Noua lege a raspunderii magistratilor reintroduce conditia de buna-reputatie pentru magistrati, care a fost eliminata de Monica Macovei

Proiectul Ministerului Justitiei, privind modificarea Legilor 303/2004 si 317/2004 in sensul introducerii unor elemente de largire a raspunderii procurorilor si judecatorilor, reintroduce conditia eliminatorie a „bunei reputatii” pentru a putea detine calitatea de magistrat. Astfel, nu va putea deveni magistrat sau nu va mai putea activa ca magistrat cel care va intra in contradictie cu prevederea legala: „nu are antecedente penale sau cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie”.

Conditia bunei reputatii, esentiala pentru imaginea Justitiei, a existat initial in Legea 303/2004, insa fosta ministresa Monica Macovei a eliminat-o in 2005, astfel incat mai multi magistrati care au produs indignarea opiniei publice prin manifestari care au produs indignare publica au putut ramane mai departe in sistem, fara ca macar sa poata fi sanctionati disciplinar. Reintroducerea conditiei de buna-reputatie va permite pe viitor eliminarea acelor magistrati prin a caror fapte publice – dar care nu se incadreaza intr-una din abaterile disciplinare prevazute de lege – este grav afectata imaginea sistemului. In prezent exista magistrati in functie, care desi au fost exclusi din magistratura de CSM pe ratiuni de reputatie, au reusit sa se mentina in sistem, atacand hotararile Consiliului in instante si sa beneficieze ulterior de dezincriminare. De altfel, vom prezenta in curand un asemenea exemplu.

De asemenea, in proiectul MJ, a fost substantial largita gama de abateri disciplinare, iar alte existente deja, au primit o definitie mai clara, dupa cum urmeaza:

Articolul 99 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Constituie abateri disciplinare:

a) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;

b) imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;

c) absente nemotivate de la serviciu;

d)nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a altor informatii de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in conditiile legii;

e) nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si formularea de cereri repetate si nejustificate de abtinere;

f) nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile;

g) folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii;

h) exercitarea functiei cu rea – credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune;

i) nemotivarea hotararii judecatoresti sau utilizarea in cuprinsul motivarii a unor expresii inadecvate sau in mod manifest contrare rationamentului juridic;

j) atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili sau reprezentantii altor institutii;

k) incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;

l) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;

m) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces;

n) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;

o) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;

p) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

r) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii;

s) obstructionarea activitatii de inspectie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;

s) nerespectarea dispozitiilor procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea;

t) nerespectarea dispozitiilor sau deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau parchetului ori a altor dispozitii cu caracter administrativ cuprinse in actele normative in vigoare;

t) neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza.

Dupa articolul 99, se introduce un nou articol, articolul 99¹, cu urmatorul cuprins:

„Art. 99¹ – (1) Exista rea - credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca, cu stiinta, normele de drept material sau procesual.

2. Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav si nescuzabil, normele de drept material sau procesual.”

Sanctiunile disciplinare au fost inasprite

In ceea ce priveste sanctiunile care se vor aplica pentru abaterile disciplinare retinute, acestea vor fi urmatoarele:

a) avertismentul;

b) diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de pana la 6 luni;

c) mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an la o instanta sau la un alt parchet, situate in circumscriptia altei curti de apel ori in circumscriptia altui parchet de pe langa o curte de apel;

d) suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni;

e) excluderea din magistratura.

Actiunea disciplinara va putea fi initiata pe viitor atat de Inspectia CSM (cum e in prezent) cat si de ministrul Justitiei, Procurorul General al Romaniei (in cazul procurorilor) si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Raspunsul lui Catalin Predoiu la observatiile CSM privind mai ales initierea de catre ministrul Justitiei a actiunii disciplinare

Evident, initierea de catre ministrul Justitiei a actiunilor disciplinare contra magistratilor a fost primita cu critici de CSM si de magistrati – desi aproape oriunde in Europa Occidentala, ministrul Justitie are acest atribut. Raspunsul ministrului Predoiu la aceste critici il puteti citi in documentul de mai jos:

* Cititi aici raspunsul ministrului Catalin Predoiu la criticile aduse de CSM

* Cititi aici proiectul de lege privind largirea raspunderii magistratilor