Asociația NextJudex – condusă de judecătorul Ciprian Tița (foto) de la Tribunalul Specializat Argeș – a sesizat joi, 28 mai 2026, Comisia Europeană în legătură cu proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (legea salarizării unitare).

NextJudex atrage atenția că propunerea legislativă amenință grav independența instituțională și financiară a sistemului judiciar românesc, ignorând poziția constituțională a puterii judecătorești și standardele europene obligatorii.

Concret, asociația explică faptul că prin mecanismul așa-zisei „diferențe tranzitorii”, noul cadru legislativ îngheață de facto veniturile magistraților cel puțin până în 2031 și sancționează direct performanța, generând scăderi de venituri exact în momentele de evoluție profesională (promovare sau trecerea într-o nouă tranșă de vechime).

Iată emailul trimis comisarului european pentru Justiție, Michael McGrath:

„Stimate domnule comisar McGrath,

Stimată doamnă vicepreședinte executiv Mânzatu,

În numele Asociației NextJudex (care reprezintă judecătorii români dedicați protejării statului de drept și a principiilor fundamentale ale justiției), vă scriu pentru a vă solicita urgent sprijinul instituțional.

Ne confruntăm în prezent cu o situație critică generată de proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, recent publicat. Această propunere legislativă amenință grav independența instituțională și financiară a sistemului judiciar românesc, ignorând poziția constituțională a puterii judecătorești și standardele europene obligatorii.

Așa cum este detaliat în comunicarea oficială atașată, cadrul propus introduce un mecanism de ‘diferență salarială tranzitorie’. Acest mecanism impune o înghețare de facto a salariilor cel puțin până în 2031, în ciuda presiunilor inflaționiste și, în mod alarmant, penalizează activ avansarea profesională prin scăderea remunerației la promovare sau trecerea într-o categorie superioară de vechime. Astfel de măsuri sunt în contradicție directă cu articolul 19 din TUE și cu jurisprudența consacrată a CJUE, care garantează strict securitatea financiară a magistraților ca o componentă inerentă a independenței instituționale.

Având în vedere aceste preocupări presante, vă solicităm respectuos sprijinul direct pentru a aduce această chestiune în atenția imediată a Comisiei Europene, în special în cadrul mecanismelor de monitorizare a statului de drept.

Pentru a facilita acest dialog instituțional vital, găsiți mai jos scrisoarea noastră completă care prezintă argumentele juridice. În plus, am redactat un set de întrebări specifice (interpelări), incluse mai jos, pe care le propunem să fie adresate Comisiei pentru a clarifica poziția acesteia și a asigura luarea de măsuri imediate cu privire la această vulnerabilitate sistemică.

Avem încredere în angajamentul dumneavoastră ferm față de valorile europene și de protejarea statului de drept. Rămânem pe deplin disponibili pentru a furniza orice analiză judiciară, tehnică sau factuală suplimentară necesară pentru a vă susține evaluarea.

Cu respect,

Judecător Ciprian Tița

Președinte, Asociația NextJudex

Întrebări propuse pentru Comisia Europeană:

1. Cum evaluează Comisia compatibilitatea mecanismului propus de ‘diferență salarială tranzitorie’ cu articolul 19 din TUE și jurisprudența consacrată a CJUE, având în vedere că acesta impune o înghețare de facto a salariilor cel puțin până în 2031 și riscă inerent scăderea remunerației la intrarea în profesie, promovarea sau avansarea într-o categorie superioară de vechime, penalizând astfel în mod activ performanța profesională și subminând securitatea financiară necesară pentru independența instituțională?

2. Având în vedere că proiectul de lege privind remunerarea personalului public este legat de obiectivele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce acțiuni concrete va întreprinde Comisia pentru a se asigura că implementarea obiectivelor de ‘sustenabilitate financiară’ nu subminează sistematic poziția constituțională a sistemului judiciar românesc și protecția acestuia împotriva vulnerabilităților la presiunile externe?

3. Intenționează Comisia să integreze sistematic analiza acestor evoluții legislative privind remunerarea judiciară în mecanismele de monitorizare continuă pentru Raportul privind statul de drept pentru România? Ce recomandări imediate sunt preconizate pentru a reaminti autorităților române îndatoririle lor obligatorii privind menținerea independenței judiciare?”

Iată scrisoarea către Comisia Europeană (vezi facsimil):

„Asociația NextJudex

Curtea de Argeș, România

27 mai 2026

Către: Comisia Europeană

Subiect: Îngrijorări privind impactul cadrului de remunerare propus asupra independenței judiciare din România

Stimați membri,

Asociația NextJudex, organizație profesională a judecătorilor din România dedicată protejării statului de drept și independenței judiciare, respectuos vă înaintează prezenta adresă pentru a exprima îngrijorări serioase cu privire la proiectul de Lege privind remunerarea personalului plătit din fonduri publice, publicat recent.

Cadrul legislativ propus ridică preocupări substanțiale cu privire la compatibilitatea sa cu standardele europene care guvernează independența judiciară, în special în ceea ce privește principiul securității financiare a magistraților, ca o componentă esențială a independenței instituționale.

În cadrul obiectivului declarat de asigurare a ‘sustenabilității financiare’ și în legătură cu implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul de lege introduce mecanisme capabile să genereze o erodare semnificativă și prelungită a veniturilor reale ale magistraților.

Respectuos vă atragem atenția asupra următoarelor aspecte:

1. Mecanismul ‘Diferențelor salariale tranzitorii’ și înghețarea de facto a salariilor

Deși anexa V a proiectului de lege face referire formală la obiectivul asigurării ‘independenței economice reale’ a judecătorilor și procurorilor, articolul 32 stabilește un mecanism prin care, în cazul în care remunerația recalculată este mai mică decât remunerația acordată în decembrie 2026, diferența se menține doar temporar, până cel târziu la 31 decembrie 2031.

În practică, acest mecanism creează o înghețare de facto a salariilor pentru o perioadă prelungită. În contextul presiunilor inflaționiste și al creșterii costului vieții, un astfel de cadru riscă să diminueze substanțial valoarea reală a remunerației judiciare și, în consecință, să slăbească o garanție esențială a independenței judiciare.

De asemenea, în forma sa actuală, aceasta reprezintă un risc major pentru independența judiciară, ignorând jurisprudența europeană și descurajând performanța, prin înghețarea și diminuarea remunerației (la intrarea în profesie, promovare sau trecerea la o categorie de vechime superioară) pentru următorii 5 ani.

2. Preocupări privind poziția constituțională a sistemului judiciar

Sistemul judiciar reprezintă una dintre cele trei puteri constituționale ale statului și necesită garanții corespunzătoare naturii și importanței funcțiilor sale.

Structura de remunerare propusă nu pare să reflecte suficient responsabilitățile constituționale specifice, incompatibilitățile, restricțiile și obligațiile profesionale inerente funcției judiciare.

3. Compatibilitatea cu standardele și jurisprudența europeană

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat în mod constant că primirea unei remunerații proporționale cu importanța funcțiilor judiciare constituie o garanție inerentă a independenței judiciare.

În același timp, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a subliniat în repetate rânduri necesitatea protejării judecătorilor de formele de vulnerabilitate capabile să expună administrarea justiției la presiuni sau influențe externe.

Apel la preocupare instituțională

Un sistem judiciar a cărui stabilitate financiară devine vulnerabilă la intervenții bugetare recurente pe termen scurt poate întâmpina dificultăți serioase în păstrarea aparenței și a conținutului independenței cerute de articolul 19 din TUE și articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În acest context, solicităm respectuos:

– o analiză a compatibilității cadrului legislativ propus cu standardele europene privind independența judiciară;

– includerea acestor evoluții în mecanismele de monitorizare în curs referitoare la Raportul privind statul de drept;

– o reamintire adresată autorităților române cu privire la obligațiile care le revin în temeiul dreptului Uniunii Europene și al Convenției europene a drepturilor omului în ceea ce privește garanțiile independenței sistemului judiciar.

Rămânem pe deplin disponibili să vă furnizăm orice documentație suplimentară sau analiză juridică tehnică care v-ar putea ajuta la evaluare.

Cu respect,

Ciprian Tița

Președinte

Asociația NextJudex”