In Franta se poate! Magistratii ies in strada pentru ca au fost blamati de presedintele Sarkozy. Justitia franceza este asemuita unei „loterii nationale”

Magistratii din 170 de tribunale si curti de apel din Franta (unde exista 160 de tribunale si 35 de curti de apel) intruniti in adunari generale, au votat miercuri pentru continuarea greve partiale, prin amanarea tuturor cauzelor care nu constituie urgente, in semn de protest fata de declaratiile acuzatoare la adresa Justitiei formulate in data de 3 februarie 2011 de catre presedintele Frantei, Nikolas Sarkozy. Uniunea Sindicatelor Magistratilor a anuntat ca protestele magistratilor vor dura cel putin pana luni, iar pentru zilele de joi si vineri se vor organiza in Nantes ample manifestari, prin iesirea in strada a magistratilor din zeci de orase – informeaza AFP. Greva magistratilor francezi, initiata prin Uniunea Sindicatelor Magistratilor a inceput luni si s-a raspandit in aproape intreaga Franta. La marile manifestatii sunt asteptati avocati (a caror Barouri au declarat ca inteleg si sustin protestul magistratilor) precum si politisti. Amintim ca in data de 3 februarie 2011, presedintele Nicolas Sarkozy (de profesie avocat) a facut cu prilejul unei deplasari la Orleans o promisiune de pedepsire a politistilor si judecatorilor care au eliberat din detentie un tanar de 31 de ani (Tony Meihin) fara sa-l tina sub monitorizare, care a ajuns sa fie suspectat pentru rapirea si uciderea unei fete de 18 ani a carui cadavru a fost dezmembrat si aruncat intr-un lac. Acuzatul nu a recunoscut fapta, invocand dreptul la tacere. „Cand lasi o persoana precum acest suspect sa iasa din puscarie, fara sa te asiguri ca va fi monitorizat de un ofiter de probatiune, aceasta este o greseala!” a fost una din acuzatiile formulate de presedintele Sarkozy. Magistratii francezi asteapta scuze din partea presedintelul Sarkozi, iar pentru joi seara este prevazuta o dezbatere televizata asupra incidentului, in care sunt asteptate scuzele solicitate.

Justitiabilii si politicienii francezi au un vechi razboi cu magistratii

Justitia franceza este considerata unul dintre sistemele judiciare cu cele mai mari probleme din Uniunea Europeana si, ca forma de organizare este poate cea mai apropiata de sistemul romanesc. In anii trecuti au existat incidente greu de imaginat intre clasa politica, justitiabili si magistrati. Populatia franceza s-a aratat extrem de revoltata de prestatia magistratilor, dupa scandalul "Outreau", in urma caruia parlamentul francez a pus in dezbatere trei legi dure de responsabilizare a magistratilor. "Afacerea Outreau" a facut capul de afis al presei din Hexagon, vreme de cinci ani si a demolat increderea francezilor in Justitie, dupa ce 14 persoane nevinovate au fost arestate si tinute trei ani dupa gratii, iar una din ele s-a sinucis in detentie. Numeroasele dezbateri publice televizate au scos la iveala lipsa de garantii a justitiei franceze, cauzata de incompetenta si lipsa unor mecanisme de responsabilizare a judecatorilor si procurorilor. Ancheta Adunarii Franceze, finalizata cu un raport in data de 6 decembrie 2006 - care a inventariat vinovatiile anchetatorilor - a retinut ca sistemul judiciar francez, renovat ultima oara prin anii '80, a devenit anacronic in ceea ce priveste independenta totala acordata magistratilor, a faptului ca acestia pot comite oricand erori datorita lipsei suficiente de pregatire, a nerespectarii procedurilor, imposibilitatea eliminarii din sistem a magistratilor cu comportamente patologice si incapacitatea CSM-ului francez de a-i trage in mod real la raspundere pe impartitorii dreptatii care se abat de la procedura penala si civila.
Cu toate ca era vechi de peste 20 de ani, cu majore imperfectiuni, sistemul francez a fost copiat de Romania, si transpus in legile reformei din 2004, sub ministeriatul Rodicai Stanoiu, sub bagheta "marelui" specialist francez Pierre Trouche, in fata carora angajatii MJ, care au lucrat la proiectele legilor 303, 304 si 317 nu avea voie sa-si spuna propria parere. Justitia franceza a ajuns la momentul actual intr-o fundatura, iar mai multi autori de lucrari specializate o asemuiesc cu „o loterie nationala”.

Institutie independenta pentru anchetarea magistratilor

Furia nationala iscata contra magistratilor francezi dupa scandalul "Outreau" l-a determinat pe Pascal Clement, ministrul Justitiei, sa inainteze Adunarii Nationale la 14 decembrie 2006, in numele guvernului, trei proiecte de lege privind reforma justitiei, care sa intareasca masurile disciplinare contra purtatorilor de robe, modul de intrare si pregatire a acestora in Magistratura, si, mai ales, infiintarea institutiei "Mediatorul Republicii", care sa primeasca de la cetateni plangerile contra magistratilor si sa decida, chiar si peste capul ministrului justitiei (cel care are abilitatea de a sesiza CSM-ul francez cu actiuni disciplinare), trimiterea in judecata disciplinara a unui judecator sau procuror. "Mediatorul Republicii" a fost gandit sa nu incalce independenta magistratilor, dar nu prin tolerarea abaterilor magistratilor, ci prin mediatizarea lor.

Jacques Chirac si Procurorul General al Republicii si-au cerut scuze pentru gafele magistratilor din Afacerea "Outreau"

"Afacerea Outreau" a izbucnit in 2001, cand in orasul francez cu acelasi nume, s-a reclamat un caz de abuz sexual asupra unor copii. Cercetarile procurorilor au dus la depistarea a 18 persoane (educatori, aprozi, oameni ai bisericii, taximetristi etc), care ulterior au fost arestate pe perioade de la 1 la 4 ani, perioada in care judecatorii au prelungit necontenit mandatele de arestare. Excesul de zel al magistratilor a venit dupa scandalul din tara vecina Belgia, cunoscut sub numele "pedofilul Dutroux". Pe timpul arestului, una din persoane s-a sinucis in detentie luand o doza fatala de medicamente. Metodele extreme de ancheta ale minorilor, au dus la condamnarea in prima instanta a sase dintre acuzati. Ulterior a iesit la iveala ca acuzatiile au constituit o constructie diletanta a magistratilor de caz, iar nevinovatii au fost achitati. Rezultatul acestui caz - extrem de mediatizat - a dus la distrugerea a 13 vieti, un mort in inchisoare, si a declansat o furie imensa a populatiei contra magistratilor vinovati. Judecatorul de fond, care a prelungit mereu mandatele, a fost pus sa dea explicatii in fata comisiei de ancheta a Parlamentului, audiere televizata in direct si in care i s-a tinut judecatorului o severa lectie morala. Dramatismul cazului l-a determinat pe presedintele de atunci al Frantei, Jacques Chirac, sa prezinte scuze publice familiilor distruse, pentru prostia magistratilor. La fel a procedat si procurorul general al republicii, care a venit in sala de judecata neanuntat, chiar inaintea verdictului final de achitare, pentru a prezenta scuze in numele Justitiei franceze.

Marturisirea lui Stanoiu

In 2003, intr-o discutie privata purtata cu noi pe tema atributiilor ministrului in cercetarea disciplinara a magistratilor, ex-ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, ne-a marturisit ca a avut o intalnire cu omologul ei francez. Acesta din urma i-a recomandat sa nu fie prea permisiva in a acorda independenta magistratilor, in viitoarele legi de reforma, intrucat in Franta, unde s-a acordat libertate deplina (procurorul francez e la fel de independent ca judecatorul), "magistratii au scapat de sub control". Rodica Stanoiu a sfarsit prin a ceda Consiliului Superior al Magistraturii mai toate atributiile ministrului, institutia garant al independentei Justitiei devenind, de departe, Consiliul cu cele mai mari atributii din Europa. Rezultatele lasa insa de dorit. Justitia romana e plina de erori judiciare, pe care Inspectia CSM nu le sanctioneaza, desi in lege s-a prevazut reaua-credinta si grava neglijenta si exista cazuri de condamnare a Romaniei la CEDO, pentru culpe ale unor magistrati.