunzator pentru solutionarea cu operativitate a tuturor cauzelor, datorita unor motive de ordin obiectiv cat si subiectiv”:

Verificarile efectuate la Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, au evidentiat preocuparea  doamnei … – procuror sef Sectie si a celor cu functii de executie, in legatura cu identificarea si reducerea stocului de dosare mai vechi de 5 de la data sesizarii aflate in lucru, in vederea inlaturarii  cauzelor care au generat aceasta situatie.Procurorii nu au putut actiona in mod corespunzator pentru solutionarea cu operativitate a tuturor cauzelor, datorita unor motive atat de ordin obiectiv cat si subiectiv care au fost mentionate anterior. In cursul anului 2013 si primul trimestru din 2014, conducerea Sectiei a organizat si planificat activitatea de urmarire penala, luand toate masurile pe care le-a apreciat ca necesare si eficiente pentru reducerea stocului de dosare mai vechi de 5 ani de la data sesizarii  aflate pe rolul acestei sectii. Masurile dispuse si gestionarea corespunzatoare a timpului de lucru de catre  procurori au condus la reducerea semnificativa a numarului de dosare  mai vechi de 5 ani de la data sesizarii, in perioada februarie – aprilie 2014 fiind solutionate un numar de 29 de dosare din aceasta categorie. In vederea cresterii volumului de munca al sectiei si al dosarelor inregistrate, raportat la numarul procurorilor - de ex. la 20.01.2014 se aflau pe rolul Sectiei un numar de 565 de dosare repartizate la 35 de procurori, in medie 16 dosare la un procuror - au fost preluate de la alte parchete dosare care, prin gradul mic de dificultate si complexitate pe care il prezinta, nu era indicat a fi preluate spre solutionare la acest nivel

DNA

In acelasi timp, la DNA, Inspectia Judiciara a constatat ca nu au fost efectuate controale operativ-curente cu privire la solutionarea cu celeritate a cauzelor vechi aflate in lucru la procurori, care sa fi fost concretizate in informari si sa fi fost stabilie termene de control, in asa fel incat sa fie eliminate situatiile de lasare in nelucrare a unor cauze sau micsorarea pe cat posibil a perioadelor foarte mari, chiar si de 6-9 ani de la savarsirea faptelor, de solutionare a unor cauze.

Iata concluziile inspectorilor judiciari privind verificarile de la DNA:

“Verificarile efectuate la Directia Nationala Anticoruptie - structura centrala si serviciile teritoriale, au evidentiat preocuparea  procurorilor cu functii de conducere  si a celor cu functii de executie, in legatura cu reducerea stocului de dosare mai vechi de 5 de la data sesizarii, in vederea inlaturarii cauzelor care au generat aceasta situatie. Procurorii nu au putut actiona in mod corespunzator pentru solutionarea cu operativitate a tuturor cauzelor, datorita unor cauze atat de ordin obiectiv cat si subiectiv care au fost mentionate anterior. In cursul anului 2013 si primul trimestru din 2014, procurorii cu functii de conducere, prin solicitarea periodica a situatiei dosarelor aflate in lucru la procurori, au stabilit ca prioritate reducerea stocului de dosare mai vechi de 5 ani de la data sesizarii  aflate pe rolul DNA. Masurile dispuse si gestionarea corespunzatoare a timpului de lucru de catre  procurori au condus la reducerea semnificativa a numarului de dosare  mai vechi de 5 ani de la data sesizarii, fiind solutionate un numar de 14 dosare in perioada 24.02.2014 - 31.03.2014. Cu toate acestea, avand in vedere vechimea mare a unora dintre aceste cauze in sistem - intre 6 si 9 ani - s-ar fi putut urgenta solutionarea lor cu precadere, intrucat ,, solutionarea cu prioritate a altor cauze” nu poate constitui o justificare a lasarii in nelucrare a altora”.

DIICOT

Inspectia Judiciara a constata ca la DIICOT – Structura centrala se afla un numar de 40 de dosare mai vechi de 5 ani de la data sesizarii, fiind urmata de DIICOT –ST Suceava unde sunt 20 de astfel de dosare. Raportul IJ arata ca la DIICOT – ST Alba Iulia nu sunt dosare vechi. Si in acest caz, potrivit celor retinute de inspectorii judiciari in Raport, nesolutionarea dosarelor mai vechi de 5 ani de la sesizare a avut  la baza motive de ordin obiectiv si subiectiv. Printre motivele de ordin obiectiv invocate de procurori ar fi fluctuatia de procurori, locatia improprie desfasurarii activitatilor specifice in conditii corespunzatoare in cazul Structurii centrale, unde “procurorii stau in birourile mai mari cate patru, iar in birouri foarte mici, cate doi, aceasta in conditiile in care urmarirea penala se efectueaza, in toate cazurile, de catre procurori”, sustragerea suspectilor de la cercetari, conexarea mai multor cauze din tara la acelasi dosar, numarul mare de persoane implicate in activitati infractionale, si altele. In ce priveste motivele de ordin subiectiv, Inspectia Judiciara a retinut, in principal, “efectuarea actelor de cercetare penala la intervale mari de timp intre ele, atat de catre organele politiei judiciare, cat si de catre procurorul care efectueaza urmarirea penala proprie”: “Verificarile efectuate la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au evidentiat preocuparea procurorilor cu functii de conducere si a celor cu functii de executie in legatura cu identificarea si reducerea stocului de dosare mai vechi de 5 ani de la data sesizarii in vederea inlaturarii cauzelor care au generat aceasta situatie.

Procurorii nu au putut actiona in mod corespunzator in toate situatiile pentru solutionarea cu operativitate a tuturor cauzelor, datorita unor motive obiective. Conducerea unitatii a organizat si planificat activitatea de urmarire penala, luand masurile pe care le-a apreciat ca necesare si eficiente pentru reducerea stocului de dosare mai vechi de 5 de la data sesizarii. Masurile dispuse de conducerea unitatii si gestionarea corespunzatoare a timpului de lucru de catre procurori au condus la reducerea semnificativa a numarului de dosare avand ca obiect infractiunile mentionate anterior”.

*Cititi aici in integralitate Raportul Inspectiei Judiciare