Lumeajustitiei.ro va dezvaluie in premiera faptul ca seful DNA Daniel Morar - in pofida comunicatelor sale publice in care se facea ca nu intelege cum e cu imunitatea sotilor Birsan si dezvolta interpretari dambovitene ale legilor internationale impreuna cu procurorul sef Lucian Papici – a purtat inca din 19 octombrie 2011 o corespondenta personala cu presedintele CEDO de la Strasbourg, pentru ca in data de 21 octombrie sa i se raspunda, negru pe alb, ca imunitatea este totala si pentru Corneliu Birsan si pentru sotia acestuia Gabriela Birsan, in orice stat EU, inclusiv in Romania si inclusiv la orice domiciliu al acestora. Atentie, presedintele CEDO i-a explicat lui Daniel Morar, ca locuinta unui judecator CEDO nu putea fi perchezitionata si din considerentul ca in ea se puteau afla documente confidentiale ale Curtii, legate de activitatea acestuia.

Lovitura naucitoare pentru DNA in mascarada de ancheta pornita impotriva sotilor Birsan, in principal impotriva judecatoarei Gabriela Victoria Birsan, impotriva careia a efectuat o perchezitie domiciliara si a inceput urmarirea penala pentru presupuse fapte de coruptie. Dupa o amanare de o zi, in data de 29 noiembrie 2011, Plenara CEDO s-a pronuntat pe cererea DNA de ridicare a imunitatii profesorului Corneliu Birsan (judecatorul roman la CEDO) si implicit a sotiei sale, asupra careia se rasfrange imunitatea sotului ei. Verdictul dat de CEDO este unul infiorator: Plenara CEDO a respins cererea de ridicare a imunitatii profesorului Birsan, pe motiv ca nu exista ratiuni pentru asa ceva si a declarat ilegala perchezitia din 6 octombrie 2010 efectuata de procurorul DNA Viorel Cerbu la domiciliul sotilor Birsan. Ca efect al acestei constatari, si urmarirea penala inceputa de DNA impotriva judecatoarei Gabriela Birsan apare un act nul, profund abuziv, cu atat mai mult cu cat presedintele CEDO de la Strasbourg a emis in urma cu mai multe saptamani o scrisoare in care a avertizat DNA ca imunitatea profesorului se rasfrange si asupra sotiei sale, inclusiv in statul de origine – Romania.

Profesorul Corneliu Birsan (foto) judecatorul roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, a formulat cerere de abtinere in toate cauzele in care statul roman este parat la CEDO, pentru a nu putea fi acuzat de lipsa de impartialitate. Cererea profesorului Corneliu Birsan este cu atat mai neobisnuita cu cat in toate cauzele impotriva unui stat, este obligatoriu sa intre un judecator din statul respectiv, pe ideea ca acesta cunoaste cel mai bine legislatia specifica.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului si-a ales un nou presedinte, dupa ce mandatul judecatorului Jean Paul Costa, desemnat din partea Frantei, a expirat. Sir Nicolas Bratza  (foto) a fost desemnat ca presedinte al Curtii, fiind al treilea presedinte al Curtii de nationalitate britanica. Ramane de vazut daca judecatorul Nicolas Bratza va mentine politica CEDO initiata de judecatorul Jean Paul Costa (foto asezat) cu privire la sustinerea judecatorilor Corneliu si Gabriela Victoria Birsan, in cazul perchezitiei efectuate de DNA.

Romania, via DNA, este invitata de presedintele CEDO Jean Paul Costa (foto) sa adreseze o cerere de ridicare a imunitatii judecatorului roman la Curtea Europeana, Corneliu Birsan, daca autoritatile noastre considera ca exista probe care sa justifice o asemenea cerere. Prin declaratia oficiala data miercuri de magistratul Jean Paul Costa isi exprima ingrijorarea, in numele Curtii de la Strasbourg, fata de posibilitatea ca autoritatile romane sa fi ignorat imunitatea sotilor Birsan si subliniaza ca ca instrumentul imunitatii “trebuie sa opereze astfel incat sa permita judecatorilor sa isi indeplineasca indatoririle in concordanta cu independenta si impartialitatea cerute de la acestia.”

Fostul consilier guvernamental Fanel Pavalache, arestat in 2002 de DNA pentru trafic de influenta, dupa ce a fost prins in flagrant in timp ce lua o mita de 20.000 de dolari, a castigat 10.000 de euro daune morale, prin decizia CEDO, pentru conditiile de detentie, dar si pentru modul in care a fost cercetat si pentru nerespectarea prezumtiei de nevinovatie. De asemenea, CEDO a acordat si 1.800 de euro cheltuieli de judecata in fata Curtii. CEDO a constatat ca in inchisoare, Pavalache s-a imbolnavit de o boala respiratorie, si, in plus, statul nu a luat suficiente masuri pentru a-i asigura acestuia o detentie in conditii umane, adica fara sa il oblige sa stea in fum de tigara.

In cursul zilei de astazi, 10.10.2011, judecatorul roman la CEDO, profesorul Corneliu Birsan (foto) a solicitat Sectiei de Judecatori a Consilului Superior al Magistraturii, pe calea procedurii prealabile prevazuta de Legea Contenciosului revocarea propriei Hotarari a acestei sectii, prin care membrii Sectiei pentru Judecatori au incuviintat la finele saptamanii trecute perchezitia la domiciliul sau. De asemenea, s-a solicitat si punerea de urgenta pe rol a acestei cereri.

Lumeajustitiei.ro continua dezbaterile pe tema modului neunitar in care instantele din Romania solutioneaza plangerile contra proceselor-verbale de constatare a contraventiilor rutiere. De data aceasta prezentam un caz in care „contravenient” a fost chiar colegul nostru Razvan Savaliuc, proces pe care Judecatoria Sectorului 1 l-a solutionat impecabil, aplicand ca la carte prevederile CEDO. Cazul este cu atat mai important incat el demonstreaza ca ceea ce consemneaza un politist rutier in procesul verbal de contraventie nu este litera de lege. Dimpotriva, politistul trebuie sa dovedeasca cu probe ceea ce sustine si nu este admis ca petentul sa fie obligat sa faca proba imposibila ca nu a comis ceea ce acuza politistul.

Mii de magistratii romani asteapta de ani de zile ca Statul roman sa le plateasca drepturile salariale restante, castigate in instanta, pentru care au titluri executorii, care nu au fost puse in aplicare de ani de zile sau au fost puse in aplicare doar partial datorita unor hotarari si ordonante de guvern care au decis continuu amanari si esalonari la plata. Intre timp, la CEDO exista de doi ani o plangere a 535 de judecatori si procurori, dar si personal auxiliar din intreaga tara, reprezentati de celebra judecatoare Viorica Costiniu (foto) presedinte de onoare al Asociatiei Magistratilor din Romania. Cauza depusa la 16 august 2009 a fost inregistrata sub numele „Andronic si altii contra Romaniei”, cu numarul 45594/2009. Litigiul priveste refuzul autoritatilor statului de a executa aceste titluri executorii, acestea ”folosind orice mijloc conferit de putere si mass media pentru a trena ori a impiedica executarea si pentru a compromite public corpul de magistrati”.

Ceea ce presa a semnalat de ani de zile, de cand Laura Kovesi a preluat mandatul de Procuror General al Romaniei – si anume ca nu se  misca nimic in dosarele Revolutiei – iata ca a fost demonstrat marti de CEDO de la Strasbourg, care a condamnat Romania pentru faptul ca autoritatile romane nu au facut nimic pentru tragerea la raspundere a celor vinovati de asasinarea in masa a demonstrantilor implicati in evenimentele sangeroase din decembrie 1989. Dosarele a peste 1000 de morti, asasinati majoritatea dupa data de 22 decembrie 1989 nu au fost niciodata solutionate pentru simplul motiv ca vina pentru aceste decese o poarta grupul de politicieni si din Armata, care au preluat controlul statului, dupa fuga dictatorului Nicolae Ceausescu. Iar de atunci, toate puterile politice care s-au succedat la varf au urmarit prin procurorii politici instalati in functiii cheie sa impiedice aflarea adevarului. Dupa aproape sase ani de mandat al Laurei Kovesi, reiese ca nu s-a facut nimic pentru aflarea adevarului. Sub mandatul lui Kovesi au fost musamalizate dosarele lui Ion Iliescu si a celorlalti „emanati” ai Revolutiei. A fost nevoie ca presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, Teodor Maries (foto) sa indure zeci de zile de greva foamei, iar CEDO sa emita adrese de obligare a statului roman sa puna la dispozitia lui Maries copii dupa dosarele Revolutiei – semn al impotrivirii celor din varful parchetelor la ideea ca se va afla ca nu au facut nimic in dosare din rea-credinta. In orice stat european o hotarare a CEDO ca cea pronuntata marti de judecatorii europeni ar trebui sa duca cel putin la demisia tuturor procurorilor de decizie si de executie responsabili de tergiversarea acestor dosare. La noi, din pacate, nu se intampla nimic....

 Completul de 7 judecatori de la Sectia a III-a a CEDO a decis, printr-o hotarare nedefinitiva, ca presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989 Bucuresti, Teodor Maries sa primeasca despagubiri de 6.000 de euro, iar familia Nicolae si Elena Vlase, care au reclamat ca ancheta in cazul mortii la Revolutie a fiului lor nu a fost corecta, sa primeasca de la statul roman cate 15.000 de euro. De asemenea, statul roman a fost obligat sa plateasca 20.000 de euro cheltuieli de judecata, in care intra si onorariile catre avocatii Antonie Popescu, Ioana Sfaraiala si Ionut Matei. Presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, Teodor (Doru) Maries, a reclamat la CEDO ca dreptul sau la viata privata a fost incalcat, pentru ca SRI l-a interceptat ilegal, in timp ce familia Vlase a sustinut ca ancheta in cazul mortii fiului lor a fost tinuta nejustificat la secret, ca nu li s-a permis accesul la niciun fel de informatie legata de dosar, dar mai ales ca li s-a incalcat dreptul la viata.

Romania are de platit 7,5 milioane de euro pentru cauzele in care statul a fost condamnat la CEDO in 2010, situandu-se astfel pe locul doi, dupa Turcia, in ceea ce priveste numarul condamnarilor si cuantumul despagubirilor, despagubirea medie situandu-se in jurul sumei de 50.000 de euro. Mai mult de jumatate din suma pe care statul roman o are de platit in acest an provine din condamnarile suferite la CEDO in 2009. Pe de alta parte, dupa prezentarea raportului in Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, Ministerul Afacerilor Externe a precizat, intr-un comunicat, ca Romania se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste numarul total de cauze inchise in anul precedent, cu un procent de 17% din totalul cauzelor inchise. De asemenea, MAE a apreciat ca referirile la Romania sunt pozitive.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a obligat Romania sa ii plateasca lui Adrian Constantin suma de 3.200 euro cu titlu de daune morale, pentru incalcarea dreptului la aparare si la un proces echitabil, dupa ce instanta suprema - in recurs - i-a schimbat lui Constantin incadrarea juridica, din abuz in serviciu, in neglijenta in serviciu, dupa ce cauza a fost luata in pronuntare. Practic, dupa ce a fost achitat de primele doua instante, Adrian Constantin s-a trezit condamnat in pronuntare pentru o alta fapta – acuzatie care nu i-a fost adusa la cunostiinta si fata de care nu i s-a dat posibilitatea sa se apere. Acest gen de „judecata” nu este o noutate la Sectia penala a Inaltei Curti, situatii similare fiind des intalnite.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Romania la plata a 11.000 de euro ziaristei Cornelia Popa, din Constanta, pe motiv ca instantele romanesti au condamnat-o nejustificat, in 2002, la plata unei amenzi penale, in urma unui articol in care aceasta sustinea ca un judecator a dat o decizie “aberanta”, criticand comportamentul profesional al magistratului. Cornelia Popa a fost condamnata la plata unei amenzi penale, pe motiv ca articolul sau a fost “tendentios, defaimator, de natura sa afecteze imaginea sistemului judiciar in ochii opiniei publice”. Mai mult, procesul jurnalistei a fost judecat chiar de un magistrat de la Tribunalul Constanta, desi judecatorul reclamant activa la Sectia Litigii de Munca, din aceeasi institutie. In timpul procesului, jurnalistei nu i s-a permis sa faca proba veritatii, si nici sa se apere corespunzator, decizia magistratilor, de condamnare a Corneliei Popa la plata unei amenzi penale, dar si la despagubiri de 10.000 de lei catre judecatoare fiind motivata prin argumente generale. CEDO a ajuns la concluzia ca expresiile utilizate de reclamanta Popa “nu pot trece in ochii Curtii ca alegatii intentionat defaimatoare, ci ca expresia libertatii jurnalistice care comporta si posibilul recurs la o oarecare doza de exagerare, chiar si de provocare”. Mai mult, CEDO a admis ca reclamantei nu i-a fost respectat dreptul la aparare, prin respingerea constanta a probei veritatii. Curtea Europeana a concluzionat ca cele doua instante romanesti care au pronuntat decizia de condamnare a jurnalistei au facut o analiza “centrata pe propozitii considerate defaimatoare, fara ca acestea sa fie puse in contextul rationamentului”.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a acordat Guvernului Romaniei un termen de trei luni pentru a ajunge la o intelegere cu SC Granitul SA, companie in care statul roman a fost actionar majoritar, in caz contrar Romania putand fi obligata de CEDO sa plateasca despagubiri cuprinse intre 600.000 de euro si unmilion de euro. SC Granitul SA SC, companie privatizata in 1998, a solicitat Curtii Europene sa ii acorde daune materiale de 1,064 milioane euro, plus daune morale, in valoare de 50.000 de euro, insa reprezentantul Guvernului a sustinut ca valoarea terenului nu este mai mare de 665.000 de euro si ca daunele morale nu sunt potrivite in acest caz.