29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

MAGISTRATI ACUZATI CA AU INCALCAT LEGEA – Judecatorii Farcas-Surpanu de la TMB si Radoi, Pricope si Ilea de la CAB sunt acuzati, de AMJust, pentru practica inedita prin care au statuat ca actiunea in anularea unei hotarari AGA poate fi promovata doar de actionarii majoritari: "Consideram o astfel de 'jurisprudenta' in total dezacord cu legea, un exemplu de depasire de catre judecator a atributiilor... Blocarea accesului la justitie a unui actionar minoritar nu este in sine o incalcare a legii?"

Scris de: Alex PUIU | pdf | print

23 January 2015 14:05
Vizualizari: 11166

Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei critica aspru doua hotarari judecatoresti, ambele pronuntate in 2014, prin care patru judecatori au infrant jurisprudenta unanim acceptata de instante, inclusiv de ICCJ, in materia societatilor comerciale, statuand ca actiunea in anularea unei hotarari a Adunarii Generale a Asociatilor poate fi promovata doar de actionarii majoritari. In acest sens, AMJust nominalizeaza Sentinta nr. 2.394/2014 a judecatoarei Cristina Farcas-Surpanu, de la Sectia a VI-a civila a Tribunalului Bucuresti, si Decizia nr. 1931/2014 a Curtii de Apel Bucuresti, pronuntata de judecatorii Elena Simona Radoi, Paul Pricope si Catalina Gabriela Ilea, de la Sectia a V-a.


In articolul Practica inedita la instantele bucurestene – Actiunea in anularea unei hotarari AGA poate fi promovata doar de actionarii majoritari, publicat, joi 22 ianuarie 2015, pe site-ul amjust.ro, Asociatia acuza ca o astfel de asa-zisa jurisprudenta, care blocheaza, practic, accesul la justitie al actionarilor minoritari, este "in total dezacord cu legea si un exemplu de depasire de catre judecator a atributiilor sale".

Prezentam integral pozitia AMJust:

"Este cunoscuta tuturor practicienilor in drept jurisprudenta unanima a instantelor de judecata, inclusiv a Curtii de Casatie, atunci cand avea a se pronunta in materia societatilor comerciale, in sensul ca actiunea in constatarea nulitatii absolute a unei hotarari AGA intemeiata pe art.132 din Legea 31/1990 poate fi promovata de doua categorii de persoane: actionarii care au votat impotriva sau nu au participat la AGA, sau tertii lezati in interesul lor. Proba interesului se facea in cazul actionarilor cu dovada calitatii de actionar la data de referinta, coroborata cu cea a absentei de la AGA sau a votului negativ. Teza care a justificat aceasta practica a fost aceea ca actiunea in anulare, in acest caz, are un caracter societar, cu alte cuvinte nu interesul actionarului este protejat, ci cel al societatii insasi. Fiind vorba de o nulitate absoluta, cand norma legala este grav incalcata, era irelevanta ponderea actiunilor reclamantului la capitalul social, legiuitorul urmarind prin aceasta cale procedurala respectarea legii. Recent, instantele de judecata din Bucuresti, recte Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti, au adoptat intr-un caz particular si cu miza uriasa, o noua practica in ce priveste aplicarea si interpretarea Legii 31/1990 referitoare la drepturile actionarilor minoritari intr-o societate. Pe scurt, s-a considerat ca actiunea in anularea unei Hotarari AGA declarata de un actionar minoritar (chiar daca sunt intrunite conditiile art.132) trebuie sa fie respinsa ca fiind lipsita de interes serios si legitim. In acest sens: “O actiune in anularea unei hotarari a adunarii generale a unei societati cotate la bursa promovata de un actionar ce are o participatie variabila… nu poate fi considerata ca fiind exercitata in folosul societatii si al celorlalti actionari si ca urmarind un scop legitim, cata vreme prin ea insasi promovarea actiunii in anulare genereaza incertitudine cu privire la validitatea hotararii atacate si creeaza astfel, nemijlocit, un prejudiciu societatii ca urmare a periclitarii sigurantei circuitului juridic civil al actelor adoptate de organele acesteia. Dimpotriva, o actiune in anularea hotararii adunarii generale a actionarilor unei societati promovata in astfel de circumstante are un evident caracter sicanatoriu, legitimitatea interesului fiind absenta(Sentinta 2394/2014, judecator Cristina Farcas-Surpanu). Sentinta a fost mentiuna de Curtea de Apel Bucuresti care, in Decizia 1931/2014, merge mai departe cu rationamentul sustinand ca: “Din nicio dispzitie legala curpinsa in legea 31/1990 sau in alta lege speciala nu rezulta ca in cazul formularii unei actiuni in anularea hotararii AGA calitatea de actionar si interesul trebuie sa existe la un singur moment (al datei de referinta n.n.), neexistand nicio derogare de la regulile generale referitoare la exercitarea actiunii civile, respectiv acelea ca reclamantul trebuie sa faca dovada calitatii sale procesuale active si a interesului in formularea actiunii atat la momentul introducerii ei, cat si ulterior, pe tot parcursul judecatii… Pierderea calitatii de actionar pe parcursul solutionarii actiunii in anularea hotararii AGA duce la pierderea calitatii procesuale active, chiar daca anularea respectivei hotarari AGA ar produce efecte si asupra fostului actinonar” (judecatori Elena Simona Radoi, Paul Pricope, Catalina Ilea). Deci, cele doua instante sustin ca nu orice actionar poate promova o actiune in anulare, ci doar acel actionar al carui numar de actiuni este mare (nu stim cat de mare, deoarece niciuna din instante nu ne lamureste) si care isi pastreaza numarul de actiuni pe tot parcursul judecatii. In aceasta noua acceptiune, este irelevant motivul de nulitate, caracterul social al actiunii, aceasta fiind evaluata prin prisma oportunitatii actiunii in anulare pentru actionarii majoritari, oportunitate care este evaluata in mod suveran de catre instanta, subiectul probatiunii, cum o numeste completul din cadrul CAB. Un alt plus intr-o astfel de actiune este numarul de actionari care ataca hotararea AGA. Cu cat mai multi actionari, cu atat mai bine. Si toti trebuie sa aiba pozitia procesuala de reclamant, deoarece o simpla interventie din partea acestora nu este considerata de Curtea de Apel ca fiind suficient de angajanta. Lipsa unor astfel de demersuri judiciare din partea altor actionari dau indicii de neseriozitate si ridica semne de intrebare cu privire la temeinicia cererii, avand in vedere ca, asa cum afirma Curtea, este 'contrariant' faptul ca alti actionari nu ar fi observat nelegalitatea hotararii AGA atacate.

Judecatorul este o minte luminata, singurul in masura sa interpreteze si sa aplice legea, singurul care stie ce valoare sa dea probelor si cum sa aplice prezumtiile. Judecatorul poate sa dea orice hotarare, atat timp cat ea este irevocabila. Judecatorul este iresponabil. Consideram o astfel de 'jurisprudenta' in total dezacord cu legea si un exemplu de depasire de catre judecator a atributiilor sale. In conditiile in care judecatorul trebuie sa analizeze doar legalitatea unei hotarari AGA si nu oportunitatea acesteia pentru actionari (cel putin pana in prezent), blocarea accesului la justitie a unui actionar minoritar in functie de numarul de actiuni pe care le are, cu consecinta mentinerii unei hotarari nelegale dar care serveste intereselor unui/unor actionari majoritari, nu este in sine o incalcare a legii? Mai mult, un astfel de rationament este defectuos din start deoarece se pleaca de la premisa ca participarea la capitalul social al actionarilor este una fixa, in conditiile in care o astfel de participare este eminamente variabila, mai ales in cazul societatilor listate la bursa. De aceea, pana in prezent, in mod general, instanta investita cu o actiune in anulare verifica doar daca reclamantul era actionar la data de referinta, calitate care ii permitea sa participe la Adunarea generala a societatii (a se vedea in acest sens Decizia 3195/2013 pronuntata de ICCJ). Fata de noua interpretare data de Tribunal si Curte, reclamantul ar trebui sa dovedeasca si sa isi pastreze calitatea de actionar pe tot parcursul litigiului, altminteri actiunea sa fiind considerata lipsita de interes, in plus participarea sa trebuind a fi una constant majoritara. Tribunalul Bucuresti a mers chiar mai departe afirmand ca, chiar si in faza de executare a hotararii, reclamantul va trebui sa isi pastreze calitatea de actionar. Pericolul pe care il vedem in noua interpretare a celor doua complete, care speram ca va ramane izolata si circumstantiala, este acela de apreciere subiectiva de catre instanta a interesului reclamantului, in functie de cadrul procesual, de miza litigiului, de apartenenta magistratului etc.

Neexistand nici o norma care sa specifice un numar de actiuni minim, judecatorul va putea sa respinga orice actiune in anulare cu argumentatia ca participarea la capitalul social nu este una suficienta pentru a justifica un interes serios sau pur si simplu ca actiunea nu este oportuna, oportunitate pe care apoi o va imbraca in argumente care sa mizeze respectarea legii. La nivel european, exista o indelungata si progresiva evolutie legislativa in sensul asigurarii unui cadru de protectie extinsa a actionarilor minoritari, tocmai luand in considerare procesul decizional dintr-o societate comerciala. Nu numai incalcarea legii este sanctionata de catre judecator, ci orice forma de abuz din partea actionarilor majoritari prin care acestia determina, in mod unilateral, mersul societatii, fara a tine seama de interesul actionarilor minoritari. Din pacate, Romania mai are un drum lung de parcurs pana sa poata fi considerata un Stat de drept. Lipsa oricarei raspunderi pentru magistrati, lipsa unui organ functional si obiectiv care sa poata sa analizeze in mod corect hotararile date de catre acestia, vulnerabilitatea crescuta a sistemului judiciar in fata fenomenului de coruptie generalizat, slaba pregatire a magistratilor dublata de prevalenta propriilor valori in fata normelor legale, toate acestea duc la lipsa de predictibilitate a actului de justitie si sunt factori de risc pentru oricare justitiabil sau profesionist implicat intr-un litigiu. De aceea, cei mai multi dintre investitorii care vin in Romania au nevoie de manuale care sa ii invete pasii care trebuie urmati pentru a putea sa supravietuiasca si, mai ales, sa foloseasca starea de coruptie existenta in interes propriu, facand din aceasta un instrument pentru obtinerea unor foloase rapide (a se vedea cazul Microsoft si EADS)".

Comentarii

# Un client amarat date 23 January 2015 18:57 +3

Acesti magistrati din sectia V de la CAB isi asuma cam multe "riscuri". Intr-un dosar al lui Piperea, clienti vs BCR, Ilea si cu Duta, iar in altul Duta si Pricope, au dat ca neintemeiat judecand dupa o lege a societatilor comerciale, desi trebuia sa ia in calcul legislatia protectiei consumatorului. Dosarul ajunge la ICCJ, se caseaza si se treimite pentru rejudecare si surpriza, Ilea si Pricope fac din nou parte din complete, desi judecata lor fusese casata. Simplul fapt ca schimba dosarele intre ele, desi spetele sunt la fel, in acceptiunea distinsilor judecatori inamovibili, mentionati mai sus, le da dreptul sa judece din nou destine si sa nu tina cont de indicatiile ICCJ si de nenumarate irevocabile obtinute de ANPC pe la diverse instante din tara, inclusiv irevocabile la ICCJ. 

# GUY FAWKES date 23 January 2015 21:09 +1

1. Daca situatia este cum o prezentati sesizati inspectia judiciara 2. Cerere de abtinere 3. Stramutare Numai bine

# un client amarat date 23 January 2015 19:06 +2

IN CONTINUAREA CELOR DE MAI SUS:     Ba mai mult, exista la dosar o irevocabila obtinuta de client prin ANPC, in urma careia BCR isi recunoaste faptele si incheie act aditional prin care elimina clauzele abuzive. Acest client este si el parte in acest proces, dar pentru ILEA si PRICOPE nu conteaza asta, nu conteaza ca faptasul isi recunoaste fapta! Cand ai balanta pe umar te poti juca cu destine dupa bunul tau plac! Doar esti un dumnezeu mai mititel, de, poti face in asa fel incat sa o iei putin pe langa lege, ca doar nu raspunzi in fata nimanui! Rusine acestui tip de magistrati. NOI, SOCIETATEA CIVILA, DORIM LEGEA RASPUNDERII MAGISTRATULUI!

# Un amarat de client date 23 January 2015 19:18 +2

Si ca inca un ultim argument, intr-un alt dosar al BCR, Ilea recunoaste unele clauze abuzive, dar in dosarul lui Piperea nu, pentru ca aici e vorba de un grup de clienti, iar valva este mare si banca are de pierdut. Deci este un caz clar de inconsecventa si reavointa  si pentru asta trebuie LEGEA RASPUNDERII MAGISTRATULUI, pentru a responsabiliza pe cei care aduc pata de rugina...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva