Potrivit unor surse avizate, Comisia Superioara de Disciplina din cadrul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, a luat luni decizia excluderii din profesia de executor a lui Eugen Fieraru (foto), ca urmare a admiterii contestatiei Ministerului Justitiei, impotriva hotararii nr. 2/17.11.2011 pronuntata de Consiliul de Disciplina din cadrul C.E.J. Pitesti, care a respins initial actiunea disciplinara promovata de ministrul Justitiei. Decizia de excludere nu a fost inca anuntata oficial si nici nu a fost motivata.

Incredibil, dar adevarat. Debandada de la Ministerul Justitiei e maxima in ceea ce priveste tragerea la raspunderea disciplinara a executorilor judecatoresti care comit grave abateri. Va mai amintiti de cazul executorului judecatoresc Eugen Fieraru (foto) din Pitesti (publicat de Lumeajustitiei.ro in data de 17 decembrie 2010) care a incercat sa execute o sucursala a ING Bank pentru un debit infim de de 11,5 lei, adaugand cheltuieli de judecata de circa 3 milioane de euro? Amintim despre acest caz ca executorul judecatoresc Eugen Fieraru de pe langa Curtea de Apel Pitesti a demarat la finele lunii septembrie 2010 procedura de executare silita a titlului executoriu (suma de 11,15 lei), la care a adaugat cheltuieli de executare, atentie, de 12.010.456 lei, dupa cum urmeaza: - 10.000 lei onorariu avocat Mihai Cocaina, din Baroul Arges; - 6.000.000 lei factura consultatie juridica avocat Liviu Ardeias, din Baroul Teleorman; - 6.000.000 lei pentru un audit asupra procedurii de excutare silita realizat de SC Intel Blitz Audit SRL (firma in care asociat unic este acelasi avocat Cocaina); - 74,4 lei onorariu executor judecatoresc; - timbru judiciar, plus taxa de timbru (suma insignifianta). In urma dezvaluirilor noastre, Ministerul Justitiei a demarat o inspectie, iar in final, la 10 mai 2011, ministrul Catalin Predoiu a initiat o actiune disciplinara impotriva executorului Fieraru, trimisa Consiliului de Disciplina al Camerei Executorilor Judecatoresti din Circumscriptia Curtii de Apel Pitesti.

Corpul de control al Ministerului Justitiei a concluzionat, in urma verificarilor efectuate pe mai multe cazuri, ca ar exista un grup de executori judecatoresti si notari, organizat precum o retea infractionala, care se ocupa de vanzarea in conditii suspecte a caselor unor datornici din Capitala, la preturi diminuate, fara respectarea prevederilor legale. In majoritatea cazurilor, imobilele au fost cumparate de avocatul Victor Pomponiu, din Baroul Bucuresti. Se banuieste ca licitatiile pentru vanzarea caselor datornicilor s-au desfasurat cu „maini moarte”, astfel incat, la final, controlul MJ a retinut ca locuintele erau vandute pentru sume mult mai mici catre avocatul Victor Pomponiu. Printre Birourile de Executori despre care exista indicii ca ar derula aceste „afaceri” este enumerat si Biroul Executorilor Judecatoresti Asociati Draganescu George, Ionescu Niculae si Crafcenco Marius (foto),  nimeni altul decat presedintele Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti. Existenta retelei a fost confirmata in urma unui raport de control facut de Corpul de Control al Ministerului Justitiei si avizat de procurorul Monica Serbanescu, iar Ministerul Justitiei a decis sesizarea DIICOT-ului, pentru investigarea retelei!

Lumeajustitiei.ro va prezinta in premiera un caz in care un executor judecatoresc si-a urmarit in timpul unei executari silite propriile interese si a determinat doi debitori sa declare in scris ca renunta la judecarea mai multor pricini, inclusiv la plangerea penala pe care respectivii debitorii i-au facut-o. Astfel, executorul judecatoresc Iulian Ilie Cosoreanu, din circumscriptia Judecatoriei Cornetu, judetul Ilfov, a procedat la 12 noiembrie 2010 la executarea silita a unui imobil din Pantelimon, apartinand sotilor Elena si Ion Ghetu. Toate bune si frumoase pana aici, daca executorul aflat in conflicte personale cu debitorii Ghetu nu ar fi profitat de functia si autoritatea sa pentru a-i determina pe sotii Ghetu sa-i dea in scris ca renunta la mai multe actiuni civile, inclusiv la plangerea penala formulata impotriva sa - (vezi procesul verbal integral atasat la finalul articolului).

Prin modificarile aduse la Legea nr. 151/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea alin. (1) al art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, debitorii ajung in situatia de a scoate bani pentru orice, ei platind si onorariul creditorului si alte cheltuieli ocazionate de executarea silita. Cu alte cuvinte, executat, si cu banul luat. Ne intrebam, insa, din ce? Sunt multe voci care sustin ca astfel de datorii vor ajunge sa fie un bolovan de gatul debitorului, care dupa ce nu a mai avut cumva plateasca datoriile ajungand in situatia executarii silite, mai este nevoit sa plateasca o lista intreaga de cheltuieli cu propria-i executare, inclusiv onorariul avocatului creditorului.

Executorul judecatoresc Elena-Roxana Niculae, care este si avocat, a transmis Camerei Deputatilor, la Comisia Juridica, obiectiile sale privitoare la amendamentele proiectului legislativ prin care executorii bancari ar urma sa fie asimilati executorilor judecatoresti. Opinia nu este numai a sa, ci si a altor colegi de breasla care sustin ca, prin adoptarea acestui proiect, se incalca grav principiul nediscriminarii in ceea ce priveste conditiile de acces in profesia de executor judecatoresc, cat si repartizarea pe post. Inca din debutul sesizarii, executorul judecatoresc Elena Niculae arata ca “sunt discriminatorii conditiile de acces in profesie pentru executorii bancari prin raportare la conditiile prevazute pentru accesul in profesie al executorilor judecatoresti”.

Zelul cu care unii executori judecatoresti se apuca sa puna in executare silita hotarari judecatoresti in cazuri netransate irevocabil a devenit un modus vivendi pentru unii. Este si cazul executorului judecatoresc Ofelia Dobra, din Buftea (care intre timp s-a extins cu un punct de lucru si in Bucuresti) care in luna decembrie a anului trecut a inceput sa efectueze forme de executare in scandalul celebrului divort dintre Cristina Uzunov (foto) si miliardarul Eduard Uzunov. Motivul litigiului dintre fosti soti Uzunov il constituie incredintarea celor doua fetite minore. Initial, in procesul intentat de Cristina Uzunov, aceasta a castigat in fond, la Judecatoria Buftea, dreptul de a primi spre crestere fetitele, insa in apel, asa cum Lumeajustititiei.ro a aratat pe larg la vremea respectiva, Tribunalul Bucuresti a rasturnat sentinta de la fond cu 180 de grade si a incredintat minorele tatalui lor.

Proiectul de lege initiat de trei deputati de la PD-L si PSD ii va feri pe cei care au luat credite de la banci de insistentele, de multe ori nelegale, ale firmelor de recuperare sau a executorilor bancari, zic initiatorii. Unul dintre acestia, deputatul de Cluj, Daniel Buda din PD-L, presedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, a sustinut din 2010 incoace, ca prin legea pe care a initiat-o meseria de executor bancar va disparea, iar cei care ocupa aceste functii vor putea ocupa functiile de executori judecatoresti. „Este o lege menita sa unifice cele doua profesii, cea de executor judecatoresc si cea de executor bancar. Suntem singura tara din toata lumea in care bancile isi pot urmari datornicii prin intermediul propriilor angajati, adica executorii bancari. Acestia nu pot fi impartiali deoarece sunt platiti de banca”, a explicat Daniel Buda. Adevar grait-a PDL-istul Buda, dar este bine oare ca ei sa nu fie supusi unu examen sau concurs? Nu este acesta un demers prin care se creaza o absorbtie de personal nu tcmai pregatit pentru o asemenea specialitate?

Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a sustinut, marti, la iesirea de la audierea de la Parchetul General ca a inceput sa tipe la executor doar pentru ca i-a sarit mustarul atunci cand s-a incercat scoaterea presei din sala de conferinte a Partidului sau, deoarece era in desfasurare o conferinta de presa. De asemenea, europarlamentarul a mentionat ca i-a spus procurorului de caz ca nu mai are incredere in justitia din Romania, si ca putea crede ca politistii si “agentii secreti” care i-au invadat sediul fara a prezenta vreun document de identificare sau vreo legitimatie erau niste infractori. Corneliu Vadim Tudor, invinuit in acest dosar pentru ultraj si nerespectarea unei hotarari judecatoresti, a fost insotit la sediul Parchetului General de avocatul sau, Mariana Stefan, dar si de vicepresedintii PRM, Codrin Stefanescu si Marius Marinescu. Conform informatiilor pe care le avem, la intalnirea cu procurorul Daniela Anton, care are in instrumentare cauza privindu-l pe europarlamentar, Vadim a fost agitat, dar nu a ridicat tonul si nici nu i-a jignit pe anchetatori.

Dupa ce Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a deschis dosar de ultraj pe numele europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor in urma scandalului din data de 4 ianuarie 2011, cand la sediul partidului “Romania Mare” din str. Emile Zola nr. 2 a sosit un al doilea executor judecatoresc, Paula Somaldoc, pentru a-l evacua in forta pe liderul PRM din imobilul inchiriat de la RA APPS, iata ca si PRM face plangere penala impotriva executorului judecatoresc Paula Somaldoc. Dupa cum Lumeajustitiei.ro a aratat in materialele precedente pe aceasta tema, cazul sediului din strada Emile Zola nr. 2 contine serioase tente penale, intrucat exista indicii ca instanta ar fi atribuit acest imobil pe baza unor falsuri aflate la dosar, cu toate ca revendicatorul Nicolae Caranfil apare in documente ca fiind fost proprietar al imobilului din strada Emile Zola nr. 2A, la numarul 2 fiind vorba de un alt proprietar, Maria Wolf. Un dosar penal in care procurorii incepusera sa faca lumina a existat in urma cu patru ani, la Parchetul Judecatoriei Sectorului 1, dar acesta a fost musamalizat in perioada in care a fost prim-procuror Mircea Ene. In data de 7 ianuarie 2011, PRM a ripostat, la randul sau, fata de situatia creata la evacuare, cu o plangere penala indreptata impotriva celui de-al doilea executor judecatoresc, Paula Somaldoc. In aceasta plangere penala, inregistrata la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti, aparatorii PRM “Ghita si Asociatii” acuza executorul judecatoresc de mai multe infractiuni, incepand cu cea de tulburare de posesie si continuand cu cele de abuz in serviciu si purtare abuziva. Redam integral continutul acestei plangeri:

Lumeajustitiei.ro a prezentat, intr-un material precedent, care a fost motivatia pentru care s-a ajuns la conflictul major dintre PRM, europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor pe de o parte, si executorul judecatoresc Paula Somaldoc pe de cealalta. Evident, lucrurile nu sunt deloc clare in privinta imobilului din strada Emile Zola nr. 2 si 2A, pentru ca sentinta judecatoreasca prin care Nicolae Caranfil a redevenit proprietarul imobilului in care functioneaza PRM, Editura Speranta si cabinetul de europarlamentar arata ca este vorba de numarul 2, iar documente mai vechi care faceau parte dintr-o ancheta penala pe care s-a pus capac la Parchetul Sectorului 1 aratau ca Nicolae Caranfil locuise la numarul 2 A. In cauza in care PRM se judeca cu revendicatorul, avocatii partidului au solicitat suspendarea provizorie a evacuarii. Care a fost respinsa de instanta, cu toate ca in practica, o astfel de cerere este admisa, intrucat e valabila pe o perioada scurta de timp. Cazul evacuarii sediului PRM, de catre executorul judecatoresc Paula Somaldoc este cercetat in prezent de Ministerul Justitiei.

Povestea imobilului din str. Emile Zola nr. 2, unde se afla atat sediul Partidului Romania Mare, cat si sediul Editurii Speranta, a ziarului Tricolorul si a cabinetului de europarlamentar al liderului partidului, Corneliu Vadim Tudor, are o istorie lunga. Mai lunga decat se crede. Si cu conotatii penale, dar pe care pana acum parchetul nu le-a cercetat pana la capat, cu toate ca au existat niste dosare deschise in urma cu vreo patru ani care priveau o mafie a imobiliarelor. E vorba de un dosar vechi in care au fost cercetati niste arhivari de la arhivele statului si niste jandarmi. Apoi a mai fost deschis un dosar (nr. 6062/P/2005) care privea o revendicatoare de meserie, Maria Pungulescu.

Corpul de Control al ministrului Justitiei Catalin Predoiu a sesizat Parchetul Curtii de Apel Pitesti, pentru savarsirea unor infractiuni de fals in cazul executorului judecatoresc Eugen Fieraru, din Pitesti, cel care, dupa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit pe larg, cu documente, a adaugat cheltuieli de judecata de peste 2.000.000 lei, in cadrul unor proceduri de executare silita a ING Bank pentru o datorie de numai 11,15 lei. Acest caz a fost posibil si datorita unui judecator din Pitesti, care a acordat cheltuieli de executare in alb, prin sentinta care a reprezentat titlul executoriu. Ca urmare a acestui caz, Ministerul Justitiei anunta si propuneri de modificari legislative. Din pacate insa, MJ nu da semne ca vrea sa opreasca practicile oneroase ale unor executori care, in cadrul procedurilor de executare silita a unor datorii, adauga cheltuieli de executare care depasesc cu mult suma ce trebuie executata, aceste practici constituind pentru multe retele de avocati, executori etc metode de imbogatire fara justa cauza, pe seama statului sau a altor persoane.

In urma cu patru zile, Lumeajustitiei.ro sesiza existenta unui caz fenomenal, de cea mai joasa speta, despre care si Ministerul Justitiei avea cunostinta ca se-ntampla (ca metoda de coruptie judiciara), dar pentru stoparea caruia nu a facut inca nimic in calitate de initiator de legi, pentru a impiedica practica adaugarii pe langa onorariul executorilor si a unor onorarii avocatiale care nu se justifica. Este vorba despre sacalismul unor executori care - dupa ce anumiti judecatori accepta, in alb si anticipat, cheltuieli de executare - fara sa tina cont de cuantumul insignifiat al sumei ce urma a fi executate silit, adauga onorarii avocatiale si de audit exorbitante, care depasesc de pana la un milion de ori suma initiala de executat.

In ultimul newsletter al Ministerul Justitiei de acum doua zile, ministrul Catalin Predoiu invoca intr-un editorial un prezumtiv act de coruptie judiciara, aratand ca a dispus verificari pentru „o sesizare care, daca se confirma, reprezinta inca o proba a adevaratelor probleme care ameninta puterea judecatoreasca din interior. Conform sesizarii primite, o creantă de 3 (trei) euro a fost executata, cu incuviintarea instantei, cu un onorariu de executare de 3 (trei) milioane de euro!” Lumeajustitiei.ro a trecut la investigarea acestui caz si a constatat ca metoda nu e una noua, iar Ministerul Justitiei nu a facut nimic in ultimii ani ca sa o starpeasca, desi e bine cunoscuta la anumite nivele. Metoda de imbogatire fara justa cauza e chiar simpla, daca ai un judecator care sa-ti faca partie pe executarea unei datorii si care sa-ti permita sa-ti pui ce onorarii vrei, daca ai cu cine sa te intelegi. Cele aflate sunt naucitoare si, din punctul nostru de vedere, ar trebui sa se lase urgent cu arestari. Din informatiile noastre, procurorii investiti cu plangere penala pe acest caz, plimba insa dosarele intre parchete, fara sa faca nimic, domnii anchetatori fiind probabil preocupati din cale afara cu pregatirile pentru sarbatorile de iarna.