Eroare judiciara imensa in SUA - Un american executat acum 10 ani pentru omor, pe semnatura lui George W. Bush, a fost gasit nevinovat cu testul ADN

Judecatorii din tara cu cel mai dezvoltat sistem de justitie din lume - Statele Unite ale Americii, au condamnat la moarte si au dispus, in urma cu zece ani, executarea unui american din Texas, in pofida faptului ca acuzatul Claude Jones (foto) a sustinut de la momentul arestarii sale din 1989 si pana la executare, in 2000, ca nu este vinovat de comiterea omorului pentru care i s-a dat pedeapsa capitala. Claude Jones i-a cerut in anul 2000, guvernatorului de atunci al statului Texas - George W. Bush sa dispuna amanarea executarii. Goerge W. Bush, implicat la acea data in lupta pentru castigarea presedintiei SUA, a refuzat, si l-a trimis pe Jones direct la injectia letala. 10 ani mai tarziu, in noiembrie 2010, un test ADN a demonstrat ca Jones nu era autorul faptei. Judecatorii si procurorii au recunoscut ca executarea lui Jones a fost o greseala capitala. Aflati in cele ce urmeaza de ce este important ca judecator sa nu tratezi superficial o cauza in care acuzatul nu-si recunoaste fapta si cat de bine sau de rau poate face pedeapsa cu moartea. In imagine sunt ultimele doua fotografii ale condamnatului, efectuate de fiul sau, la vorbitorul penitenciarului, cu o zi inainte de executia din 7 decembrie 2000.

Asasinat pentru o crima pe care nu a comis-o. Procurorii au incheiat targuri pe viata inculpatului

In Romania, un recent sondaj de opinie a aratat ca peste 50% din populatie ar fi de acord cu introducerea pedepsei cu moartea pentru cei care sunt gasiti vinovati de comiterea unor infractiuni cu violenta cum ar fi: omorul, violul, vatamare corporala grava etc. Lumeajustitiei.ro va prezinta cazul cutremurator al unui nevinovat care a fost ucis de mult laudatul sistem de justitie din SUA, pentru a arata ca asasinarea, chiar si legala, a unui cetatean, nu duce intotdeauna la infaptuirea dreptatii. Scopul existentei Justitiei, obtinerea dreptatii, poate fi usor anulat printr-o simpla decizie gresita a unei instante.

Acuzatul Claude Jones - avea antecedente penale, mai facuse inchisoare pentru fapte comise cu violenta - a fost arestat in noiembrie 1989, alaturi de doi asa-zis complici, Timothy Mark Jordan si Kerry Dixon, pentru impuscarea mortala a lui Allen Hilzendager, un muncitor dintr-un magazin de bauturi alcoolice, din San Jacinto County, Texas.

Actul de acuzare al procurorilor s-a bazat pe depozitia unei fete de 14 ani si pe cea a tatalui sau, martori oculari ai evenimentului. Nici tatal, nici fiica, nu au fost insa in stare sa-l identifice pe Claude Jones ca fiind cel care a tras, spunand doar ca au vazut un barbat mai corpolent si imbracat cu un tricou la fel cu cel pe care il purta Jones in momentul arestarii. Ca atare, in cursul judecarii procesului si, ulterior, in apel, acuzarea s-a bazat pe un fir de par gasit pe tejgheaua magazinului de bauturi in care s-a petrecut crima, fir de par despre care, initial, expertul din partea statului, Stephen Robertson, a sustinut ca nu poate fi analizat, pentru a gasi ADN-ul, deoarece era o mostra prea mica. La proces insa, fiind audiat, expertul a mentionat ca firul de par ii apartinea lui Claude Jones, si nu victimei sau celorlaltor 12 oameni testati.

Familia lui Jones i-a intentat un proces civil expertului, iar acesta a fost intrebat de ce si-a schimbat marturia cu privire la posibilitatea analizarii firului de par. Robertson nu a fost capabil sa dea niciun raspuns pertinent. De altfel, spre deosebire de expertul statului, un specialist independent in analizarea ADN-ului din firul de par, a marturisit in timpul procesului, ca mostra era prea mica pentru a putea fi analizata, prin urmare, nu se putea proba ca aceasta ii apartinea lui Jones. Singura proba pe care procurorii au adus-o in procesul prin care Claude Jones a fost condamnat la moarte a fost marturia coinculpatului Timothy Mark Jordan (n.n.- detinatorul armei folosite pentru uciderea vanzatorului) care, in prima instanta, a sustinut ca Jones i-a spus ca el a comis crima. Cu toate acestea, in apel, Jordan si-a schimbat declaratia, mentionand ca, de fapt, cel de-al treilea coinculpat, Kerry Dixon a fost cel care i-a spus ca Jones a comis crima.

Inculpatul principal, Claude Jones, si-a sustinut nevinovatia pana la moarte. La trei ani dupa executie, coinculpatul Timothy Jordan a marturisit ca a incheiat un targ cu procurorii, prin care i s-a redus pedeapsa la zece ani de inchisoare. In schimbul acestei reduceri, Jordan a consimtit sa declare sub juramant, ca Jones i s-a laudat ca a comis crima. In fapt, dupa eliberarea din penitenciar, Jordan a spus ca nu stia cine a comis crima si a mintit pentru a nu face inchisoare pe viata.

Apel respins dintr-un calcul politic al ex-presedintelui SUA, George W Bush

La putin timp dupa condamnarea lui Claude Jones la moarte, in 1989, SUA a inceput sa foloseasca o noua tehnica de analizare si identificare a ADN-ului, astfel ca Jones a facut apel, cerand ca mostra de par sa fie testata inca o data, dupa noua metoda. Cererea sa i-a fost respinsa, la fel si solicitarea adresata guvernatorului George W. Bush, de amanare a executiei. Bush mai amanase alte executii pana atunci, dar momentul ales de condamnatul Jones a fost unul foarte prost pentru el, deoarece, din punct de vedere politic, George W. Bush era prins in acel moment in febra alegerilor pentru presedintia SUA, in 2000 si trebuia sa pozeze intr-o mana de fier. Echipa de juristi ai lui Bush care i-a trimis acestuia un raport despre Jones, a omis insa sa mentioneze despre noua metoda de testare a ADN-ului, care ar fi putut clarifica dosaruș. Ca urmare a respingerii de catre guvernatorul Texas-ului a solicitarii de amanare a trimiterii la moarte, Jones a fost executat in 2000, prin injectie letala.

La 10 ani de la executie, Claude Jones a fost exonerat de acuzatia de crima

In 2007, mai multe publicatii si ONG-uri au aflat ca mostra de par era inca pastrata in arhivele Procuraturii si au solicitat procurorilor din Jacinto County si autoritatilor locale sa permita reanalizarea ADN-ului acesteia. Cererea organizatiilor a avut un scop precis si declarat public: dreptul oamenilor de a sti adevarul. La actiunea acestora s-a raliat si fiul lui Jones, deja adult, care a sustinut mereu, la fel ca si tatal sau, ca decizia instantelor a fost gresita si ca un om nevinovat a fost trimis la moarte. Solicitarea le-a fost insa respinsa. Ca urmare, ONG-urile s-au adresat instantei de judecata. Procurorul general al regiunii San Jacinto County, Bill Burnett, a sustinut in instanta ca cererea organizatiilor era inadmisibila, pentru ca, in conformitate cu legile Texas-ului, singurul care putea solicita un nou test ADN era chiar inculpatul, si, cum acesta fusese deja executat, procesul era considerat inchis. Mai mult, Burnett a explicat ca intentiona sa distruga mostra de par de indata ce judecatorul respingea solicitarea ONG-urilor. Dupa mai bine de 18 luni de procese si deliberari, judecatorul texan Paul Murphy a admis, in iunie 2010, cererea organizatiilor, si a dispus efectuarea unui nou test ADN, pentru a se vedea daca firul de par i-a apartinut sau nu lui Claude Jones. Mostra a fost trimisa, din dispozitia judecatorului, la un laborator criminalistic independent, pentru a fi testata. Cateva luni mai tarziu, in noiembrie 2010, rezultatul testului a inmarmurit America: firul de par nu ii apartinea inculpatului Claude Jones, executat cu 10 ani in urma. Un om nevinovat a fost asasinat din cauza unei decizii judecatoresti gresite, venita din partea reprezentantilor celui mai dezvoltat sistem de justitie. Acest caz vine sa demonstreze ca niciun sistem de justitie nu este infailibil, pentru ca e format din oameni, si ca urmare, viata unui om nu poate fi curmata pentru a linisti opinia publica sau pentru satisfacerea nevoii de dreptate a societatii.

50% dintre romani ar vota reintroducerea pedepsei cu moartea

Un sondaj efectuat in martie 2010 de CCSB, la comanda Asociatiei Pro-Democratia a scos la iveala incrancenarea si patima justitiara a romanilor. Intrebati daca ar fi de acord pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, pentru infractiunile comise cu violenta, 50% dintre intervievati s-au exprimat pozitiv, fata de 44%, care au sustinut ca nu sunt de acord cu un astfel de referendum. Dintre cei 50% care s-au declarat pentru organizarea unui astfel de referendum, 91% au declarat, in cadrul sondajului, ca ar vota pentru reintroducerea pedepsei capitale. Asta in conditiile in care sistemul de justitie din Romania are o credibilitate redusa si se confrunta cu lipsuri materiale, incoerenta legislativa, practica neunitara, lipsa de profesionalism in anumite cazuri, dar si achitari spectaculoase.