28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

JUDECATORII SE RIDICA IMPOTRIVA SRI – UNJR someaza CSM sa ceara explicatii SRI dupa ce generalul Dumbrava a dezvaluit ca instantele au devenit “camp tactic”, iar serviciul isi mentine “interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze”: “Sala de judecata e locul in care fiecare persoana vine sa isi caute dreptatea... Fiecare cetatean are dreptul sa stie, atunci cand se adreseaza justitiei, daca o face in fata unui judecator cu adevarat independent, sau, dimpotriva” (Cererea)

Scris de: George TARATA | pdf | print

11 May 2015 19:31
Vizualizari: 7839

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a somat Consiliul Superior al Magistraturii sa ia pozitie si sa ceara explicatii de la SRI, dupa ce generalul Dumitru Dumbrava, seful Directiei Juridice a Serviciului Roman de Informatii, a explicat ca instantele au devenit „camp tactic” si ca SRI urmareste dosarul pana la solutionarea sa definitiva. Avand in vedere gravitatea aspectelor sesizate si faptul ca a fost sesizat oficial chiar de catre Uniunea Nationala a Judecatorilor, CSM va avea obligatia sa reactioneze si sa ia pozitie, practic fiind foarte greu ca si aceasta problema sa fie ingropata. De asemenea, va fi extrem de interesanta atitudinea anumitor membri ai CSM fata de afirmatiile oficialului SRI, cu aceasta ocazie foarte multe lucruri putand sa iasa la iveala.


UNJR: „Orice interventii, orice presiuni, directe sau indirecte, publice sau obscure, mai mult chiar, orice suspiciune privind posibilitatea unor astfel de influente sau actiuni lipsite de transparenta distrug acest echilibru si lasa fara suport ideea de justitie independenta si proces echitabil”

Astfel, luni 11 mai 2015, UNJR-ul condus de judecatoarea Natalia Roman (foto) a transmis CSM o adresa referitoare la declaratiile generalului Dumitru Dumbrava. Recent acesta afirmase, intr-un interviu, urmatoarele: “Daca in urma cu cativa ani consideram ca ne-am atins obiectivul odata cu sesizarea PNA, de exemplu, daca ulterior ne retrageam din campul tactic odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) ca misiunea noastra a fost incheiata, in prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze”.

In respectiva adresa, UNJR cere CSM sa solicite de urgenta clarificari publice din partea SRI, care trebuie sa explice magistratilor ce ce inseamna concret „camp tactic”, cand vine vorba de justitie, care sunt mijloacele prin care serviciul opereaza in acest „camp tactic”, care este cadrul legal ce permite acestui serviciu sa isi mentina „interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze”, in ce consta in mod efectiv acest „interes”, care sunt limitele sale, de ce garantii este insotit si ce control se exercita asupra sa.

UNJR atrage atentia ca „sala de judecata este locul in care fiecare persoana vine sa isi caute dreptatea in mod public si transparent, locul unde Statul si cetatenii sai sunt deopotriva aparati si egali in fata legii” si subliniaza ca „acest spatiu nu trebuie si nu poate fi transformat in 'camp tactic' de operatiuni al unui serviciu secret a carui activitate este, prin natura sa, lipsita de transparenta”. Uniunea precizeaza ca „orice interventii, orice presiuni, directe sau indirecte, publice sau obscure, mai mult chiar, orice suspiciune privind posibilitatea unor astfel de influente sau actiuni lipsite de transparenta distrug acest echilibru si lasa fara suport ideea de justitie independenta si proces echitabil”.

UNJR solicita CSM sa sesizeze CSAT dupa declaratiile „zguduitoare” ale lui Basescu

O alta problema vizata de UNJR se refera la declaratiile fostului presedinte al tarii Traian Basescu, cu privire la existenta ofiterilor acoperiti in magistratura. UNJR catalogheaza aceste declaratii ca fiind „zguduitoare”.

Uniunea condusa de judecatoarea Natalia Roman solicita CSM sa ceara Consiliului Suprem de Apararare a Tarii sa faca verificari privind declaratiile lui Traian Basescu, mai exact sa verifice daca intr-adevar au existat sau exista colaboratori ai serviciilor in randul judecatorilor si procurorilor. Totodata, UNJR aminteste si ca „desi legea este in vigoare de peste zece ani, iar magistratii dau anual declaratii pe proprie raspundere in sensul ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, nici pana in prezent o astfel de verificare nu a fost facuta”.

Prezentam cererea UNJR adresata CSM:

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, asociatie profesionala a judecatorilor, al carei scop principal este apararea independentei justitiei, isi exprima profunda ingrijorare fata de recentele declaratii publice, potrivit carora in randul magistratilor ar exista ofiteri acoperiti ai serviciilor secrete, precum si ca instantele de judecata au devenit 'camp tactic' al serviciilor de informatii, apreciind ca aceste declaratii submineaza atat independenta justitiei si increderea cetatenilor in actul de justitie cat si increderea reciproca intre judecatori.

Cerem, de aceea, Consiliul Superior al Magistraturii ca, in exercitarea rolului constitutional ce ii revine, de garant al independentei justitiei:

1. Sa solicite - in acord cu dispozitiile art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicata si modificata - Consiliului Suprem de Aparare al tarii sa procedeze la verificarea respectarii interdictiei judecatorilor si procurorilor de a nu fi/a nu fi fost lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, iar rezultatul sa fie facut public, pentru restabilirea increderii in justitie;

2. Sa ceara de urgenta clarificari publice Serviciului Roman de Informatii, care trebuie sa explice corpului de magistrati si societatii urmatoarele:

a. ce inseamna concret 'camp tactic', cand vine vorba de justitie, si care sunt mijloacele prin care serviciul opereaza in acest 'camp tactic',

b. care este cadrul legal ce permite acestui serviciu sa isi mentina 'interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze', in ce consta in mod efectiv acest 'interes', care sunt limitele sale, de ce garantii este insotit si ce control se exercita asupra sa?

In fapt, fostul presedinte al Romaniei si, implicit, fostul presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a tarii, a afirmat in public si in mod neechivoc ca: 'O alta problema e legata de fostii ofiteri acoperiti printre magistrati. Pana in 2004, serviciile au considerat, ca de altfel si acesti magistrati, ca pot sa incalce Constitutia din 1991. Destui dintre ei au fost, sunt unii dintre ei. Ei, acesti oameni, de teama sa nu se afle ca au incalcat Constitutia din 1991, sunt santajabili. Stiti care e motivul pentru care am cerut sa se scoata cele 3 milioane de dosare ale fostei Securitati? Pentru ca ele erau folosite de unii din S.R.I. sa santajeze. Ei, cei care au fost acoperiti functioneaza in continuare. (...)”. Aceste afirmatii au fost reluate in mod repetat in spatiul public.

Declaratiile celui care a fost sef al Consiliului Suprem de Aparare a tarii sunt zguduitoare, deoarece afirma ca pana in 2004 se stie ca au existat persoane in randul magistratilor care au incalcat legea sistematic, fiind incompatibili. Acelasi fost sef al Consiliului Suprem de Aparare a tarii afirma ca dupa 2004 a cerut serviciilor sa ii retraga pe cei acoperiti din justitie, insa nu stie daca acest lucru s-a intamplat.

O astfel de informatie, esentiala pentru buna functionare a justitiei, nu a fost verificata timp de zece ani, iar de tot atatia ani nimeni nu stie daca acesti ofiteri au fost retrasi din magistratura sau nu.

Chiar daca afirmatia este facuta acum, de catre o persoana care avea ea insasi obligatia de a dispune efectuarea acestor verificari, din calitatea de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a tarii, si, deci, obiectivitatea sa ar putea fi pusa la indoiala, efectele nu sunt mai putin grave.

Prin folosirea acestei vulnerabilitati, speculata repetat in spatiul public, se formeaza un nou tip de presiune pe justitie, la fel de grava. Suspiciunea creata in acest mod afecteaza negativ munca fiecarui magistrat, in special a celor chemati sa judece in prezent dosare de un interes deosebit pentru opinia publica, deoarece se inoculeaza acesteia ideea ca acesti magistrati nu ar fi independenti.

Gravitatea declaratiilor repetate privind existenta ofiterilor acoperiti din justitie este escaladata de afirmatia directorului Directiei Juridice a Serviciului Roman de Informatii care, intr-un interviu recent, declara ca instanta de judecata a devenit 'camp tactic' de operatiuni al serviciilor de informatii. In acelasi interviu, acesta afirma ca 'in prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze' din instanta.

Intelegand importanta misiunii pe care Serviciul Roman de Informatii o are in prezervarea securitatii nationale, conturate de Legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, trebuie sa subliniem ca orice depasire a acestui cadru legal nu face decat sa vulnerabilizeze atat sistemul judiciar, cat si insusi serviciul de informatii. Orice suspiciuni si orice ambiguitate submineaza rolul pe care cele doua institutii fundamentale trebuie sa il joace in protejarea drepturile fundamentale, pe de-o parte, si garantarea securitatii nationale, pe de alta parte. Aceste obiective nu pot fi indeplinite fara increderea cetatenilor in profesionalismul si buna credinta a celor doua parti.

Sala de judecata este locul in care fiecare persoana vine sa isi caute dreptatea in mod public si transparent, locul unde Statul si cetatenii sai sunt deopotriva aparati si egali in fata legii. Acest spatiu nu trebuie si nu poate fi transformat in 'camp tactic' de operatiuni al unui serviciu secret a carui activitate este, prin natura sa, lipsita de transparenta. Orice interventii, orice presiuni, directe sau indirecte, publice sau obscure, mai mult chiar, orice suspiciune privind posibilitatea unor astfel de influente sau actiuni lipsite de transparenta distrug acest echilibru si lasa fara suport ideea de justitie independenta si proces echitabil.

Nu putem sa nu subliniem, in acest context, importanta pe care a dat-o Curtea Europeana a Drepturilor Omului aparentei in raport cu garantiile de independenta si impartialitate, garantii indisolubil legate de dreptul la un proces echitabil. Or, astfel de declaratii, venite din partea unor persoane care detin sau au detinut un rol important in arhitectura institutionala a statutului, pot, in mod indiscutabil, crea aparenta unei lipse de impartialitate din partea magistratilor.

Declaratiile mentionate ridica o indoiala intemeiata asupra independentei intregului sistem judiciar, iar neincrederea creata poate fi inlaturata numai prin verificarea temeinica si reala a declaratiilor date anual de magistrati cum ca nu sunt si nu au fost ofiteri acoperiti, cu consecinta inlaturarii din magistratura a celor ce au incalcat aceasta obligatie.

Consiliul Superior al Magistraturii, avand in vedere calitatea sa de garant al independentei justitiei, are competenta sa ceara Consiliului Suprem de Aparare a tarii sa faca aceste verificari. In fond, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui sa fie prima institutie interesata in a verifica daca prevederile legale vizand statutul magistratilor sunt respectate, pentru a garanta astfel independenta actului de justitie.

Cu toate acestea, desi legea este in vigoare de peste zece ani, iar magistratii dau anual declaratii pe proprie raspundere in sensul ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, nici pana in prezent o astfel de verificare nu a fost facuta.

In aceste conditii, nu doar ca legea ramane aplicata strict formal, dar consecintele acestei inactiuni afecteaza intreg sistemul judiciar, prin erodarea increderii cetateanului intr-un act de justitie independent si impartial care il afecteaza in mod direct.

Fiecare cetatean are dreptul sa stie, atunci cand se adreseaza justitiei, daca o face in fata unui judecator cu adevarat independent, sau, dimpotriva, in fata unei persoane ce serveste interesele altor institutii ale statului.

Functia de magistrat este esentialmente incompatibila cu cea de colaborator cu serviciile secrete, indiferent de forma pe care aceasta o imbraca. Punctul 10 din Magna Carta a Judecatorilor, adoptata de Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, prevede in mod explicit ca 'in exercitarea atributiei de a solutiona cauze, judecatorul nu poate primi nici un fel de ordin sau instructiune, nici sa fie supus vreunei presiuni ierarhice si este tinut sa respecte doar legea'.

Exercitarea functiei fara partinire, asa cum o impune juramantul depus la intrarea in profesie, exclude orice posibilitate de control din afara sistemului asupra judecatorului. Pericolul este mai mare atunci cand influentele ar veni din zona serviciilor secrete, inaccesibile publicului si, deci, fara mijloace de control la dispozitia partilor din proces sau a societatii civile. Aceasta vulnerabilitate a fost precis identificata de legiuitor, care a simtit nevoia unei reglementari transante sub forma unei incompatibilitati absolute intre cele doua calitati.

Interdictia cu valoare constitutionala de a fi, in acelasi timp, atat magistrat cat si ofiter de informatii, activ sau in rezerva, are rolul atat de a garanta efectivitatea separatiei puterilor in stat, cat si faptul ca judecatorul chemat sa solutioneze o cauza este supus numai legii. Respectarea Constitutiei si a garantiilor sale sta mai presus de orice alt interes intr-o democratie, iar orice suspiciune rezonabila privind incalcarea lor trebuie abordata cu seriozitate si investigata prompt de autoritatile competente.

In conditiile insa in care declaratiile date anual de judecatori nu fac obiectului unor verificari reale, aplicarea legii ramane una pur formala, iar scopul ei nu este atins.

O reactie prompta si categorica din partea Consiliul Superior al Magistraturii in privinta acestor chestiuni este imperativa pentru a oferi cetatenilor certitudinea ca magistratii respecta legea si sunt independenti, iar actul de justitie nu este viciat de nici o influenta externa.

Reiteram, de aceea, solicitarea catre Consiliul Superior al Magistraturii ca, in baza atributiilor legale ce ii revin, sa actioneze de indata in vederea demararii demersurilor necesare verificarii tuturor magistratilor si sanctionarii cu incetarea mandatului a celor care au incalcat aceasta interdictie. De asemenea Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa solicite Serviciului Roman de Informatii sa explice public in baza carui cadru legal considera instantele 'camp tactic' si isi mentin 'interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze'.

Demersul acesta este imperativ pentru ca toti cetatenii sa aiba garantia ca au parte de un proces just si echitabil, iar solutia pronuntata se bazeaza pe probe temeinice si cu respectarea principiului egalitatii de arme, data de un judecator impartial si ferit de orice presiuni, care actioneaza numai potrivit legii si propriei sale constiinte libere”.

*Cititi aici comunicatul UNJR

*Cititi aici cererea UNJR adresata CSM

Comentarii

# BERCEA MONDIAL ;; e manevra lu frații miei..............,, date 11 May 2015 20:36 +10

Generalul Dumbravă a scos în spațiul public ,,PLANUL DE CĂUTARE A INFORMAȚIILOR al SRI pe segmentul justiție. Conform acestui plan, SRI derulează activități informativ-operative dar și de cercetare în sediile instanțelor de judecată, prin supraveghere operativă a judecătorilor, apărătorilor inculpaților , etc. Aceste cererii de documentare informativ operativă sunt emise de DNA, DGA, DOS, etc. Persoanele de legătură, ,,relațiile operative,, sunt j........ verificați de SRI în contextul autorizării pentru acces la informații clasificate, care se pronunță pe ,,probatoriul clasificat ,, aruncat în joc de Dumbravă.

# mulder, agentul mulder date 11 May 2015 22:25 +10

Ceva, ceva știi tu. Relatiile operative nu mai sunt asa denumite de cativa ani.....restul......corect. Mai mult, viitori agenti, sau viitorii ofiteri acoperiti, pot fi recrutati si din randul procurorilor, selectia facandu-se tot la validarea avizului de acces la documente clasificate. Un singur aspect mai prezinta relevanta: faptul ca "turnatorul este identificat de servicii dintre cei programati genetic sa fie tradatori". In tara noastra, procentul astora e urias.... 8)

# Lizuca si Patrocle date 12 May 2015 11:50 -2

Foarte bine face nen'to Dumbrava, multumim ca a spus si public. Si asa tot timpul toata lumea acuza SRI ca nu face nimic. Unii judecatori sunt pericol public, ce sa mai dam cu periuta, hai cu adevaru'!

# vikkktor date 11 May 2015 21:09 +8

Cine a permis angajarea in prostie in aceste domenii si umflarea pana la paroxism a acestor structuri, unde se doarme pe bani multi si se compun la greu tot felul de romane SF pentru a justifica activitatea?? Ati aflat ca in cadrul penitenciarelor a aparut de cateva luni cate un ofiter SRI care se ocupa oficial cu ,,sigurnata nationala,,??? Macovei a desfintat SIPA, a infintat Directia Combaterii a Criminalitatii in Mediul Penitenciar si acuma s-a ajuns la concluzia ca trebuie si un SRI-ist pe acolo...Pe banii cui???

# este date 11 May 2015 21:23 +7

SRI a informat Instituția ,,PREȘEDINTELE ROMÂNIEI,, și CSAT cu privire la procurorul Daniel Horodniceanu, candidatul propus la sefia DIICOT.  Informarea este de fapt o ,,Notă informativă,, sau ,,NOTĂ DE CUNOAȘTERE,, în referire la interviul de la CSM, unde are domnul Dumbravă ,,relații operative,,.

# Dumbrava D. date 11 May 2015 22:27 +12

Ca de obicei www.hotnews.ro si www.ziare.com nu mentioneaza nimic despre acest demers al UNJR sau alte nereguli din justitia romana si SRI.

# Cocoru D. date 11 May 2015 23:30 +8

Si www.mediafax.ro a primit ordin sa cenzureze acest subiect.

# CSM remunerat degeaba? date 12 May 2015 08:36 +6

Dacă CSM nu ia atitudine, fiind vorba chiar de propriul cîmp de bătaie - SINGURA explicație ce se impune: e infestat cu colaboratori!

# vikkktor date 12 May 2015 12:54 +2

Colaboratori??? Nu, cadre cu acte in regula, cu dosare bine pazite de legea ,,acoperitiilor si cu venituri paralele care se adauga si ulterior la pensie...Sub obedienta manifestata fata de UE si USA, serviciile si-au asigurat sprijinul acestora, in schimb au devenit o caracatita supradimensionata, hranita cu prea mare generozitate din banii publici, ale carei rezultate in slujba societatii sunt mai mult decat discutabile, dar impotriva careia nimeni nu indrazneste sa ridice obiectii, pentru ca practica pe scara larga cu asiduitate santajul in propriul folos. In fapt, aceste structuri, prin lipsa calitatii indiviziilor care le populeaza, au devenit ,,bratul inarmat,, al mafiei statale.

# Nu cred că trebuie noi să le spunem cum să-și facă treaba date 12 May 2015 22:54 0

Iohannis (întrebat dacă i se pare normal că serviciile au ofițeri acoperiți în presă și politică): "Da. Face parte din activitatea serviciilor și nu cred că este o problemă. Nu cred că trebuie noi să le spunem cum să-și facă treaba". Cu prima ocazie a întors-o, fu mai tare tentația jobului la Cotroceni decît tăria de caracter. http://www.dcnews.ro/iohannis-spioni-in-presa-i-politica-ceva-normal_454990.html

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.03.2024 – Oamenii s-au dus peste „Baronul Lamborghini” (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva